Simpozion aniversar la o cafea cu scriitorii: Muzicologul Constantin-Tufan Stan – 65 Pr. dr. Daniel Crecan – 50

Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” din Bocșa derulează, de foarte mulți ani, câteva proiecte întru cinstirea și promovarea scriitorilor, artiștilor, oamenilor de seamă ai locului, sub diverse titluri: „Să ne prețuim valorile!”, „Să ne cunoaștem scriitorii”, „Oameni de lângă noi” sau „Oameni de ieri și de azi”.

Sunt proiecte inițiate cu mult timp în urmă – din anul 2000 – împreună cu regretatul poet Octavian Doclin (Reșița) sau inimoasa pictoriță Maria Goian (Timișoara).  

Evenimentul din 30 martie 2022 face parte din proiectul „Să ne prețuim valorile!” și i-a avut în centrul atenției pe doi oameni ai cetății, două personalități ale Bocșei, care, prin activitatea lor remarcabilă desfășurată în diferite zone, au depășit fruntariile Bocșei, aparținând întreg Banatului.

Este vorba despre muzicologul Constantin-Tufan Stan și pr. dr. Daniel Crecan, doi oameni ai Bocșei, cunoscuți și recunoscuți în Banat prin rezultatele strădaniilor lor obținute de-a lungul vremii.

Constantin-Tufan Stan s-a născut în 13 februarie 1957 la Bocşa Montană, jud. Caraş-Severin, este căsătorit la Belinț, în județul Timiș și își desfășoară activitatea la Lugoj.

Muzicolog, profesor, publicist, compozitor. Absolvent al Conservatorului „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti, iar din 2008 Doctor în Muzicologie, titlu obţinut  cu calificativul summa cum laude la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, cu teza Vocaţia muzicală a oraşului Lugoj. Monografie. Conducător ştiinţific prof. univ. dr. Francisc László.

Are o activitate didactică remarcabilă. Din 1981 este profesor titular la Şcoala de Arte Frumoase „Filaret Barbu” din Lugoj, catedra de pian principal, iar din 2010 lector la Facultatea de Muzică a Universităţii de Vest din Timişoara.

Din 2004 este membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România; în 2010 dr. Constantin Tufan Stan primeşte Premiul pentru istoriografie al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România pe anul 2009.

Cetăţean de Onoare al Comunei Belinţ, jud. Timiş (2006), iar, la propunerea Bibliotecii „Tata Oancea”, din 2009 este Cetăţean de Onoare al Oraşului său natal Bocşa. Evident, este o prezență constantă în cadrul activităților culturale și de gen: Festivalul – concurs de interpretare folclorică „Aurelia Fătu Răduțu”, precum și la Festivalul de romanțe și lieduri „Nicolae Florei”.

De asemenea, profesorului dr. Constantin-Tufan Stan i se datorează parteneriatul Şcolii de Arte Frumoase „Filaret Barbu” din Lugoj cu Liceul Teoretic „Tata Oancea” Bocșa, dar și cu Biblioteca Orășenească „Tata Oancea”, derulând împreună activități cultural-artistice deosebite și atractive, atât la Lugoj, cât și la Bocșa.

Volume: Rapsodia din Belinţ. Timişoara. Marineasa. 2003; Corul din Chizătău. Timişoara. Marineasa. 2004; Societatea Corală „Lira” din Lugoj. Timişoara. Marineasa. 2005; Zeno Vancea. Etape biografice şi împliniri muzicale. Reşiţa. Timpul. 2007; Laurian Nicorescu. Compozitorul şi artistul liric. Timişoara. Anthropos. 2008; Titus Olariu. Artistul şi epoca sa. Timişoara. Anthropos. 2008; György Kurtág. Reîntoarcerea la matricea primordială. Cluj-Napoca. MediaMusica. 2009. Centenar Dimitrie Stan. Cântecul străbate lumea (coautor). Timişoara. Eurobit. 2006; Remus Taşcău – 40 de ani de activitate artistică în fruntea corului „Ion Vidu” din Lugoj (1968 – 2008). Timişoara. Brumar. 2008; Victor Vlad Delamarina şi familia sa. Contribuţii biografice. (coautor). Timişoara. Eurostampa. 2009; George Enescu în Banat. Timişoara. Eurostampa. 2009; De la Reuniunea Română de Cântări şi Muzică la Corul „Ion Vidu” 1810 – 2010. Timişoara. Eurostampa. 2010; Aurel C. Popovici-Racoviţă. Preotul-compozitor şi profesorul. Timişoara. Eurostampa. 2010.; Muzicieni din Banat. Timişoara. Eurostampa. 2011; Mihail Bejan. Autorul primei traduceri în limba română a Cronicii notarului anonim al regelui Béla. Timişoara. Eurostampa. 2012; Vasile Ijac – părintele simfonismului bănățean. Timișoara: Eurostampa, 2013; Liviu Tempea, pianistul compozitor. Timișoara: Eurostampa, 2015; George Enescu – consonanțe bănățene – cronici, evocări, interviuri, omagii, mărturii. Timișoara: Eurostampa, 2016 și cea de-a doua ediție, revăzută și adăugită în 2018; Ioan Vidu. Doinitorul Marii Uniri. Timișoara: Eurostampa, 2017; Banat. Miscellanea musicologica.(culegere de articole)Timișoara: Eurostampa, 2018; Eternul feminin. Particularități stilistice în creația vocală a lui Nicolae Coman. Timișoara: Eurostampa, 2019; Ioan Vidu. Creația literară. Culegere de studii, articole, amintiri…întocmită de Viorel Cosma. Timișoara: Eurostampa, 2019; Corul de la Chizătău, Ediția aII-a, revăzută și adăugită. Timișoara: Eurostampa, 2020; Victor Vlad Delamarina: acuarelist.- ediția a II-a revăzută și adăugită; cuvânt-înainte de Ionel Bota.- Timișoara: Eurostampa, 2020; Bredicenii: studii și articole. Timișoara: Eurostampa, 2021.

 Îl găsim ca îngrijitor de ediții la cărți precum: Poezii de Alexandru Racolța, Monografia muzicală a comunei Belinț de Sabin V. Drăgoi, Scrieri de Felician Brânzeu etc. Semnează studii de muzicologie în volume colective şi amintim doar volumul Vi-l prezentăm pe Ioachim Perian. Reşiţa. Timpul. 2004.

