Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat că România dorește să reia negocierile cu privire la tezaurul rămas la Moscova, trimis spre păstrare în timpul Primului Război Mondial din 1916 și care nu a fost returnat niciodată.
Tezaurul de aproape 94 de tone de monede de aur, bijuterii și obiecte de artă a fost o sursă de fricțiuni timp de un deceniu. „Suntem în continuare interesați de progresul Comisiei mixte care se ocupă de tezaurul României, care a fost depus la Moscova în timpul Primului Război Mondial. Nu am abandonat această problemă”, a spus Aurescu.
El a adăugat că o altă ședință a comisiei a fost amânată, din cauza pandemiei. „Contextul este de așa natură încât este dificil să organizăm astfel de întâlniri, dar este un subiect pe care continuăm să îl urmărim îndeaproape”, a spus Aurescu.
Sub presiunea Puterilor Centrale, care ocupaseră cea mai mare parte a României, la 2 decembrie 1916, Banca Națională a decis să mute tezaurul României la Moscova, pentru a asigura conservarea acestuia. În perioada 12-14 decembrie 1916, în Iașiul neocupat, au fost încărcate aproximativ 1.738 de cutii în 17 vagoane de cale ferată, în care aurul românesc era depozitat în lingouri și diverse monede. Potrivit documentelor oficiale, valoarea sa totală era, la acea vreme, de 314.580.456 lei și valorează acum aproximativ cinci miliarde de dolari, scrie BalkanInsight.
După Revoluția Rusă din octombrie 1917, bolșevicii comuniști au preluat puterea, iar Rusia nu a returnat tezaurul decât parțial în 1935, când Uniunea Sovietică de atunci a returnat 1.443 de cutii cu sigiliile sparte, pline cu arhive, documente și hârtii, cărți rare și religioase, dar fără aur.
O comisie interguvernamentală mixtă formată în 2004 de România și Rusia este în prezent singurul forum bilateral agreat de București și Moscova pentru a discuta subiectul.
Deva – Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara și în parteneriat cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, organizează în ziua de 10 februarie 2022, ora 17:00, la Sala de Lectură, un eveniment editorial deosebit, care va bucura numeroșii iubitori de sport: jurnalistul sportiv Nicolae Gavrea își va lansa volumul intitulat „Jurnal olimpic, Tokyo, 2021. Olimpiada în pandemie”.
După volumul de debut, „Rio 2016. Jurnal olimpic”, și volumul dedicat gimnastelor române intitulat „Gimnastelor, cu dragoste”, Nicolae Gavrea vine în fața noastră cu o carte în care descrie, pe zile, foarte amănunțit și documentat, experiența sa cu totul excepțională prilejuită de participarea la Jocurile Olimpice de la Tokyo, jocuri organizate cu dificultate, sub semnul restricțiilor impuse de pandemia aflată în plină răspândire în lume.
Nicolae Gavrea nu și-a dezmințit vocația de jurnalist și cronicar sportiv nici în condițiile extrem de dure pe care a fost nevoit să le respecte la ultima olimpiadă. Așa cum singur mărturisește, o parte însemnată a vieții și-a dedicat-o „cititorilor, ascultătorilor sau telespectatorilor, tuturor celor care iubesc sportul”, cărora le-a adus „informațiile cele mai diverse de pe bazele sportive pe unde a umblat ca reporter, comentator de eveniment sportiv”.
Prezent la Tokyo, alături de delegația olimpică a României, Nicolae Gavrea consemnează evoluțiile sportivilor români, se bucură de succesele lor (Ana Maria Popescu la spadă, David Popovici la natație, Nicoleta Bodnar, Simona Radiș, Marius Cozmiuc și Ciprian Tudosă la canotaj), dar răzbate și regretul că sportul românesc n-a mai reeditat succesele de odinioară.
Relatarea fiecărei zile de competiție este făcută cu mult profesionalism și obiectivitate, Nicolae Gavrea dovedindu-se un gazetar sportiv cu experiență și chemare pentru această profesie. Nu lipsește atmosfera fascinantă pe care Japonia o generează și care impresionează pe oricine petrece chiar și câteva zile în Țara Soarelui Răsare.
