A fost reluată, în serie nouă, revista de literatură, artă și cultură SEMENICUL din Reșița (Nr.1 și nr 2/ 2021, în câte 156 p.), ale cărei începuturi datează încă din 1971, când în cetatea siderurgiei românești (Banatul imperial din Mitteleuropa) se aniversa împlinirea a două secole de la aprinderea primelor două furnale (3 iulie 1771). În acel an de mare sărbătoare s-au pus bazele cenaclului „Semenicul” care de la caiete lunare șapirografiate a trecut la numere tipărite, înlesnind afirmarea, de-a lungul anilor, a unor veritabili scriitori și jurnaliști.

„Așadar, în acești 50 de ani – scrie în editorialul nr. 1/2021 redactorul-șef Gheorghe Jurma, secretarul literar al cenaclului de altădată, recunoscut istoric și critic literar – cenaclul și revista Semenicul au dat Reșiței o dimensiune nouă cu care s-a înscris definitiv în circuitul național de valori. Reluăm firul tipăriturilor acum, cu numărul 20 din ultima serie-carte, pentru a marca cele cinci decenii de revistă și 250 de ani a industriei reșițene.”

Cunoscând foarte bine viața culturală a Reșiței de azi, grație întâlnirilor de ani buni avute cu scriitori și publiciști reșițeni în cadrul Colocviilor revistei „Reflex” de la Băile Herculane, organizate de neuitatul poet și editor OCTAVIAN DOCLIN (1950-2020), pot spune că „orașul cu poeți” de pe Bârzava (cum este cunoscută cetatea siderurgiei românești și nu numai în presa bănățeană) are azi o pleiadă de condeieri, deopotrivă scriitori și jurnaliști, din care am putea aminti pe NICOLAE SÂRBU (poet și gazetar profesionist), GHEORGHE JURMA (istoric și critic literar), DORINA SGAVERDIA (jurnalistă și prozatoare), ALEXANDRA GORGHIU (jurnalist), ERWIN JOSEF ȚIGLA (publicist, documentarist, foto-reporter, cel mai de seamă germanist și director al Bibliotecii Germane din municipiu) și mulți alți autori membri ai uniunilor de creație „de utilitate publică” U.S.R. și U.Z.P.R.

Revista-carte „Semenicul” ne propune rubrici interesante (De pe vârful muntelui, Cărțile Reșiței, Dialog, Mărturii, Profil, Restituiri, Accente, Lumea artelor, Vitrina cărților, Documentar, Arhiva „Semenicului”, „Orașul cu poeți”), în cadrul cărora semnează condeie cunoscute: esteticianul și criticul literar Mircea Martin (fiu al Reșiței), criticul și istoricul literar Cornel Ungureanu, Gheorghe Jurma, Nicolae Irimia,C. Traian, Ana Kremm, Alexandru Dumitru, Daniel Luca, Maria Nițu, Nicolae, „Conte de Ohaba” / Nicolae Sârbu, Anton GeIoanKaleve, Georgescu, Vasile BogdanIosif Bădescu, Iulian Barbu, Matei Mircioane, Dorina Sgaverdia (secretara Filialei Reșița a UZPR), Alexandra Gorghiu (de la Radio „Boema” Reșița) ș.a.

Urăm noii serii a revistei „Semenicul”, acum, la ceasul maturității depline a celor care în urmă cu o jumătate de secol au inițiat-o, succese cât mai răsunătoare în spațiul național, depășindu-se astfel un oarecare localism creator și o mândrie regională, peste marginile cărora marile valori culturale din Banatul de Munte au sărit adesea. (Z.C.)

Cu durere în suflete, dar și cu îndreptățită furie, urmărim, cu îngrijorare, escaladarea periculoasă a agresiunii armate ruse asupra Ucrainei, stat suveran prieten.

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România condamnă cu îndârjire acest act criminal, ordonat cu premeditare de către un conducător cu reacții politice iresponsabile, incompatibile cu secolul în care trăim. În același timp, ne exprimăm întreaga noastră compasiune față de cei care au avut și au de suferit în urma acestui război, față de cei care și-au pierdut nu numai bunurile, dar și pe cei apropiați lor, rude și prieteni. Imensele distrugeri pricinuite cu intenție, dar, mai ales, miile de vieți pierdute – soldați și civili, bărbați, femei și copii – trebuie să-i determine pe toți responsabilii politici ai lumii, întreaga comunitate internațională să ia o atitudine fermă pentru curmarea atrocităților, dar și pentru responsabilizarea celor care le-au produs.