Creaţie corală: Voroneţ, pentru cor mixt, pe versuri de Constanţa Buzea în volumul de Cântece patriotice. Bucureşti. Editura Muzicală. 1986; Doină şi iar doină, cor mixt, pe versuri de Vasile Voiculescu; Aştept anul unu, cor mixt, pe versuri de Magda Isanos; Dorul, cor mixt, pe versuri de Lucian Blaga; Patriei, cor mixt, pe versuri de Virgil Carianopol.

Referinţe: Muzicieni din România. Lexicon biobibliografic. vol. VIII/ Viorel Cosma.- Bucureşti: Editura Muzicală, 2005;  Bocşa din inimă III/ Vasile Bogdan.- Reşiţa: TIM, 2011; Muzicieni din Banat: lexicon/ Ioan Tomi.-Timişoara: Eurostampa, 2012; Cărăşeni de neuitat XIV/ Petru Ciurea şi Constantin Falcă.-Timişoara: Eurostampa, 2012; Biblioteca, între datorie și pasiune. 60 de ani de lectură și bibliotecă publică la Bocșa/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2013; Dascăli bocșeni prezentați de Gabriela Șerban în: Dascăli bănățeni de ieri și de azi/ coord. Nicoleta Marcu.- Reșița: Editura Gheorghe Magas, 2019, p. 228 – 258.

După cum se poate observa, muzicologul Constantin Tufan Stan este un harnic și minuțios cercetător, publicând volume valoroase și semnând articole în revistele vremii din țară și străinătate, dar eu mă opresc doar la revista reșițeană „Reflex” și la cea bocșeană, „Bocșa culturală”.

Și mai semnalez un aspect demn de admirația noastră: în prag de pensionare, prof. dr. Constantin-Tufan Stan este „tânăr” doctorand al Facultății de istorie din Oradea. Tratând cu seriozitate fiecare implicare a sa, cel mai recent proiect inițiat de doctorandul în istorie, de astă dată, este Conferința Internațională de Istorie „Acta Historica Civitatis Lugosiensis” Ediția I, România, Lugoj, 2021, care s-a desfășurat în perioada 17 – 19 septembrie 2021, la Lugoj, județul Timiș, gazdă fiind prestigioasa Universitate Europeană „Drăgan” din Lugoj. Evenimentul a fost organizat de o serie de instituții importante, care și-au dat mâna pentru a reuni, timp de trei zile, personalități și oameni de seamă din țară și străinătate, iar, inițiatorul acestui veritabil  și important proiect a fost harnicul și creativul prof. dr. în muzicologie și drd. în istorie, Constantin –Tufan Stan.

Cel de-al doilea aniversat este, de asemenea, un bun colaborator al Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” din Bocșa, unul dintre prietenii de bază și de nădejde.

Preotul Daniel Crecan, doctor în filozofie, s-a născut în 7 februarie 1972 la Reşiţa, jud. Caraş-Severin. Aici urmează cursuri elementare şi liceale, apoi Facultatea de Teologie “Andrei Şaguna” din cadrul Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu. În 2009 obţine titlul de Doctor în filozofie cu teza: Hermeneutica sacrului la Mircea  Eliade, coordonator ştiinţific acad.prof.dr. Vasile Tonoiu. Din anul 1994 este preot la Doclin, apoi la Bocşa Montană, Gherteniş și, actualmente, la Bocșa Vasiova (Coordonatorul Centrului de Tineret „Vasiova”). De asemenea este profesor la Universitatea “Eftimie Murgu” Reşiţa.

 Volume: Puterea, administraţia şi dreapta românească interbelică (coautor). Alba Iulia. Altip. 2005; Istorie şi administraţie la Bocşa multiseculară (coautor). Timişoara. Mirton. 2011; Educaţie şi învăţământ. Repere filozofico-pedagogice (coautor). Timişoara. Mirton. 2012; Mihail Gașpar – un corifeu al culturii bănățene (coautor). Timișoara: David Press Print, 2016; Biserică și comunitate în Protopopiatul Bocșei (1892 – 1950) (coautor). Timișoara: David Press Print, 2018.

Referinţe: Bocşa din inimă II/ Vasile Bogdan. Reşiţa. TIM. 2010; Cărăşeni de neuitat XV/ Petru Ciurea şi Constantin Falcă. Timişoara. Eurostampa. 2012; revista Bocşa culturală; Biblioteca, între datorie și pasiune. 60 de ani de lectură și bibliotecă publică la Bocșa/Gabriela Șerban.-Reșița: TIM, 2013 (Bocșa- istorie și cultură; 30). 

Preotul Daniel Crecan este un exemplu de viață frumoasă și de aleasă slujire a lui Dumnezeu, a Bisericii și a Cărții. Mânuitor de condei, dar și iubitor și cititor de carte, ticluiește cu atenție cuvântul, astfel încât este capabil să atingă sufletul oamenilor, să le pătrundă la inimă și să obțină, adesea, ascultare.

Este un preot cu chemare și asta o demostrează modul în care își îndeplinește misiunea încredințată. Desfășoară o activitate impresionantă pe toate planurile în care se cuvine să lucreze, să acționeze un preot: pastoral, liturgic, cultural, misionar și, excepțional, administrativ!

Deși se află de puțină vreme la cârma Parohiei Vasiova (din toamna lui 2018), atât frumoasa Biserică a lui Tata Oancea, cât și casa parohială, au fost restaurate, renovate, s-au efectuat lucrări de amenajare și modernizare și, încă, se lucrează în incinta lăcașului sfânt, părintele Crecan dorind să îngrijească și să scoată în evidență frumusețea acestei Biserici, după cum o binemerită!

După cum spun scriptele, Biserica din Vasiova s-a zidit în anul 1775 și a fost pictată în 1897 de Filip Matei, iar, între anii 1954 – 1958, sculptorul Petru Encovetti Oance, cunoscut sub numele de Tata Oancea, realizează iconostasul. Pictura interioară va fi executată apoi de Gheorghe Vânătoru (1958-1959), iar cea exterioară de Ieremia Profeta (1975 – 1976).