În final, concluzia jurnalistului este limpede: „Sportul a învins pandemia! Cu un an mai târziu decât era programată inițial, fără spectatori în tribune, dar cu întreceri sportive la cel mai înalt nivel, cea de-a XXXII-a ediție a Jocurilor Olimpice de vară s-a încheiat după 17 zile în care cei mai valoroși sportivi ai planetei s-au luptat pentru medaliile olimpice”.
Sportivii au demonstrat, și de această dată, că „suntem #MaiPuterniciÎmpreună”. Este o concluzie valabilă mereu, și nu doar în domeniul sportiv.
Atacul împotriva libertății umane a pornit simultan pe mai multe fronturi. Unul recent a fost „Ordonanța lui Ciucă”, al cărei articol 12 alin. 2 pct. b a fost retras din ordonanță la presiunea protestelor din Piața Victoriei. Se pregătește însă un altul, care va fi votat marți 8 februarie în Senat, după ce a trecut de Camera Deputaților cu 243 de voturi pentru, 39 contra și 15 abțineri: proiectul de Lege pentru modificarea și completareaLegii audiovizualului nr. 504/2002, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia (PL-x nr. 430/2021).
Este, de fapt, o nouă formă perversă de încarcerare a libertății de exprimare în mediul online, referindu-se, de data asta, strict la comunicarea audio-vizuală, al cărei control va intra în competențele CNA. În expunerea de motive, proiectul legislativ este prezentat, ipocrit și cinic, ca o formă de protecție socială: „Proiectul introduce reglementări menite a încuraja autoreglementarea în domeniul audiovizual, dând posibilitatea elaborării unor coduri de conduită, impunând totodată și o serie de cerințe menite a asigura eficiența acestora, în special în ce privește protecția minorilor”.
Ca să fie ipocrizia completă, inițiatorul (Guvernul României) „dă vina” pe Uniunea Europeană, în sensul că-și justifică aberațiile acoperindu-se cu directive și reglementări impuse de UE: „În ce privește serviciile media audiovizuale, reglementarea în vigoare, cuprinsă în cadrul Legii audiovizualului, asigură transpunerea prevederilor Directivei 89/552/CEE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 octombrie 1989 privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau norme administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale”.
Și mai departe: „Proiectul introduce noi competențe pentru Consiliul Național al Audiovizualului, privind activitatea acestuia de comunicare, informare și raportare către Comisia Europeană, precum și noi atribuții legate de gestiunea domeniului audiovizualului, precum și competențe legate de comunicarea, cooperarea și schimbul de experiențe cu celelalte organisme cu funcții similare din statele membre”.
O data oala acoperită, legea trece la represalii. Iată câteva extrase din noile reglementări ale Legii audiovizualului:
„Prevederile prezentei legi se aplică şi următoarelor categorii:
a) furnizorilor de platformă de partajare a materialelor video aflaţi sub jurisdicţia României;
b) furnizorilor de platformă de partajare a materialelor video aflaţi sub jurisdicţia unui stat membru al Uniunii Europene;
c) furnizorilor de platformă de partajare a materialelor video aflaţi sub jurisdicţia unui stat care nu este membru al Uniunii Europene, dar al cărui conţinut poate fi accesat pe teritoriul României”.
„Furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia să informeze Consiliul cu privire la orice schimbare care ar putea afecta stabilirea jurisdicţiei”.
„Consiliul administrează lista actualizată a furnizorilor de servicii media audiovizuale aflaţi în jurisdicţia României, cuprinzând şi criteriile în baza cărora s-a stabilit jurisdicţia pentru fiecare furnizor, asigurând comunicarea periodică a acesteia, inclusiv a actualizărilor ei, către Comisia Europeană”.
„În domeniul serviciilor media audiovizuale, Consiliul poate impune, prin decizii de reglementare, furnizorilor de servicii media audiovizuale aflaţi în jurisdicţia României măsuri mai detaliate sau mai stricte de interes public general, cu respectarea dreptului european aplicabil”.
„Consiliul cooperează loial şi rapid cu autoritatea competentă din statul de jurisdicţie al unui furnizor de servicii media audiovizuale în situaţia în care serviciul furnizat este orientat în întregime sau în cea mai mare parte către teritoriul României, pentru a ajunge la o soluţie eficientă şi satisfăcătoare în legătură cu orice problemă identificată”.
„Consiliul va cere unui furnizor aflat sub jurisdicţia României să se conformeze normelor de interes public general şi va informa periodic, cu privire la acţiunile întreprinse, autoritatea competentă din statul membru care a solicitat, în baza unei cereri motivate, luarea unor măsuri, în ce priveşte furnizorul respectiv, al cărui serviciu media audiovizual este orientat în întregime sau în cea mai mare parte către teritoriul statului care a făcut solicitarea”.
„Furnizarea unui serviciu de programe de radiodifuziune sau de televiziune prin orice tip de rețele de comunicații electronice, cu excepția sistemelor digitale terestre, se poate face numai în baza licenţei audiovizuale și a acordurilor de retransmisie încheiate de radiodifuzor cu proprietarii rețelelor de comunicații electronice”.
„În scopul păstrării evidenţei oficiale a furnizorilor de platformă de partajare a materialelor video aflați sub jurisdicția României, orice persoană fizică sau juridică, care intenţionează să furnizeze astfel de platforme are obligaţia să transmit Consiliului o notificare cu privire la această intenţie, care trebuie să conţină cel puţin datele menţionate la art. 48”.
„Consiliul stabileşte prin decizie procedura de notificare şi actualizează pe pagina sa de internet formularul-tip al notificării, cuprinzând informaţiile pe care orice persoană care intenţionează să furnizeze platforme de partajare a materialelor video are obligaţia să le comunice pentru a beneficia de autorizaţia de funcționare. Aceste informaţii sunt grupate în următoarele categorii:
a) date necesare identificării furnizorului şi comunicării eficiente cu acesta;
b) denumirea şi tipul platformei de partajare a materialelor video”, etc., etc.
Și cu asta a luat sfârșit iluzia paradisului online, în care fiecare credea că e liber să spună orice. A fost, de fapt, o ambuscadă în care oamenii au intrat singuri, de bună voie, abandonând formele clasice de comunicare. Ce s-a întâmplat pe Facebook știm, dar acolo e vorba, totuși, de o politică privată. Acum intervine statul însuși, prin CNA, peste rețelele private, impunându-le politica de „naționalizare” a comunicării (după principiul „ești liber să spui ce vrem noi”).
Proiectul acestei legi are „rădăcini” adânci. El reamintește de ultimul articol scris de Eminescu la TIMPUL, pe 28 iunie 1883, înainte de a fi băgat în cămașa de forță. Reamintesc finalul acelui articol: „Dar credem că nu este nevoie a argumenta mult, spre a convinge despre urâta pornire a guvernului asupra presei. Trebuie să-l așteptăm de acum la alte măsuri și mai odioase, pentru că panta este alunecoasă și nu are piedică până-n prăpastie. Cât pentru presă, am putea să-l asigurăm pe regim că, oricât de cumplite ar fi actele sale de răzbunare, nu va fi în stare nici el a abate unele caractere tari ce se găsesc într-însa, și teamă ne e că, căutând victoria peste tot, va pierde și pe cea déjà câștigată, în monstruoasa sa pornire de a-și subjuga și presa”…
Ca să nu mai lungim vorba: dacă această lege se va vota, Consiliul Național al Audiovizualului va avea dreptul să intervină și să aplice aceleași restricții și represalii pe care le aplică acum în radio și televiziune. Ca să ne protejeze de noi înșine, evident…
Libertatea de exprimare rămâne astfel doar o literă moartă într-o Constituție pe care n-o mai respectă nimeni.
Anul acesta, pe data de 19 februarie, ziua de naștere a lui Constantin Brâncuși, va fi sărbătorită artistic pe scena Teatrului Dramaturgilor Români prin acest spectacol de înaltă ținută artistică, ce vine ca o mărturisire de iubire și prețuire pentru marele sculptor. De altfel, „BRÂNCUȘI, DRAGOSTEA MEA!” este singurul spectacol național realizat și dedicat lui Brâncuși, tocmai în această zi de mare însemnătate! Totodată, Centrul Cultural UNESCO „Mihai Eminescu”, alături de acest spectacol, dă viață unui eveniment brâncușian și printr-o expoziție fascinantă de artă itinerantă: „BRÂNCUȘI și iubirile lui!” care are ca protagoniste portretele-picturi ale celor nouă personaje ale piesei de teatru (artist Vali Ciobanu) și pe cel al Zeului Creator Brâncuși (artist Dmitri Murahovschi). Mulțumiri cu recunoștință partenerilor de onoare: Asociația Culturală Libris Brașov, Asociația OR și Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România. Vă așteptăm cu bucurie și iubire pe 19 și 20 februarie, ora 19:00, la Teatrul Dramaturgilor Români.
BRÂNCUȘI, DRAGOSTEA MEA!
Inspirat de cartea Brâncuși, dragostea mea!, a Claudiei Motea, tradusă și publicată deja în zece limbi, acest spectacol multimedia aduce în prim-plan marile iubiri ale lui Brâncuși, cu femei celebre care i-au fost muze: Margit Pogany, Maria Tănase, Eileen Lane, Peggy Gugenheim, Madame Leonie Ricou, Maria Bonaparte, Cella Delavrancea, Baroneasa Renee Irana Frachon și MilițaPetrașcu. Toate cele nouă personaje feminine sunt interpretate de actrița Claudia Motea, care dovedește o adevărată performanță artistică, printr-o doză magică de talent și dăruire, în crearea diversă a acestor personalități complexe. Iată un spectacol fascinant, în regia semnată de Beatrice Rancea, care aduce în prim-plan adevăratele povești de iubire din viața marelui artist, trăite în atelierul său din Montparnasse și care sunt menite să ajungă la sufletul cât mai multor spectatori! Vocea lui Brâncuși aparține actorului Marius Bodochi, la pian Smaranda Vasile, iar la vioară Ruxandra Cuptor.
Durata spectacolului: 70 minute Cu: CLAUDIA MOTEA Voce Constantin Brâncuși: MARIUS BODOCHI Pian: SMARANDA VASILE Vioară: RUXANDRA CUPTOR REGIA & Light Design: BEATRICE RANCEA
Din cronici teatrale:
„E un spectacol original, necesar, dinamic și expresiv din toate punctele de vedere, care se adresează și publicului informat, și celui profan, deoarece conține o mare doză de magie recreând portretul unui geniu. După spectacol, am avut inima plină!”
critic de teatru Dinu Grigorescu
„Să-l sculptezi pe genialul Constantin Brâncuşi în memoria românilor, printr-un astfel de act artistic, mi se pare un dar neasemuit. Nouă roluri şi – Dumnezeule! – atâtea trăiri! Nouă muze şi o singură actriţă! Mulţumim!”
Gabriel Lixandru – jurnalist Ziarul Argeșul
„Actrița Claudia Motea inventează și se reinventează în fiecare personaj, străbătând toată paleta artistică de sentimente : bucurie, tristețe, disperare, extaz, pe parcursul unui singur spectacol la fel de rotund și amețitor ca Sărutul lui Brâncuși. Extraordinar !”
prof. dr. Carmen Bobocescu, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România
„Iată un fragment intim din viața celebrului artist român, purtându-ne cu originalitate și talent pe tărâmul muzelor care l-au inspirat, l-au respectat, l-au iubit și nu l-au părăsit niciodată. Un spectacol ce trebuie să ajungă la sufletele cât mai multor spectatori!”
prof. dr. Ovidiu Cornilă – „Destinul românesc”, Madrid
UZPR CARAS SEVERIN 