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România își exprimă îngrijorarea față de situația pe care o traversează, în aceste condiții de război, cei care „servesc” în  armata mass-media, confruntați cu presiuni de tot felul și față de care facem un apel frățesc de a-și sluji menirea cu fair-play, respectând obligațiile noastre deontologice. Desigur, pentru noi libertatea cuvântului, aceea a liberei exprimări este o adevărată credință și religie care trebuie să slujească, și în aceste vremuri tragice, o informare corectă, dezinteresată, nepărtinitoare a populației.

Cu aceleași calde sentimente frățești, suntem cu sufletele alături de prietenii și colegii noștri din regiunea Cernăuțiului, membri ai Filialei de acolo a Uniunii noastre, dorindu-le să traverseze cât mai ușor și fără alte urmări această perioadă dificilă pentru toți. Sufletele noastre nu sunt împiedicate de nicio graniță – fizică sau imaginară – pentru a fi alături permanent de toți conaționalii noștri aflați în Ucraina, fiind gata, necondiționat, de a le acorda tot sprijinul.

SORIN STANCIU
președinte a.i. al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România

(dialog blitz cu Cosmin MUNTEAN Expert superior la Biroul de informare şi relaţii publice)

– Punctați-ne, din punctul dumneavoastră de vedere, care a fost situația infrastructurii în anul 2021, aparținând Curții de Apel Alba Iulia, dar și cea a resurselor umane?