O astfel de „bijuterie” a Bocșei merită a fi îngrijită și pusă în valoare cum se cuvine, iar parohul Daniel Crecan, ajutat de autoritățile locale, de enoriașii vasioveni și alți credincioși apropiați familiei, fac acest lucru cu dăruire și meticulozitate.

Iată, două succinte portrete de „oameni de seamă” ai micului nostru burg, valoroși slujitori ai culturii Banatului, pe care biblioteca și autoritățile locale bocșene au considerat că merită să-i aniverseze în mod public și festiv.

Așadar, primarul orașului Bocșa, dr. Mirel Patriciu Pascu, a acordat celor doi aniversați câte o „Diplomă aniversară” sub formă de plachetă, în semn de stimă și prețuire, alături de „Diploma de cinstire” venită din partea instituției organizatoare – Biblioteca. Evident că, aceste însemne aniversare au fost însoțite de aranjamentele florale, nelipsite la astfel de întruniri festive.

De asemenea, primarul orașului Bocșa, dr. Mirel Patriciu Pascu, a rostit câte un excepțional laudatio pentru fiecare dintre aniversați, aceștia numărându-se între vechii cunoscuți și colaboratori, împreună derulând proiecte cultural-spirituale de succes de multă vreme.

Așa cum se procedează la ceas aniversar, despre activitatea și personalitatea celor doi au fost rostite alese cuvinte de către prieteni și colaboratori prezenți la eveniment: istoricul Mihai Vișan (Bocșa), pr. Mihai Petru Vucu (Dognecea), pr. Valentin Costea (Bocșa), pr. Mihai Zaharia (Dognecea), pr. Daniel Adam (Bocșa), jurnalistul Mihai Chiper (Anina), poetul Ion Rășinaru (Anina), ing. Nicolae Mărășescu (Anina), artist plastic Livia Frunză (Reșița) și artistul plastic Nik Potocean (Bocșa).

Cu bucurie pot afirma că evenimentul a fost înnobilat de cantautorul lugojean George Popovici, profesor, folkist și poet important din Banat, membru al USR filiala Timișoara, drag apropiat al bibliotecii bocșene și fidel prieten al muzicologului Constantin-Tufan Stan.

Evenimentul a fost organizat de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa, cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Bocșa, și a fost moderat de Gabriela Șerban, managerul instituției gazdă, cea care a și prezentat primul număr din acest an al revistei trimestriale „Bocșa culturală”, publicație care a pășit în cel de-al XXIII-lea an de apariție.

Finalul întâlnirii a fost destinat sesiunii de autografe pe cărțile dăruite de către aniversați, pe acordurile muzicale susținute cu măiestrie de îndrăgitul interpret George Popovici.

  În 31 martie  2022 se împlinesc 10 ani de la plecarea în veșnicie a celebrului olar de la Biniș, Ionică Stepan, „omul care a dus în toată țara și în străinătate faima olăritului românesc și bănățean.”[1]

S-a născut în 15 mai 1923 la Biniş şi a murit în 31 martie 2012 tot la Biniş. Drag prieten al nostru, omul poveste cum îmi plăcea mie să-i spun, de când se ştia pe lume, făcea oale din lut. Iar acasă la nea Ionică era un adevărat atelier.

În 1947 a lucrat la Întreprinderea Minieră Bocşa, chiar şi în subteran, la Mina Ursoanea de la Ocna de Fier. Însă pasiunea lui era olăritul şi aşa a devenit cunoscut în ţară şi peste hotare. A fost invitat la târguri şi expoziţii, a fost inclus în albume de artă tradiţională apărute în ţară sau peste hotare, primea comenzi să  execute lucrări pentru diferite evenimente. Plata nu era întotdeauna pe măsura muncii, dar pasiunea era mai presus de bani.

Un excepțional interviu cu Ionică Stepan realizeză jurnalista Laura Ion în anul 2004, interviu publicat în revista „Bocșa culturală” Anul V, nr. 10-11-12/ octombrie-noiembrie-decembrie/ 2004, p. 40-41, intitulat „O pasiune și o meserie: olar și olărit la Biniș: Ionică Stepan”.

În 2010, când împreună cu regizorul Ioan Cărmăzan am organizat un workshop de regie şi film la Bocşa, unul dintre subiecte l-a constituit olăritul şi personajul de basm  Ionică Stepan. A fost o întâlnire de excepţie. Familia lui nea Ionică de la Biniş s-a dovedit a fi ca de obicei: caldă, primitoare. Nişte oameni minunaţi care ne-au dăruit o după amiază deosebită. Iar nea Ionică a fost senzaţional. I-a cucerit pe tinerii studenţi, care nu mai pridideau cu fotografiatul şi filmatul.

Astăzi, la 10 ani de la moarte, ne amintim cu plăcere de omul poveste de la Biniș, Ionică Stepan, care, prin talentul și munca sa, a făurit și a păstrat autentică tradiția olăritului.[2]

„Olăritul l-a deprins la vârsta de 12 ani. La 17 ani a cunoscut toată lucrarea în ceramică la roată. A păstrat tradiția autentică a olăritului din Biniș. A organizat la fiecare expoziție un colț de atelier unde făcea demonstrații la roata olarului, în fața publicului vizitator. Ionică Stepan este membru al Academiei de Artă Populară din Sibiu, distins cu numeroase premii și diplome. Ceramica lui impresionează prin alb-ocrul de fond, prin suplețea figurației și deopotrivă prin ornamentul în brâuri alveolate, albe în întregime sau roșii, ondulând la gura „ulciorului mincinos”, creație care-l distinge pe olarul dinBiniș. Tot ce face e gândit în limitele artei.” scria Ada D. Cruceanu Chisăliță.[3]

Deşi nu are urmaşi în ale olăritului, pasiunea şi munca olarului de la Biniş rămân nepieritoare. Oalele de lut modelate de Ionică Stepan şi ajunse în colecţii personale sau ale unor muzee din ţară şi străinătate vor ţine mereu vie memoria acestuia.

Dumnezeu să-l odihnească! Veșnică fie-i memoria!

---

[1] Daniel Botgros. A doua vârstă a lutului. Reșița: TIM, 2003;

[2] https://adevarul.ro/locale/resita/a-murit-ultimul-olar-banat-maestrul-stepan-Intreaga-viata-si-a-dedicat-o-respectarii-traditiei-1_50aec3a37c42d5a663a019fc/index.html

[3] https://m.facebook.com/CeramicaRomaneascaVeche/posts/116355377184558

La toate structurile Palatului Copiilor din Deva, din spusele prof. Rodica Pleșa (foto 1), în calitatea sa de director, se pune accent pe aprofundarea și extinderea cunoștințelor obținute în procesul de predare-învățare, potrivit vocației fiecăruia dintre elevi, prin activități complementare celor din școală.
Nu lipsește stimularea spiritului de investigație a creativității.

Pentru exemplificare am cerut amănunte de la prof. Adriana Trif Vințan (foto 2), coordonatorul structurii Hațeg și care ne-a relatat:
– În prezent Clubul Copiilor Hațeg funcționează cu 5 cercuri: desen/pictură, cultură și civilizație engleză, muzică vocal-instrumentală, informatică și dans clasic.
Copiii care frecventează aceste cercuri sunt atât din orașul Hațeg, cât și din satele și comunele aparținătoare.
Activitatea din cercurile palatelor și cluburilor copiilor este proiectată astfel încât să evite paralelismul și/sau suprapunerile cu conținutul tematic al programelor specifice educației formale.

Am să prezint pe scurt cercul de muzică vocal-instrumentală de la Palatul Copiilor Deva – filiala Clubul Copiilor Hațeg, locul unde îmi desfășor activitatea ca profesor de muzica din anul 2014, iar din septembrie 2021 sunt și coordonatorul Structurii Hațeg. Ca și activitate didactică la catedră însumez aproximativ 25 de ani.
Lucrez cu aproximativ 100 de elevi împărțiți în 9 grupe: canto muzică populară, canto muzică ușoară, flaut dulce, vioară.
Elevii nu dau test de aptitudini pentru a face parte dintr-un cerc de muzică, vin din plăcere.
Rolul meu ca profesor de muzică este de a lucra cu elevii și de a-i face să perceapă corect muzica, să iubească toate genurile de muzică și să descopăr noi talente pentru a le finisa și pentru a le îndruma înspre școlile vocaționale.
Nu se lucrează la nivel de școală vocațională pentru că numărul elevilor este mare și ar fi preferabil a se lucra individual pentru o mai bună performanță.
Am participat cu elevii de la canto la diferite concursuri și mare mi-a fost bucuria în momentul în care am obținut premii importante, chiar și marele premiu.
Și grupa de vioară și flaut dulce (blokflote) a început așa timid să participe la diferite concursuri obținând premii.
Avem un parteneriat cu Casa de Cultură a orașului Hațeg și suntem invitați de către domnul director Bătrâncea Cristinel la diferite evenimente culturale din oraș cu grupele de canto: populară și ușoară, producând astfel bucurie în rândul familiilor elevilor și prietenilor acestora.
Ca planuri de viitor am împreună cu elevi mei să muncim mai mult pentru a avea rezultate mult mai bune, iar dacă vremurile bune vor reveni întru totul să putem arăta și părinților munca noastră prin serbările cercului la care participăm cu atâta drag.
Mie personal îmi place muzica și ascult cu drag orice gen muzical, considerând că în orice melodie poți găsi ceva drăguț. Îmi iubesc munca cu copiii și aceasta îmi aduce satisfacție și bucurie sufletească, iar dacă văd că am reușit să sădesc în suflețelul lor pur un strop de dragoste pentru muzică, simt că mi-am îndeplinit misiunea de profesor.
În momentul de față dacă aș putea să dau timpul înapoi pentru a-mi alege o profesie, cred că aș alege din start același lucru: ,,profesor de educație muzicală”.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

La structura Brad se învață lucruri interesante și utile, pentru un parcurs în viață ușor și dinamic

La Palatul Copiilor Deva și la structurile acestuia – după cum ne spunea prof. Rodica Pleșa (foto 1), directorul acestuia – se desfășoară activități instructiv educative specifice, în afara cursurilor școlare, prin care se aprofundează și completează cunoștințe, se dezvoltă aptitudini potrivit vocației și opțiunii copiilor.

Pe acest fond, în calitatea sa de coordonator al structurii Brad, prof. Sava Voicu Constantin (foto 2), ne-a relatat:

– Parafrazând un citat celebru, care spune că „educația este pâinea sufletului”, putem argumenta că activitățile extrașcolare și nonformale care se desfășoară la structura Brad din cadrul Palatului Copiilor Deva au o mare importanță socio-umană și didactico-pedagogică în rândul copiilor și elevilor, atât din municipiul Brad, cât și și din zonele adiancente acestuia (Crișcior, Baia de Criș, Luncoiu de Jos, Vălișoara etc.).

De-a lungul timpului, cercurile la care au participat generații întregi de elevi au avut un impact pozitiv asupra personalității multor dintre aceștia; tot aici s-au pus bazele multor cariere. Mediul plăcut, antrenant și ,,ispititor” au atras de-a lungul timpului toate categoriile de elevi, mulți dintre ei având rezultate excepționale.

Instituția își are sediul în municipiul Brad, str. Victoriei nr.1, având spații moderne, dotate cu tot ceea ce este necesar pentru ca elevii să își poată desfășura activitățile într-un climat cât mai plăcut și atractiv.

În momentul actual, la Brad funcționează următoarele cercuri: educație rutieră (activitate coordonată de prof. Sava Voicu Constantin), aeromodele-karting (sub îndrumarea prof. Macsim Adrian), orientare turistică (cerc coordonat de prof. Rus Daniela) și dansuri moderne (activitate desfășurată sub îndrumarea prof. Cobori Sorina).

Dăruirea, priceperea și inteligența metodico-pedagogică de care dă dovadă întregul colectiv de cadre didactice de la structura Brad au motivat plăcut foarte mulți elevi dornici de cunoaștere, de a desfășura noi activități față de disciplinele formale la care participă în mod normal la școală.

Activitățile tehnico-aplicative (educație rutieră, karting, aeromodele) motivează în mod deosebit toate categoriile de vârstă de elevi, aceștia atingând apogeul „carierei” la concursurile de profil (județene, naționale, internaționale) la care participă și obțin rezultate deosebite cu care ne putem mândri cu toții, de la profesori și până la părinți și întreaga comunitatea locală.

Cercurile sportive, de orientare turistică și dans modern strâng foarte mulți participanți, pasionați de mișcare, dornici de socializare și interacțiune, atât în cadrul activităților zilnice, cât și atunci când participă la diverse competiții, de toate nivelurile.

Interacțiunea pozitivă și extrem de profesională dintre cadrele didactice mai sus menționate și colectivul de profesori, învățători și educatori de la instituțiile școlare partenere de pe raza municipiului Brad și comunitatea locală și județeană, este deosebit de benefică pentru toți cei care frecventează activitățile extrașcolare din cadrul filialei Brad a Palatului Copiilor Deva. Această legătură permanentă între formal și nonformal constituie baza dezvoltării personale și profesionale continue a participanților.

Este important de menționat că toate activitățile sunt oferite în mod gratuit, începând cu vârsta de 6 ani. Participarea este voluntară, structura activităților fiind flexibilă și permanent adaptată la nevoile și interesele elevilor. Gama diversă de cercuri oferă posibilitatea ca fiecare participant să aleagă la ce activitate dorește să participe, precum și ce aptitudini și competențe vrea să acumuleze ori să dezvolte.

În ciuda faptului că ultima perioadă a fost dificilă din toate punctele de vedere, chiar și pentru mediul școlar, numărul participanților la activitățile desfășurate la Brad este în continuă creștere, lucru care ne bucură și totodată ne face să fim mai responsabili și mai dedicați spre a educa noua generație în spirit civic și profesional. Bucuria revederii cu copiii și elevii de zi cu zi constituie pentru noi, cadrele didactice, un motiv de imensă satisfacție profesională, umană și sufletească.

Așteptăm în continuare ca „familia” filialei Brad a Palatului Copiilor Deva să crească la fel de frumos ca și până acum, porțile instituției fiind deschise mereu pentru toți cei care doresc să socializeze, să învețe lucruri interesante și utile, pentru un parcurs în viață mai ușor și mai dinamic.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Iniţiativa culturală INTER ARMA NON SILENT MUSAE (Între arme, muzele nu tac) a fost promovată – după cum ne-a relatat colaboratorul nostru, timișoreanul Dumitru BUȚOI (foto) – de Cenaclul literar al Baroului Bihor până la încetarea ostilităţilor între Federaţia rusă şi eroica Ucraina şi instaurarea din nou a păcii, a ajuns la cea de-a treia ediţie.
Această ediţie a fost una specială, fiind dedicată lansării nr. 51 (trimestrul I 2022) a publicaţiei „Luceafărul de Vest” din Timişoara şi decernării premiilor şi distincţiilor la concursul de literatură intitulat EMINESCU-UN VIS ÎN AŞTEPTARE din cadrul unui proiect lansat şi promovat de Filiala Uniunii Ziariştilor Profesionişti „Valeriu Branişte” din Timişoara. Evenimentul a avut loc în sala festivă a protopopiatului ortodox din Oradea în prezenţa unui public numeros. În cuvântul de deschidere, preşedintele cenaclului literar al Baroului Bihor, scriitorul avocat dr. Paşcu BALACI a rugat publicul să păstreze un moment de reculegere în memoria jurnaliştilor ucişi în războiul din Ucraina şi anume: Brent Renaud (SUA), Evgheni Sakun şi Victor Dudar (Ucraina). El a mulţumit timişorenilor că au dat curs invitaţiei Cenaclului literar de a populariza iniţiativa orădeană INTER ARMA NON SILENT MUSAE şi a salutat pe premianţii care au ţinut să participle la acest eveniment.

Invitat la cuvânt, oaspetele de onoare al manifestării, jurnalistul Dumitru BUŢOI, editor al publicaţiei „Luceafărul de Vest” din Timişoara a vorbit despre proiectul cultural EMINESCU-UN VIS ÎN AŞTEPTARE, iniţiat de filiala UZPR Timişoara, preşedinte conf. univ. dr. Ioan DAVID şi Dumitru BUŢOI, iar concursul literar lansat cu această ocazie a înregistrat un mare aflux de participanţi cu peste 152 de lucrări trimise la toate secţiunile propuse în Regulamentul de organizare (poezie, poezie diaspora, poezie religioasă, poezie în grai, proză, epigramă, eseu-interviu, volume de poezie în debut, volume de proză în debut, grafică, videoclip-film documentar), pentru zona de vest (Timişoara, Lugoj, Arad, Deva, Oradea, Satu Mare), zona de sud (Bucureşti, Ploieşti, Buzău, Constanţa) şi zona Moldova (Iaşi,Vatra Dornei, Botoşani, Suceava, Bacău).
Majoritatea lucrărilor trimise la concurs vor fi publicate într-o antologie care va fi lansată în luna iunie 2022 cu prilejul Zilelor Eminescu.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Medici’s – Lansare de carte și expoziție de costume tradiționale din Banat:
„Almanahul Almăjului 2022”, coordonator Prof. Gheorghe Rancu-Bodrog.
Eveniment organizat sub patronajul Acad. Ion Păun Otiman și a E.S. Gheorghe Dinu, Consulul General al României la Vârșeț.

Lansarea va avea loc sâmbătă, 2 aprilie 2022, ora 11.00 la librăria ”Cartea de nisip” din incinta clinicii Medici’s Academica, bul. Circumvalațiunii nr. 8-10 et 1.

”Almanahul Almăjului se vrea o trecere în revistă a locurilor, faptelor și a oamenilor trăitori în minunata Țară a Almăjului. Totodată am dorit a continua un frumos proiect început cu mult timp în urmă, aducând elogii și clipe de recunoștință acelora care s-au jertfit de-a lungul timpului pentru păstrarea tradițiilor, credinței strămoșești și a istoriei neamului”.

Adrian BĂDESCU

Sâmbătă, 26 Mărțișor a avut loc la Muzeul Satului Bănățean din Timișoara, întâlnirea publiciștilor din Asociația Publiciștilor Presei Rurale din Banat.

După o perioadă în care nu au mai avut loc întâlniri culturale, la începutul acestui an a avut loc o întâlnire informală realizată cu sprijinul dl. Dan Radosav, managerul Muzeului Satului și prin grija prof. Ioan Traia, președintele Asociației.

După un moment de rugăciune oficiat de preotul Valentin Bugariu, președintele Asociației a prezentat programul de activități al Asociației. Prima activitate este planificată în 11 iunie la Șopotu Vechi jud. Caraș-Severin, prin grija prof. Gheorghe Rancu, Sărbătoarea muzeelor sătești. În luna august sunt programate mai multe simpozioane locale la Comloșu Mare, jud. Timiș și Răcășdia, jud. Caraș-Severin. Alte trei evenimente vor fi: Întâlnirea fiilor satului la Bodrog, jud. Arad, Festivalul Răchiei la Săcălaz, jud. Timiș.

În septembrie va avea loc la Birda, jus. Timiș,  a doua ediție a Colocviilor revistei de cultură și religie rurală ,,Arhanghelul”.

Preotul dr. Valentin Bugariu a prezentat volumul Credință. Educație. Tradiție, Editura Eurobit, Timișoara, 2021 și nr. 41 al revistei locale ,,Arhanghelul”.

O importanță deosebită au avut-o discuțiile și schimburile de publicații. Prof. univ. Constantin Falcă, Cărășeni de neuitat. Partea a XX-a, editura Eurostampa, Timișoara, 2013, 183 p., iar ziariștii Gheorghe Lungu și Petru Opruț au oferit ultimele numere ale revistelor ,,Foaia Săcoșană” și ,,Glasul Voislovei”.

Valentin Bugariu

Autor: VASILE MOIȘ

Articol apărut în CERTITUDINEA nr. 106

Cu toate că Tratatul de Pace, contrasemnat la 4 iunie 1920 de delegaţia maghiară în palatul Trianon de la Versailles, în apropiere de Paris, a consfinţit ceea ce raporturile de forţă decretaseră pe câmpul de luptă cu un an şi jumătate înainte, destrămarea „Marii Ungarii“ şi sfârşitul visului imperial, în discursul public al liderilor politici maghiari continuă să apară graniţele fantomă ale fostului imperiu austro-ungar sub diferite concepte ale unui imaginar geopolitic revizionist. Anul 1920 a deschis lunga lamentație istorică fără de sfârșit, unică în istoria Europei, sublimată la nivelul formulelor latine „finis Hungariae” și „extra Hungariam, non est vita, si est vita, non est ita” („în afara Ungariei nu este viață și dacă este viață, aceasta nu este astfel”, n.a.). Această lozincă împărtășită și astăzi marchează o boală cronică, un adevărat simptom al așteptării și al neputinței, toate acestea în ciuda tuturor evidențelor istorice și a unei iluzorii reveniri a Regatului Maghiar la granițele sale firești de „anya ország” („patria-mamă”, n.a.). În ciuda acestei reveniri istorice, persistă în mentalul colectiv maghiar expresia „Magyarország határtalan” („maghiarimea fără hotare” n.a.), expresia dorinței neîmplinite, nici după 500 de ani, a refacerii vechiului Regat Maghiar, cel de dinainte de Mohacs […].

            Ungaria a uitat că actualele granițe ale Europei au fost stabilite prin Tratatul de la Paris, din 10 februarie 1947 și continuă să agite lozinci revanșarde despre nedreptatea istorică a Trianonului. În anul 2020 guvernul de la Budapesta a aprobat proiectul Trianon 100 care, potrivit declarațiilor oficiale urmărea  „organizarea de evenimente, comemorări, realizarea de materiale educaţionale şi filme, atât în Ungaria, cât şi în rândul maghiarilor care trăiesc în Bazinul Carpatic sau în lume, care ajută la conştientizarea sentimentului de unitate a maghiarilor, fără modificarea frontierelor naţionale, precum şi la exprimarea identităţii, şi la protecţia acesteia”. În realitate, elitele politice maghiare, în cadrul acestui proiect, au reuşit să transforme  Tratatul de la Trianon într-una dintre cele mai mari traume ale populaţiei maghiare, subiect care pare a fi folosit cu precădere şi de către regimul Orban, în special în scopul de a menţine un capital electoral care să îi asigure hegemonia politică. Toate acestea au condus inevitabil către un sentiment naţionalist împărtăşit de o parte a societăţii maghiare, cu atât mai mult cu cât o serie de dezinformări au pătruns în spaţiul mediatic. Una dintre aceste dezinformări este şi cea conform căreia tratatul va expira în 2020, odată cu împlinirea unui veac de la semnarea sa, lucru de altfel total fals, întrucât Ungaria a ratificat la rândul său Tratatul de Pace de la Paris din 1947, care a restabilit în mare parte aceleaşi graniţe teritoriale precum Trianonul.

Grupul de cercetători ungari reuniţi în acest proiect, gestionat de Academia Ungară de Ştiinţe, s-a pregatit să declanşeze un război informaţional la adresa României şi a statelor din jur, prin care să fie contestate tratativele dintre anii 1918-1920 care au dus la destrămarea Imperiului Austro-Ungar şi, implicit, a „Ungariei Mari”. Proiectul „Trianon 100 – Elan”, desfăşurat sub egida Academiei Ungare de Știinţe, şi-a început în forţă activitatea, la o primă vedere fiind evident că acesta avea deja pregătite primele produse care să fie livrate pe piaţă. Astfel, a fost deja lansată prima carte elaborată în cadrul proiectului – „Jurnalul delegaţiei ungare de pace”, sub coordonarea istoricului Zeidler Miklos. Prezentarea volumului face referire la datele pe care lucrarea le deţine despre delegaţia ungară care a participat, în Franţa, la semnarea Tratatului reliefând, într-o manieră detaliată, disputele şi frământările care au precedat parafarea documentului final […]. Concomitent, se promovează o hartă etnografică a Ungariei din 1918, pe care autorităţile de la Budapesta au intenţionat s-o utilizeze, fără succes, pentru a trasa graniţele viitorului stat ungar conform propriilor interese în timpul negocierilor din Paris. Site-ul „Trianon 100”  a promovat  recenzia istoricului Zahoran Csaba, „Destrămarea Ungariei istorice şi Tratatul de pace de la Paris”, şi tot aici sunt promovate imagini referitoare la mai multe monumente dedicate Trianonului, din care unul reprezintă harta Ungariei Mari care nu a existat decât în visele lor. Ceea ce este însă și mai periculos este faptul că proiectul „Trianon100” nu este o inițiativa singulară sprijinită, evident, de autoritățile centrale de la Budapesta. Astfel, proiectul științific este dublat fie de intervenții nefericite dar bine gîndite, în spațiul public, ale unor oficiali ungari de prim-rang, fie de ridicare a unor edificii cel puțin discutabile în Ungaria, care amintesc de perioada nazistă în care această țară și-a reanexat o parte din teritoriile pierdute. Avem în vedere aici declarațiile acide formulate la începutul mijlocul anului 2017 de Lazar Janos, șeful Cancelariei prim-ministrului ungar, care solicită, nici mai mult nici mai puțin, scuze din partea vecinilor pentru evenimentul Trianon, și cere, de asemenea, despăgubiri măcar morale Europei pentru ceea ce i s-a întâmplat Ungariei în 1918.Tot aici se înscriu numeroasele statui ridicate în Ungaria în cinstea guvernatorului fascist și antisemit Horthy Miklos, cu sprijinul tacit al premierului Viktor Orban și spre bucuria nemascată a unuia dintre cele mai importante partide extremiste din Europa – Jobbik.

La summit-ul de la Kiev din 23 august 2021,  intitulat „Platforma Crimeii ”, János Áder, președintele Ungariei,  a comparat anexarea ilegală a Crimeii de către Rusia cu Tratatul de la Trianon, afirmând textual : „În mintea maghiarilor s-a întipărit adânc atât agresiunea marilor puteri, cât şi trauma Trianonului, motiv pentru care noi ştim exact de ce anexarea Crimeii reprezintă o rană atât de sensibilă pentru poporul ucrainean, (..) Au şi maghiarii experienţa istorică a puterilor străine care au redesenat în mod arbitrar graniţele unui stat aflat într-o situaţie dificilă la un moment dat. (…) După Primul Război Mondial, ne-au fost luate două treimi din teritoriul şi populaţia ţării. Maghiarii nu au uitat, nici după un secol, că au ajuns, atunci, să fie minoritari, că li s-au luat şcolile şi s-a făcut tot posibilul pentru ca învăţământul în limba maternă să fie desfiinţat (…) În mintea maghiarilor s-a întipărit adânc atât agresiunea marilor puteri, cât și a trauma Trianonului, motiv pentru care știu exact de ce anexarea Crimeii reprezintă o rană atât de sensibilă pentru poporul ucrainean”.

Notă asupra ediției a II-a a cărții „Intoleranță și crimă”

de Vasile Moiș și Ioan Corneanu, Editura Dacia, 2012 (fragment)

UZPR – Regal de carte la Salonul cultural de la Palatul BrătianuUniunea Ziariștilor Profesioniști din România și Fundația Ion I. Brătianu vor organiza ediția din 2022 a salonului de carte al fundației, devenit tradiție la Palatul Brătianu de pe Strada Visarion nr. 4. Proiectul inițial a căpătat amploare, devenind un SALON CULTURAL și se va desfășura în perioada 30 martie – 2 aprilie.
Ediția de anul acesta, dedicată Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, va fi însoțit de o expoziție de pictură, sculptură și caricatură, în cadrul căreia vor fi expuse și două retrospective: Rudolf Schweitzer-Cumpăna și Tia Peltz.
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, căreia îi este rezervată, așa cum am spus, ediția din acest an a salonului de carte al Fundației Ion I. Brătianu, va fi reprezentată de cărțile apărute la Editura UZP, de publicațiile Uniunii, dar și de cărțile membrilor UZPR, apărute sub egida altor edituri.
În cele patru zile cât va dura SALONUL CULTURAL, sunt estimate 15 lansări de carte, din totalul de peste 150 de autori înscriși.

Gazda evenimentului, Ion I. Brătianu, președintele fundației cu același nume, va face deschiderea Salonului cu lansarea a trei cărți: „În așteptarea eternității”, „Seniorii literaturii noastre” și „Contribuția lui Ion C. Brătianu la revoluția pașoptistă din Țările Române și cugetările sale despre această revoluție”. Aceasta din urmă este o carte bilingvă (română-franceză), a apărut la Paris la Editura Laumond și este prezentată pentru prima dată în România.
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, pe lângă expunerea celor peste 100 de titluri apărute la Editura UZP, va avea și patru lansări editoriale.
Una este cartea intitulată „Ideile fundamentale ale dreptului Presei” de Dimitrie Gusti, lucrare apărută la Berlin în 1908 și publicată pentru prima dată în românește în 1969. Și republicată, iată, de Editura UZP, la inițiativa regretatului Doru Dinu Glăvan (care are și cuvântul de încheiere al cărții), sub îngrijirea lui Ioan C. Popa, Mihai Milca și (de asemenea regretatul) Neculai Trandafir.
O altă lansare va fi cea a cărții lui Adrian Fetecău, „TOKYO 2020. Jurnalist în pandemie” dedicată lui Doru Dinu Glăvan, cel care l-a provocat pe autor să devină corespondent al UZPR din Japonia, la Jocurile Olimpice din 2020.Cartea este recompusă din corespondența către UZPR a lui Adrian Fetecău, publicată zilnic, la momentul acela, pe site-ul Uniunii.
O a treia lansare va fi una de-a dreptul spectaculoasă, căci e vorba de un best-seller apărut de curând în Turcia, unde a luat unul dintre cele mai mari premii pentru literatură, The best of Time. Spectaculozitatea vine din faptul că autoarea e o româncă din Teleorman, iar cartea se numește „Elena, fata de Ghiaur”. Este povestea autobiografică a Elenei Mantu, o fată crescută într-un mediu ostil, respinsă de familie (pentru că n-a fost băiat!), cu o mamă care s-a sinucis când fetița avea doar cinci ani, cu un tată care a murit bolnav, cu o soră și restul familiei care au izgonit-o, pur și simplu, de acasă. Obligată de context să se întrețină singură, fata apucă pe căi greșite și ajunge în cele din urmă în Turcia, unde are norocul să cunoască un turc care se îndrăgostește de ea și o ia de nevastă. Au împreună doi copii frumoși, un băiat și o fată.
Toată experiența ei începută dramatic și terminată oarecum bine (chiar dacă soțul ei a decedat) este expusă în cartea „Elena, fata de ghiaur”, care are acum, în Turcia, un succes fulminant, obținând, din partea instituțiilor culturale, cele mai înalte distincții și premii. Cartea apare acum în limba română, cu același titlu din limba turcă, la Editura UZP.
Ion Văduva își va lansa ultimul său volum, intitulat ”Literatură și atitudine”, o carte de interviuri realizate cu mari personalități ale literaturii și culturii române.
De asemenea, la sala de festivități a Palatului Brătianu, va avea loc și lansarea volumului 2 al Antologiei CERTITUDINEA, apărută recent la Editura Uranus.
Printre cei peste 150 de autori de carte se află și jurnalistul/scriitorul Mihai Traistă de la comunitatea Ucrainenilor din România din partea căreia vor expune și alți autori. Tot din partea ucrainenilor va prezenta unul sau mai multe momente artistice violonista prim-concertistă Natalia Pancec Colotelo de la Filarmonica din București.
Un alt moment artistic va fi susținut și de cunoscutul violoncelist Adrian Naidin, care va avea și lansare de album.
Participarea publicului e gratuită dar limitată, în funcție de capacitatea spațiului alocat și evoluția situației sanitare.

Departamentul de Comunicare

Cu sau fără iubire, cu sau fără tristețe, cu sau fără nebunie, cu sau fără bucurie, cu sau fără dragoste de viață, cu sau fără dor, cu sau fără dezamăgire, cu sau fără liniște sufletească, cu sau fără împlinire, cu sau fără entuziasm, cu sau fără trăire, cu sau fără sentiment, cu sau fără extaz, viața merge mai departe, are picioare lungi, când vrea sare peste dealuri pline de vorbe, când nu vrea nu sare nici măcar un șanț, se oprește la marginea unui an și acolo rămâne, are un nume, de aceea se tot spune: „A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi, nu s-ar povesti.”
Și putem fi orice și oricine, nu are nimeni putere asupra gândurilor noastre, în noi ținem spectacole pentru întreaga lume, când suntem fericiți, dar totodată putem să închidem ferestrele camerelor sufletului și să bocim timpul odată prețios, dar scăpat de sub control, Doamne, câte nu putem face în ființa noastră, doar noi și gândurile ce năvălesc într-una.
Astăzi, mai mult ca niciodată, căutăm stropii de bucurie uitați în ceștile de cafea, urmele lăsate de ruj au scris întâlnirea noastră cu prietenia, acolo, la masa din centrul orașului ”Forfotă”, am râs și ne-am întristat, acolo am sărutat ziua spunându-i să nu se mai grăbească, acolo ne-am uitat de atâtea ori gențile cu amintiri, la masa albă din centrul orașului ”Forfotă”, ce nume!
Și a venit din nou primăvara, și viața merge mai departe, nu mai sunt aceiași oameni, dar au rămas aceleași momente, nu mai este aceeași poveste, dar a rămas aceeași masă albă, ia te uită ce scrie pe caleașca albă de la geamul cu prăjituri, e numele orașului în care trăiesc, peste apa Timișului se aud clopotele, sunt atât de vii pașii grăbiți sau mai puțin grăbiți de pe Podul de Fier, undeva în stânga se odihnește un ceas mare, dar să nu credeți că nu vă răspunde la salut, întotdeauna e cu ochii pe faleză, în dreapta stă mereu treaz tenorul Traian Grozăvescu, vrea să trăiască în noi. Umbre și mâini, picioare și strigăte, zâmbete în flori abia sădite, clădiri scuturate de frigul fantomă, pescari buimăciți de dimineți răcoroase, căței fericiți lăsați în drumul razelor de soare, tocuri zglobii cu sunete de începuturi, tineri, bătrâni, claxoane și scârțiituri de roți, cozi imense la…diverse…ziare uitate pe dig și muguri ce ne strigă din pomi ținuți în curți, existăm, existăm, odată cu voi renaștem, unde ați fugit pământenilor, chiar credeți că soarele este singurul supraviețuitor adevărat din ultimii ani? Suntem toți adevărați, numai că nu vrem să recunoaștem și nici să deschidem cutia magică, ne este frică de strălucirea interioară, dacă nu ne contopim cu universul ce rost are atunci viața? Ce ziceți? Pe locuri, sunteți
gata? Start la trăire! Atât de multă iubire este pe pământ, să culegem, să îmbrățișăm cerul și să-i spunem bun venit fiecărui anotimp, pentru că toate acestea sunt daruri de la Dumnezeu și sunt multe!

Anotimp de catifea, pierdut în nea,
Ai trecut iar și iar pe strada mea,
Nu te strig, te las să pleci, nu te opresc,
Primăvara-n suflet vreau să o primesc!

Mia ROGOBETE- Lugoj- 25.03.2022-

Gabriela Șerban

26 martie 2022, orele 20.30 – 21.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ora Pământului = Earth Hour 2022, un eveniment internațional, organizat în ultima sâmbătă a lunii martie a fiecărui an, care are ca scop sensibilizarea utilizatorilor de energie electrică față de problema dioxidului de carbon emis în atmosferă la producerea energiei electrice.

Citim din cărți la lumina lumânării (ora 20.30).

Erwin Josef Țigla

Pentru a marca împlinirea unei luni (24 februarie – 24 martie 2022) de la izbucnirea războiului nedorit de lângă noi, Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița lansează un plic filatelic ocazional. Cu același prilej a fost confecționată o ștampilă filatelică ocazională. Ștampila este folosită la oficiul poștal Reșița 1, în data de 24 martie. Menționăm faptul că această ștampilă a fost aprobată de Federația Filatelică Română și de către Poșta Română pentru întreaga corespondență expediată în data de 24 martie din Reșița de la Oficiul Poștal nr. 1.