– Palatul Justiției din Alba Iulia, clădirea monument istoric care este sediul Curții de Apel Alba Iulia de la înființare, a fost edificată în urmă cu 114 ani pentru instituțiile judiciare locale. Cu toate acestea, are o evoluție sinuoasă fiind de-a lungul timpului disputată de diverse instituții administrative locale. În anul 2010 clădirea a revenit în patrimoniul Justiției, iar din 2018 Palatul Justiției a fost trecut în administrarea exclusivă a Curții de Apel Alba Iulia. După acest moment important echipa managerială a Curții de Apel Alba Iulia a demarat un amplu și ambițios proiect de renovare, restaurare, dar și de refuncționalizare a spațiului existent, astfel încât clădirea să redevină cu adevărat un Palat al Justiţiei.
Anul 2021 reprezintă un moment de referință în acest sens, prin diversitatea, amploarea lucrărilor derulate și implicit a bugetului de investiții gestionat, cel mai mare de la înființarea instanței.
Montarea a două ascensoare de persoane pe structură metalică proprie lipite de clădire, amplasate în curţile interioare ale clădirii constituie un progres semnificativ în modernizarea edificiului, facilitând atât accesul publicului la sălile de judecată și la celelalte compartimente publice de la etajele superioare, cât și transportul dosarelor la registratura și arhiva principală a instanței situate la etajul II.
Finalizarea lucrărilor de renovare, restaurare și modernizare a principalelor săli de judecată ale Curții de Apel Alba Iulia într-un timp rezonabil, fără afectarea activității de judecată curente a reprezentat de asemenea o realizare importantă, care împreună cu mobilierul personalizat și accesoriile specifice cu care au fost dotate sălile contribuie la refacerea solemnității și prestanței actului de justiție.
Tot în cursul anului 2021 la clădirea Curții de Apel Alba Iulia au fost executate și alte lucrări de reparații curente: înlocuirea ferestrelor cu geam simplu de la etajul 2, cu ferestre din lemn stratificat prevăzute cu geam termopan, reparații la coșurile de fum, igienizarea grupurilor sanitare de la parterul clădirii şi amenajarea unui grup sanitar pentru persoanele cu handicap locomotor. Pe lângă aceste lucrări realizate de firme specializate s-a reușit, în regie proprie și cu personalul instanței, igienizarea și renovarea birourilor destinate judecătorilor și grefierilor din cadrul Secției a I-a civilă a Curții de Apel Alba Iulia precum și a holului de legătură cu Parchetul de la etajul al II-lea.
Departe încă de un final al restaurării întregii clădiri, lucrările derulate în anul 2021 ne-au făcut însă să ne simțim mai aproape de ceea ce ne dorim și ne imaginăm cu toții că ar trebui să fie un Palat al Justiției. Refacerea vechii inscripții de pe frontispiciul fațadei principale a construcției marchează nu doar simbolic evoluția cu succes de până acum a proiectului de restaurare și modernizare a Palatului Justiției, ci ne va aminti permanent de acum înainte că acesta trebuie să continue, indiferent de obstacole, până la împlinirea destinului acestui edificiu.
Clădirile unde îşi desfăşoară în prezent activitatea cele trei tribunale din raza Curţii de Apel Alba Iulia, alături de judecătoriile din municipiile reşedinţă de judeţ nu mai corespund din punct de vedere tehnic şi fizic, necesitând intervenţii majore pentru desfăşurarea actului de justiţie în condiţii optime.
În concluzie, în ceea ce privește starea sediilor instanțelor din raza Curții de Apel Alba Iulia, dintr-un număr de 17 sedii de instanţe, 6 sedii sunt într-o stare tehnică foarte bună și nu necesită lucrări imediate, respectiv cele în care funcționează: Judecătoria Blaj, Judecătoria Câmpeni, Judecătoria Săliște, Judecătoria Mediaș, Judecătoria Hunedoara și Judecătoria Avrig.
Alte sedii de instanțe sunt însă într-o stare tehnică dificilă, cu mari deficiențe de funcționare la parametrii tehnico-fizici adecvați, respectiv Tribunalul Alba, Judecătoria Alba Iulia, Tribunalul Hunedoara, Judecătoria Deva, Judecătoria Petroșani, Tribunalul Sibiu şi Judecătoria Sibiu.
Pentru înfăptuirea justiţiei în folosul celor aproximativ 1.130.000 de cetăţeni ce locuiesc în aria teritorială de competenţă, conform datelor din ultimul recensământ oficial publicat, la nivelul Curţii de Apel Alba Iulia şi celor 19 instanţe arondate erau în activitate la sfârşitul anului 2021: 223 de judecători, 565 de grefieri şi alte funcţii aparţinând personalului auxiliar de specialitate şi conex, 12 asistenţi judiciari, 43 de funcţionari publici şi 23 de angajaţi din categoria personalului contractual. Din totalul celor 942 de posturi existente în statul de funcţii, 77 de posturi figurează vacante la finalul anului trecut, dintre care cele mai multe, 68 de posturi de judecători, urmate de 7 posturi de personal auxiliar de specialitate şi conex precum și câte un post de funcționar public, respectiv de personal contractual vacante.
La fel ca și în anii precedenți, pe parcursul anului 2021 la Curtea de Apel Alba Iulia şi la instanţele din circumscripția acesteia a existat o fluctuaţie de personal relativ mare, generată în principal de pensionarea unor judecători și grefieri, dar și de soluțiile adoptate de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii în materia transferurilor și de împrejurarea că judecătorii stagiari, după promovarea examenului de capacitate, au optat pentru numirea la alte instanțe.
Instanțele la care posturile de judecător erau ocupate în totalitate la sfârșitul anului sunt Judecătoria Alba Iulia, Judecătoria Aiud, Judecătoria Blaj, Judecătoria Brad.
Pe de altă parte, la instanțele cu volum mare de activitate au existat în continuare posturi vacante de judecător (Tribunalul Alba, Tribunalul Hunedoara, Judecătoria Petroșani, Judecătoria Deva, Judecătoria Mediaş şi Tribunalul Sibiu).
Comparativ cu ultimii doi ani se observă agravarea tendinței de creștere a numărului de posturi vacante la nivelul instanțelor din circumscripția teritorială care a ajuns la sfârșitul anului 2021 la 77 de posturi neocupate, în condițiile în care la sfârșitul anului 2020 erau evidențiate 55 de posturi vacante, după ce la finalul lui 2019 fuseseră vacante 45 de posturi. Numărul mare de posturi vacante de judecători (care aproape s-a dublat față de anul 2019), a fost influențat în principal de pensionarea a 20 de judecători în cursul anului 2021 la mai multe instanțe: Curtea de Apel Alba Iulia, Tribunalul Alba, Tribunalul Sibiu, Tribunalul Hunedoara şi Judecătoria Sibiu.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR