A fost reluată, în serie nouă, revista de literatură, artă și cultură SEMENICUL din Reșița (Nr.1 și nr 2/ 2021, în câte 156 p.), ale cărei începuturi datează încă din 1971, când în cetatea siderurgiei românești (Banatul imperial din Mitteleuropa) se aniversa împlinirea a două secole de la aprinderea primelor două furnale (3 iulie 1771). În acel an de mare sărbătoare s-au pus bazele cenaclului „Semenicul” care de la caiete lunare șapirografiate a trecut la numere tipărite, înlesnind afirmarea, de-a lungul anilor, a unor veritabili scriitori și jurnaliști.

„Așadar, în acești 50 de ani – scrie în editorialul nr. 1/2021 redactorul-șef Gheorghe Jurma, secretarul literar al cenaclului de altădată, recunoscut istoric și critic literar – cenaclul și revista Semenicul au dat Reșiței o dimensiune nouă cu care s-a înscris definitiv în circuitul național de valori. Reluăm firul tipăriturilor acum, cu numărul 20 din ultima serie-carte, pentru a marca cele cinci decenii de revistă și 250 de ani a industriei reșițene.”

Cunoscând foarte bine viața culturală a Reșiței de azi, grație întâlnirilor de ani buni avute cu scriitori și publiciști reșițeni în cadrul Colocviilor revistei „Reflex” de la Băile Herculane, organizate de neuitatul poet și editor OCTAVIAN DOCLIN (1950-2020), pot spune că „orașul cu poeți” de pe Bârzava (cum este cunoscută cetatea siderurgiei românești și nu numai în presa bănățeană) are azi o pleiadă de condeieri, deopotrivă scriitori și jurnaliști, din care am putea aminti pe NICOLAE SÂRBU (poet și gazetar profesionist), GHEORGHE JURMA (istoric și critic literar), DORINA SGAVERDIA (jurnalistă și prozatoare), ALEXANDRA GORGHIU (jurnalist), ERWIN JOSEF ȚIGLA (publicist, documentarist, foto-reporter, cel mai de seamă germanist și director al Bibliotecii Germane din municipiu) și mulți alți autori membri ai uniunilor de creație „de utilitate publică” U.S.R. și U.Z.P.R.

Revista-carte „Semenicul” ne propune rubrici interesante (De pe vârful muntelui, Cărțile Reșiței, Dialog, Mărturii, Profil, Restituiri, Accente, Lumea artelor, Vitrina cărților, Documentar, Arhiva „Semenicului”, „Orașul cu poeți”), în cadrul cărora semnează condeie cunoscute: esteticianul și criticul literar Mircea Martin (fiu al Reșiței), criticul și istoricul literar Cornel Ungureanu, Gheorghe Jurma, Nicolae Irimia,C. Traian, Ana Kremm, Alexandru Dumitru, Daniel Luca, Maria Nițu, Nicolae, „Conte de Ohaba” / Nicolae Sârbu, Anton GeIoanKaleve, Georgescu, Vasile BogdanIosif Bădescu, Iulian Barbu, Matei Mircioane, Dorina Sgaverdia (secretara Filialei Reșița a UZPR), Alexandra Gorghiu (de la Radio „Boema” Reșița) ș.a.

Urăm noii serii a revistei „Semenicul”, acum, la ceasul maturității depline a celor care în urmă cu o jumătate de secol au inițiat-o, succese cât mai răsunătoare în spațiul național, depășindu-se astfel un oarecare localism creator și o mândrie regională, peste marginile cărora marile valori culturale din Banatul de Munte au sărit adesea. (Z.C.)

Cu durere în suflete, dar și cu îndreptățită furie, urmărim, cu îngrijorare, escaladarea periculoasă a agresiunii armate ruse asupra Ucrainei, stat suveran prieten.

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România condamnă cu îndârjire acest act criminal, ordonat cu premeditare de către un conducător cu reacții politice iresponsabile, incompatibile cu secolul în care trăim. În același timp, ne exprimăm întreaga noastră compasiune față de cei care au avut și au de suferit în urma acestui război, față de cei care și-au pierdut nu numai bunurile, dar și pe cei apropiați lor, rude și prieteni. Imensele distrugeri pricinuite cu intenție, dar, mai ales, miile de vieți pierdute – soldați și civili, bărbați, femei și copii – trebuie să-i determine pe toți responsabilii politici ai lumii, întreaga comunitate internațională să ia o atitudine fermă pentru curmarea atrocităților, dar și pentru responsabilizarea celor care le-au produs.

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România își exprimă îngrijorarea față de situația pe care o traversează, în aceste condiții de război, cei care „servesc” în  armata mass-media, confruntați cu presiuni de tot felul și față de care facem un apel frățesc de a-și sluji menirea cu fair-play, respectând obligațiile noastre deontologice. Desigur, pentru noi libertatea cuvântului, aceea a liberei exprimări este o adevărată credință și religie care trebuie să slujească, și în aceste vremuri tragice, o informare corectă, dezinteresată, nepărtinitoare a populației.

Cu aceleași calde sentimente frățești, suntem cu sufletele alături de prietenii și colegii noștri din regiunea Cernăuțiului, membri ai Filialei de acolo a Uniunii noastre, dorindu-le să traverseze cât mai ușor și fără alte urmări această perioadă dificilă pentru toți. Sufletele noastre nu sunt împiedicate de nicio graniță – fizică sau imaginară – pentru a fi alături permanent de toți conaționalii noștri aflați în Ucraina, fiind gata, necondiționat, de a le acorda tot sprijinul.

SORIN STANCIU
președinte a.i. al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România

(dialog blitz cu Cosmin MUNTEAN Expert superior la Biroul de informare şi relaţii publice)

– Punctați-ne, din punctul dumneavoastră de vedere, care a fost situația infrastructurii în anul 2021, aparținând Curții de Apel Alba Iulia, dar și cea a resurselor umane?

– Palatul Justiției din Alba Iulia, clădirea monument istoric care este sediul Curții de Apel Alba Iulia de la înființare, a fost edificată în urmă cu 114 ani pentru instituțiile judiciare locale. Cu toate acestea, are o evoluție sinuoasă fiind de-a lungul timpului disputată de diverse instituții administrative locale. În anul 2010 clădirea a revenit în patrimoniul Justiției, iar din 2018 Palatul Justiției a fost trecut în administrarea exclusivă a Curții de Apel Alba Iulia. După acest moment important echipa managerială a Curții de Apel Alba Iulia a demarat un amplu și ambițios proiect de renovare, restaurare, dar și de refuncționalizare a spațiului existent, astfel încât clădirea să redevină cu adevărat un Palat al Justiţiei.
Anul 2021 reprezintă un moment de referință în acest sens, prin diversitatea, amploarea lucrărilor derulate și implicit a bugetului de investiții gestionat, cel mai mare de la înființarea instanței.
Montarea a două ascensoare de persoane pe structură metalică proprie lipite de clădire, amplasate în curţile interioare ale clădirii constituie un progres semnificativ în modernizarea edificiului, facilitând atât accesul publicului la sălile de judecată și la celelalte compartimente publice de la etajele superioare, cât și transportul dosarelor la registratura și arhiva principală a instanței situate la etajul II.
Finalizarea lucrărilor de renovare, restaurare și modernizare a principalelor săli de judecată ale Curții de Apel Alba Iulia într-un timp rezonabil, fără afectarea activității de judecată curente a reprezentat de asemenea o realizare importantă, care împreună cu mobilierul personalizat și accesoriile specifice cu care au fost dotate sălile contribuie la refacerea solemnității și prestanței actului de justiție.
Tot în cursul anului 2021 la clădirea Curții de Apel Alba Iulia au fost executate și alte lucrări de reparații curente: înlocuirea ferestrelor cu geam simplu de la etajul 2, cu ferestre din lemn stratificat prevăzute cu geam termopan, reparații la coșurile de fum, igienizarea grupurilor sanitare de la parterul clădirii şi amenajarea unui grup sanitar pentru persoanele cu handicap locomotor. Pe lângă aceste lucrări realizate de firme specializate s-a reușit, în regie proprie și cu personalul instanței, igienizarea și renovarea birourilor destinate judecătorilor și grefierilor din cadrul Secției a I-a civilă a Curții de Apel Alba Iulia precum și a holului de legătură cu Parchetul de la etajul al II-lea.
Departe încă de un final al restaurării întregii clădiri, lucrările derulate în anul 2021 ne-au făcut însă să ne simțim mai aproape de ceea ce ne dorim și ne imaginăm cu toții că ar trebui să fie un Palat al Justiției. Refacerea vechii inscripții de pe frontispiciul fațadei principale a construcției marchează nu doar simbolic evoluția cu succes de până acum a proiectului de restaurare și modernizare a Palatului Justiției, ci ne va aminti permanent de acum înainte că acesta trebuie să continue, indiferent de obstacole, până la împlinirea destinului acestui edificiu.
Clădirile unde îşi desfăşoară în prezent activitatea cele trei tribunale din raza Curţii de Apel Alba Iulia, alături de judecătoriile din municipiile reşedinţă de judeţ nu mai corespund din punct de vedere tehnic şi fizic, necesitând intervenţii majore pentru desfăşurarea actului de justiţie în condiţii optime.
În concluzie, în ceea ce privește starea sediilor instanțelor din raza Curții de Apel Alba Iulia, dintr-un număr de 17 sedii de instanţe, 6 sedii sunt într-o stare tehnică foarte bună și nu necesită lucrări imediate, respectiv cele în care funcționează: Judecătoria Blaj, Judecătoria Câmpeni, Judecătoria Săliște, Judecătoria Mediaș, Judecătoria Hunedoara și Judecătoria Avrig.
Alte sedii de instanțe sunt însă într-o stare tehnică dificilă, cu mari deficiențe de funcționare la parametrii tehnico-fizici adecvați, respectiv Tribunalul Alba, Judecătoria Alba Iulia, Tribunalul Hunedoara, Judecătoria Deva, Judecătoria Petroșani, Tribunalul Sibiu şi Judecătoria Sibiu.
Pentru înfăptuirea justiţiei în folosul celor aproximativ 1.130.000 de cetăţeni ce locuiesc în aria teritorială de competenţă, conform datelor din ultimul recensământ oficial publicat, la nivelul Curţii de Apel Alba Iulia şi celor 19 instanţe arondate erau în activitate la sfârşitul anului 2021: 223 de judecători, 565 de grefieri şi alte funcţii aparţinând personalului auxiliar de specialitate şi conex, 12 asistenţi judiciari, 43 de funcţionari publici şi 23 de angajaţi din categoria personalului contractual. Din totalul celor 942 de posturi existente în statul de funcţii, 77 de posturi figurează vacante la finalul anului trecut, dintre care cele mai multe, 68 de posturi de judecători, urmate de 7 posturi de personal auxiliar de specialitate şi conex precum și câte un post de funcționar public, respectiv de personal contractual vacante.
La fel ca și în anii precedenți, pe parcursul anului 2021 la Curtea de Apel Alba Iulia şi la instanţele din circumscripția acesteia a existat o fluctuaţie de personal relativ mare, generată în principal de pensionarea unor judecători și grefieri, dar și de soluțiile adoptate de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii în materia transferurilor și de împrejurarea că judecătorii stagiari, după promovarea examenului de capacitate, au optat pentru numirea la alte instanțe.
Instanțele la care posturile de judecător erau ocupate în totalitate la sfârșitul anului sunt Judecătoria Alba Iulia, Judecătoria Aiud, Judecătoria Blaj, Judecătoria Brad.
Pe de altă parte, la instanțele cu volum mare de activitate au existat în continuare posturi vacante de judecător (Tribunalul Alba, Tribunalul Hunedoara, Judecătoria Petroșani, Judecătoria Deva, Judecătoria Mediaş şi Tribunalul Sibiu).
Comparativ cu ultimii doi ani se observă agravarea tendinței de creștere a numărului de posturi vacante la nivelul instanțelor din circumscripția teritorială care a ajuns la sfârșitul anului 2021 la 77 de posturi neocupate, în condițiile în care la sfârșitul anului 2020 erau evidențiate 55 de posturi vacante, după ce la finalul lui 2019 fuseseră vacante 45 de posturi. Numărul mare de posturi vacante de judecători (care aproape s-a dublat față de anul 2019), a fost influențat în principal de pensionarea a 20 de judecători în cursul anului 2021 la mai multe instanțe: Curtea de Apel Alba Iulia, Tribunalul Alba, Tribunalul Sibiu, Tribunalul Hunedoara şi Judecătoria Sibiu.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

In memoriam artistul plastic Peter Kneipp

Unul dintre cei care au scris istorie în mișcarea artei plastice în spațiul Bocșa – Reșița, profesorul Peter Kneipp a părăsit această lume după o boală lungă și grea, în Germania, în data de 27 februarie 2022.

Peter Kneipp a văzut lumina zilei în data de 24.06.1939 la Jebel, jud. Timiș / Banat. A urmat Institutul pedagogic de 3 ani, apoi Facultatea de arte plastice, clasa Sofia Kryzanowska și Gabriel Popa, în perioada 1962 – 1965, la Timișoara. A fost profesor de desen la Liceul Teoretic Bocșa (1965 – 1995) și la Școala Populară de Artă Reșița, secția externă Bocșa (1981 – 1987). A organizat și participat la tabere de artă plastică, a organizat expoziții, vernisaje, a fost membru în diferite jurii, a dat interviuri pe teme de artă etc.

Activitatea artistică și expoziții (selecție)

Peter Kneipp a fost membru fondator al cercului de pictură, grafică și sculptură „Tiberiu Bottlik” din Bocșa, începând cu 1974, al cărui președinte a fost până în 1995. De asemenea a fost membru al Cercului de Artă Plastică din Tuttlingen, Baden-Württenberg / Germania.

– 1956: participă la expoziția de grafică a elevilor, organizată de UNICEF la Paris;

– 1965: participă la expoziția de grafică a studenților de la Facultatea de arte plastice, Timișoara;

– 1968 – 1969: expune la Salonul anual de artă plastică al Societății profesorilor de desen din România, București;

– 1967 – 1984: expune la expozițiile anuale ale cenaclului UAP, filiala Reșița;

– 1974 – 1995: participă cu lucrări de pictură și grafică la toate expozițiile Cercului de Arte Plastice „Tiberiu Bottlik”, care au avut loc la Bocșa, Ocna de Fier, Oravița, Oțelul Roșu și Reșița;

– din 1984: organizează și participă la taberele de creație organizate la Bocșa, Ocna de Fier, Crivaia – Văliug etc., unde sunt prezenți și artiști de la Reșița, Timișoara etc.;

– 1986 – 1992: expoziții personale cu lucrări de grafică și pictură în Bocșa;

– 1991: expune grafică la expoziția colectivă a Cercului de Artă Plastică „Tiberiu Bottlik” de la Vallete du Var / Franța;

– 1992: invitat cu o expoziție de pictură de Societatea Culturală Al. I. Cuza din Heidelberg / Germania;

– 1992: a fost invitat al cenaclului „Gruppe 77” din Graz / Austria;

– 1995: expune grafică la expoziția colectivă a Cercului de Artă Plastică „Tiberiu Bottlik” de la Hartberg / Austria;

– 1996: participă la expoziția anuală de artă plastică din Tuttlingen;

– 1997: expoziție personală de grafică în foaierul Casei de Cultură din Spaichingen;

– 2011: expoziție personală de grafică, pictură în ulei și tehnică mixtă, în sediul șvabilor bănățeni din Spaichingen;

– 2015: expune la expoziția colectivă a artiștilor plastici din Tuttlingen;

– 2015: expoziție personală de grafică, pictură în ulei și tehnică mixtă, la Centrul de Cultură și Documentare al Șvabilor din Banat, Ulm;

– 2016: expoziție personală la Galeria de Artă „Agora” din Reșița, tehnică mixtă, ulei, colaje și sculptură;

– 2016: expoziție de grup a Cercului de Artă Plastică „Tiberiu Bottlik”, Casa de Cultură Bocșa;

– 2016: expoziție personală cu lucrări de grafică la Centrul Social „Frédéric Ozanam” Reșița, organizată de Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin;

– 2017: expoziție personală la Casa de Cultură Bocșa, „Priveliști din Banatul Montan”, cu sprijinul Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin.

Lucrări ale pictorului se află în colecții private din Anglia, Franța, Austria, Danemarca, S.U.A., Germania și România. De asemenea sunt expuse permanent lucrări la Primăria Bocșa și Forumul Democratic al Germanilor din Bocșa, la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița, la sediul Asociației Șvabilor din Banat – Spaichingen, la Centrul de Cultură și Documentare al Șvabilor din Banat – Ulm etc.

În anul 2017, Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița și Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin au editat cea de a 79-a apariție editorială a lor: „Peter Kneipp: Kunstmaler = artist plastic“, în cadrul Editurii „Banatul Montan”, dedicat, așa cum spune și titlul, artistului plastic Peter Kneipp. Cartea-album a fost lansată, în prezența artistului, atât la Reșița cât și la Bocșa.

Nu numai dorința de a edita un album de calitate superioară a stat la baza acestei apariții, ci și dorința de a cinsti pe cel care a rămas credincios „Heimat”-ului, Peter Kneipp. Am dorit totodată să consolidăm prin acest album podul simbolic care unește locul în care și-a găsit habitatul actual în Germania artistul plastic Peter Kneipp, cu Bocșa multiculturală, multiconfesională și multietnică, situată în sud-vestul României.

Personal l-am cunoscut pe artist după schimbările de după decembrie 1989, când începea să fie activ în cadrul organizației locale din Bocșa a Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin. Prima sa expoziție, care mi l-a adus mai aproape din punct de vedere artistic, a fost cea din anul 1992, dedicată Ocnei de Fier.

Peter Kneipp a rămas fidel „Heimat“-ului său, chiar dacă a emigrat în Germania: prin intermediul lucrărilor sale dedicate diferitelor localități ale Banatului Montan, dar și prin intermediul expozițiilor sale personale în cadrul diferitelor grupări ale celor stabiliți în Germania, proveniți din Banatul său natal, și nu în ultimul rând, prin expozițiile vernisate acasă, în Banat (Bocșa, Reșița). Sănătatea nu i-a mai permis în ultimii ani să revină acasă, dar cu gândul i-a rămas aproape.

Și noi, cei de acasă, îi vom rămâne recunoscători pentru întreaga sa activitate, amintindu-ne de fiecare dată de el…

Erwin Josef Țigla

Recent, în cadrul Adunării generale a judecătorilor, domnul judecător Liviu Gheorghe ODAGIU (foto) în calitatea sa de președinte, a prezentat Raportul privind activitatea Curţii de Apel Alba Iulia şi a instanţelor din circumscripţia acesteia pentru anul 2021.
Sinteza raportului de bilanţ a evidenţiat faptul că volumul de activitate la nivelul instanţelor din circumscripţia Curţii de Apel Alba Iulia (reprezintă numărul total al cauzelor aflate pe rol și se obţine din însumarea numărului dosarelor nou intrate cu valoarea stocului de dosare rămase de soluţionat din anul anterior) a fost în anul 2021 de 152.990 dosare, în creștere cu 4.941 cauze (+3,33%) faţă de anul 2020. Dintre acestea 109.824 reprezintă numărul de cauze nou intrate în anul 2021, iar 43.166, dosarele rămase nesoluţionate din anul anterior. Se observă că și numărul cauzelor nou intrate este în creștere cu 4.223 de cauze (+3,99% ) față de 2020, în timp ce stocul de dosare la nivelul instanţelor din raza Curţii de Apel Alba Iulia a înregistrat o ușoară scădere, în procente de -0,44%, la sfârşitul anului 2021, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
În ceea ce priveşte activitatea proprie, pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia s-au aflat în anul 2021, 9.881 cauze, din care 7.141 dosare nou intrate, respectiv 2.740 cauze rămase în stoc din anul anterior, comparaţia statistică evidenţiind o creștere a volumului de activitate faţă de anul anterior.
Volumul de activitate total al tribunalelor a crescut faţă de anul anterior cu 1.500 cauze, în procent de +4,57%, de la 32.767 cauze, la 34.267.
S-au înregistrat creșteri de dosare la două dintre cele 3 tribunale. Astfel la Tribunalul Sibiu – numărul cauzelor pe rol a crescut în anul 2021 la 9.971, faţă de 9.275 în anul 2020, în procent de +7.50 %; Tribunalul Alba – în anul 2021 a înregistrat un volum de activitate de 12.580 cauze, în creștere cu 1.687 cauze faţă de anul 2020, când numărul dosarelor pe rol a fost de 10.893, procentul de creștere fiind de +15,48%; Tribunalul Hunedoara a avut 11.716 cauze pe rol în 2021, faţă de 12.599 cauze în anul 2020, mai puțin cu 883 cauze, în procent de -7,00%.
Privind volumul de activitate pe materii la Curtea de Apel Alba Iulia şi la instanţele din circumscripţia acesteia, am notat:
Din numărul total de 109.824 cauze nou intrate la instanţele din circumscripţia Curţii de Apel Alba Iulia: 22.064 cauze au fost înregistrate în materie penală, cu 1.381 mai multe decât în anul 2020, în procent cu +6,67%; 53.149 cauze în materie civilă, 1.961 cauze mai multe decât în anul 2020, în procent cu +3,83% cauze; 8.019 cauze în materia litigii cu profesioniști, cu 492 mai multe decât în anul 2020, în procent cu +6,53%; 3.906 cauze în materia litigii de muncă, cu 974 mai puține decât în anul 2020, în procent cu -19,95%; 4.015 cauze în materia asigurări sociale, cu 604 mai multe decât în anul 2020, în procent cu +17,70%; 8.126 cauze în materia minori și familie, cu 938 mai multe decât în anul 2020, în procent cu +13,04%; 9.126 cauze în materia contencios administrativ și fiscal, cu 269 mai puține decât în anul 2020, în procent cu -2,86%; 1.414 cauze în materia faliment, cu 93 mai multe decât în anul 2020, în procent cu +7,04%; 5 cauze în materia proprietate intelectuală, cu 1 cauză mai mult decât în 2020.
Curtea de Apel Alba Iulia s-a situat în anul 2021 pe locul 6 din punct de vedere al încărcăturii pe schemă, cu 521 cauze/judecător, față de media pe țară care a fost de 580 şi pe locul 5 la încărcătura pe judecător, cu 644 cauze/judecător, față de media pe țară de 666 dosare.
La nivelul tribunalelor se constată că încărcătura pe judecător a crescut în anul 2021 față de anul 2020. La Tribunalul Alba de la 582 dosare în anul 2020, la 869 dosare în anul 2021, la Tribunalul Hunedoara de la 615 dosare la 742, iar la Tribunalul Sibiu de la 654 dosare în 2020 la 803 dosare în 2021. Facem precizarea că doar la Tribunalul Alba încărcătura pe judecător este mai mare decât media pe țară.
Încărcătura pe schemă în anul 2021 la judecătoriile din raza Curţii de apel a fost mai mare decât media pe ţară, de 855 dosare, la patru dintre judecătorii, iar încărcătura pe judecător în anul 2021 a fost mai mare decât media pe ţară, de 1.085 dosare, la opt dintre judecătorii.
Analiza centralizată a indicatorilor de eficienţă relevă menținerea Curţii de Apel Alba Iulia pentru activitatea din 2021 la gradul Eficient. Este de subliniat faptul că în circumscripția sa teritorială atât cele trei tribunale, cât și un număr de 13 judecătorii s-au încadrat în gradul de eficiență „Eficient”, iar Judecătoriile Brad, Săliște și Sebeș s-au încadrat în gradul „Foarte eficient”.
Dincolo de unele excepții relevate la analiza fiecărui indicator, activitatea instanțelor din circumscripția Curții de Apel Alba Iulia și rezultatele obținute de acestea în anul 2021 sunt pozitive, iar conducerea acestora a identificat în mare parte elementele care impun luarea unor măsuri adecvate pentru corectarea deficiențelor constatate.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, Societatea pentru Cultură „Metarsis” – activităţi şi servicii de cultură urbană şi artă contemporană, Reșița, Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița vă invită să urmăriți online următoarea manifestare:

 

 

28 februarie 2022, ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița, online:

De Mărțișor, o întâlnire cu arta plastică, cu poezia și cu muzica.

Expoziție de artă plastică Viorica Ana Farkas, membră a Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”.

Cu participarea poeților Nicolae Sârbu & Costel Simedrea.

Program muzical:

• Matei Ivanov, an III, pian: Isaac Albeniz, „Capriciu Catalan I”, clasa prof. Lucia Ghilea;
• Alexandru Lighezan, an V, pian: Glenn Miller, „Moonlight Serenade”, clasa prof. Lucia Ghilea;
• Sefora Ibanisteanu, an I, jazz: „Over the rainbow”, text E.Y. Harburg, music Harold Arlen, clasa prof. Andrei Ghilea, la pian prof. Andrei Ghilea;
• Alexandru Moldovan, pian: „Cronicile din Narnia” sau „Pitatii din Caraibe” – muzică de film.

De urmărit pe:

https://www.youtube.com/c/DemokratischesForumderBanaterBerglanddeutschen

https://www.facebook.com/Demokratisches.Forum.der.Banater.Berglanddeutschen

„Cu prilejul făşangului, pe străzile Reșiței umblau mascații. În duminica făşangului, obiceiul își găsea apogeul. Mascații cutreierau străzile singuri sau în grup, străzile vuiau de spectatori. Întreaga vale a Bârzavei răsuna de strigături, sunete de zurgălăi, de țipete de bucurie și plânsete, sunete de diferite intensități și tonalități, acorduri de acordeoane și alte instrumente muzicale. Copiii fugeau după mascați strigând Ripp-Ripp-hali-pup.“ Astfel descria profesorul, scriitorul și etnograful reșițean Alexander Tietz în cartea sa „Wo in den Tälern die Schlote rauchen” („Unde fumegă furnalele în văi”), perioada de fășang la Reșița.
Povestea zilelor de fășang la Reșița poate continua cu amintiri ale oamenilor în vârstă de astăzi. Astfel, amintindu-și de anii dintre cele două Războaie Mondiale, ei povestesc despre o atmosferă incandescentă. Toată populația era prezentă fie pe stradă ziua, fie în diferitele localuri unde se continua distracția seara, respectiv toată noaptea. Erau prezentate diferite măști, diversitatea lor fiind recunoscută și apreciată de spectatori. Noaptea târziu aveau loc demascările, moment gustat de toți cei prezenți. Și nu în ultimul rând, manifestarea culminantă se petrecea în ultima zi a făşangului. La ora 24 se ardea simbolic făşangul sau se înmormânta, depinde de locul desfășurării manifestării. Un exemplu concludent în acest sens se găsește la Dognecea unde fășangul este reprezentat de o păpușă, denumită „Johann”, confecționată de oamenii locului și „îmbrăcată” în fiecare an cu haine simbolizând diferitele meserii practicate de localnici. Această păpușă era arsă seara târziu în marțea fășangului, prin aceasta punându-se capăt, pentru anul respectiv, acestui obicei simbolizând purificarea necesară înaintea intrării în perioada pascală, cu care au venit primii coloniști în zonă.
Dar de fapt ce înseamnă făşangul, în germană Fasching? Este perioada cuprinsă între prima săptămână de după Bobotează și Miercurea Cenuşii, adică ziua în care creștinii apuseni (romano-catolicii, evanghelicii-luterani și reformații) intră în Postul Mare de dinaintea Sărbătorii Paștelui. În spațiul european de limbă germană, fășangul începe în data de 11 noiembrie, la ora 11, a anului precedent.
Din păcate, războiul, urmările sale și perioada de persecuții care a urmat, au condus la „înghețarea” acestei sărbători. Abia în anii 70 ai secolului trecut, Ansamblul de Operată în limba germană, mentorul activității culturale germane din acea perioadă, a revigorat această tradiție prin organizarea faimoaselor baluri mascate la care participau până și 1.200 de invitați. Pentru muzică semnau renumite formații de muzică germană din Banatul de Şes și din Reșița. Din păcate, datorită emigrării multor persoane din conducerea ansamblului, acesta și-a încheiat activitatea în mijlocul anilor80 și implicit nu s-au mai organizat aceste baluri.
Primul bal de fășang de după evenimentele din 1989 a avut loc în anul 1991, în organizarea Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița. De atunci, an de an, asociația a organizat această manifestare, reușita ei consemnându-se de fiecare dată de către mass-media scrisă și vorbită. Înainte de pandemie, la sfârșit de februarie 2020, balul de fășang s-a desfășurat pentru a 30-a oară.
Din anul 2000, asociația noastră a organizat în perioada făşangului din fiecare an Sărbătoarea tăițeilor, o manifestare gustată de toți cei prezenți. Desigur s-au servit tăiței, s-a ascultat muzică, s-a dansat și cântat, s-au ascultat scheciuri. Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița a organizat de asemenea, an de an, în ultima zi a făşangului, într-o zi de marți înaintea Miercurii Cenușii, o după-amiază de voie bună înaintea intrării în post – Sărbătoarea gogoșilor.
Toate acestea au putut fi desfășurate până în anul 2020, până când a venit pandemie și ne-a constrâns să găsim alte modalități de a duce mai departe, măcar în spațiul virtual, această tradiție frumoasă, cu toate că astfel s-a pierdut mult din farmecul ei… În acest sens au fost organizate expoziții tematice din arhivele localităților unde există tradiția fășangului, de asemenea în ministudioul amenajat în cadrul Bibliotecii Germane „Alexander Tietz” s-au organizat mese rotunde și dezbateri privind acest obicei.
Anul acesta, creștinii apuseni intră în Postul Mare odată cu Miercurea Cenușii din 2 martie, iar creștinii răsăriteni, începând cu 7 martie. Până atunci, să ne bucurăm sufletește atât cât se poate de aceste zile de Fășang pandemic 2022!

Erwin Josef Ţigla

24 februarie 2022, ora 16.00, Centrul German „Alexander Tietz“ Reșița, online:

Continuarea proiectului „Reșița: 250 de ani de industrie”. Întâlniri de suflet cu oameni pentru care Reșița înseamnă ceva… La discuții cu păr. Petru Berbentia (Reșița).

24. Februar 2022, 16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza, online:

Projekt „Reschitza: 250 Jahre Industriegeschichte“. Begegnung mit Menschen, für die Reschitza etwas bedeutet… Im Gespräch mit Pfr. Petru Berbentia (Reschitza).

De urmărit pe:

https://www.youtube.com/c/DemokratischesForumderBanaterBerglanddeutschen

https://www.facebook.com/Demokratisches.Forum.der.Banater.Berglanddeutschen

28 februarie  2022, ora 16.00, la  Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița vom celebra mărțișorul, vestitor al primăverii.  Vernisajul expoziției de artă plastică a Vioricăi Ana FARCAȘ  membră a Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza” va fi completat de poezie și muzică. Vor citi poeme membri ai Cenaclului Literar ”Semenicul”.  Momentele muzicale vor fi asigurate de Matei IVANOV, an III- pian, Alexandru LIGHEZAN, an V- pian, clasa prof. Lucia GHILEA,  Sefora IBĂNIȘTEANU, an I, jazz- voce , clasa prof. Andrei GHILEA, de la Școala Populară de Arte ”Ion ROMÂNU” din Reșița și absolventul aceleași Instituții,  Alexandru MOLDOVAN, pian.

Un magic început de primăvară prin care renaștem și intrăm, treptat,  în normalitate. (Camelia DUCA)

O manifestare organizată în parteneriat de Societatea pentru Cultură „Metarsis” Reșița cu Biblioteca Germană  „Alexandru TIETZ” din Reșița.

http://semndecarte.metarsis.ro

În luna martie se altoiesc pomii si se scot stupii de la iernat. Este și luna semănatului şi a echinocțiului de primăvară, când ziua începe să fie mai lungă decât noaptea. Este, de asemenea, și luna în care se celebrează Ziua internaţională a Fericirii, dar și Buna Vestire, care reprezintă, printre altele, momentul trezirii la viața a tuturor ființelor închise în pământ peste iarnă.
Ne trezim și noi la viață și lumină, cu un salon de carte, organizat în parteneriat cu Fundația Ion I. Brătianu, care o va găzdui.
Așadar, în a doua parte a lunii martie, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România împreună cu Fundaţia Ion I. Brătianu vor organiza ediţia din 2022 a salonului de carte al fundației, devenit tradiţie la Palatul Brătianu de pe Strada Visarion. Desfășurarea Salonului, dedicat, anul acesta, Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, va avea o durată de patru zile, evenimentul fiind însoțit de o expoziție de pictură și caricatură. Perioada de desfășurare a salonului o vom stabili până la sfârșitul lunii februarie. Precizăm, deocamdată, că va avea loc după data de 22 martie. Participarea e gratuită dar limitată, în funcție de capacitatea spațiului alocat și evoluția situației sanitare.
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, căreia îi este rezervată ediția din acest an a salonului de carte organizat de Fundația Ion I. Brătianu, va fi reprezentată de cărțile apărute la Editura UZP, de publicațiile Uniunii, dar și de cărțile membrilor UZPR, apărute sub egida altor edituri. Salonul se va desfășura la sediul Fundației Ion. I. Brătianu de pe Strada Visării Nr. 6. Membrii UZPR care doresc să fie prezenți cu propriile cărți sunt rugați să-și anunțe participarea până în data de 4.03.2022, la adresa de e-mail editura@uzp.org.ro

Departamentul de Comunicare

CERTITUDINEA nr. 106. Familia Rotschild a cumpărat Ucraina

DIN SUMAR

• MIHAI EMINESCU. Comedia patriotismului și a naționalismului
• MIRON MANEGA. George Simion – trădător?
• DENIS BUICAN. „Frântură de soare, spărtură de flaut”
• Prof. Univ. ION COJA. Justiția paralelă la țigani și evrei: Staborul și Cahalul
• ADRIANA STOICESCU. Am scris pentru că îmi iubesc al naibii de mult țara și pentru că știu că sunt mulți cei ca mine
• G-ral Av. RADU THEODORU. Către cei solidari cu adevărul și netemători de vocalizele falsificatorilor de istorie
• VASILE MOIȘ. Ungaria, „victima” unei frustrări istorice fără sfârșit
• COZMIN GUȘĂ. Ungaria, „victima” unei frustrări istorice fără sfârșit
• GHEORGHE FUNAR. Să reluăm tratativele cu Federația Rusă și Ucraina! Tezaurul și o parte din România se află la ei
• CONSTITUȚIA LOR și CONSTITUȚIA NOASTRĂ. Autoritatea Statistică și Autoritatea Morală
• G-ral MARIAN V. URECHE. Alexandru cel Bun – un model exemplar de diplomat și manager statal
• PAMFIL ȘEICARU. Conştiinţa anti-occidentală şi anti-europeană a spiritului rus
• Tezaur românesc unicat: Vasul cu îndrăgostiţi, vechi de 6.500 de ani
• CONSTANTIN 7 GIURGINCA. Arhivele transcendente. Muntele Lespezi – dolmenul „Peștera cu Oale”
• ION MĂLDĂRESCU. Darabana „Guvernului meu” anunță drumul spre cazanul cu smoală
• CRISTIAN TERHEȘ. Virgil Popescu, „pompierul piroman” al industriei energetice a României
• DAN PURIC. Pandemia e ca serialul Elodia. Urmează alte episoade
• Dr. GEORGE COANDĂ. Al cincilea val letal…
• „LEGĂMÂNTUL SECRET”: manualul de înrobire a omenirii
• CORNEL-DAN NICULAE. Cazul MOSSAD. Crima ca metodă generală
• ANTICAMERA HAOSULUI: Embrionii umani se vor dezvolta în utere sintetice asistate de inteligenţă artificială
• IOAN ROȘCA. Combaterea „antisemitismului” foloseştesubjugăriiromânilor? (XIII)
• DAN DIACONU. De ce nu-și mai apără românul țara?
• MARIAN RIZEA. Denunț public: este posibil ca diferenţa dintre profitul OMV Petrom şi o companie de ţigări să fie de doar 2,4 miliarde lei?
• ȘERBAN POPA. Cum trebuie făcută Marea Resetare prin distribuire
• MIRCEA PERPELEA. Paradigma caprei, printre lăudaci și gudurologi
• LUCIAN CIUCHIȚĂ. Previziunile mele cu 10 ani înainte de pandemie
• UZPR – Salon de carte la Palatul Brătianu
• Un promotor al medicinei informatice a plecat dintre noi
• AUREL C. POPOVICI (1863-1917). Animalitatea democratică a lui Mefisto
• ION I. BRĂTIANU. Politică trăită: eu și Mareșalul
• DANIELA GÎFU. Iadul nostru cel de toate zilele
• ION STAICU, poet genial

Începând din luna februarie: Antologia CERTITUDINEA Volumul 2

21 februarie 2022, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz” Reșița, online:

„Ziua Internațională a Limbii Materne: 21 februarie 2022“. O activitate interactivă cu participarea elevilor din clasa a IX-a C, care studiază limba germană ca limbă maternă în cadrul Colegiului Național „Diaconovici – Tietz“; coordonator: prof. Sonia Maria Chwoika.

 

21 februarie 2022, ora 15.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița, online:

„Ziua Internațională a Limbii Materne: 21 februarie 2022“. Invitată de onoare: dr. Liubița Raichici.

De urmărit pe:

https://www.youtube.com/c/DemokratischesForumderBanaterBerglanddeutschen

https://www.facebook.com/Demokratisches.Forum.der.Banater.Berglanddeutschen

La nivelul Școlii Gimnaziale Șoimuș – după cum ne spunea prof. Elena-Maria NEGREAN (foto) în calitatea sa de director – în semestrul I al anului școlar 2021-2022 au fost desfășurate o serie de activități extracurriculare și extrașcolare. Responsabilii activităților au fost diriginții, sub îndrumarea coordonatorului de proiecte și programe educative, prof. Ramona Mihaiela Parizek. A fost întocmită și respectată planificarea acestor activități, potrivit standardelor actuale privind conceperea și desfășuarea acestora de către fiecare diriginte și învățător, în parte.
S-a urmărit, în principal, creșterea prestigiului și calității activității școlii noastre prin forme de parteneriat cu reprezentanți ai comunității locale.
Au fost organizate o serie de activități la care au participat elevi și profesori. Printre cele mai importante activități desfășurate la nivelul școlii amintim:
• Ziua Națională a curățeniei – „Let’s do it, Romania!” (ecologizare la Apă acră Boholt. Ne-am propus să-i determinăm pe elevii școlii noastre să înțeleagă importanța menținerii curățeniei în comunitatea în care trăiesc. Demersurile de acest fel sunt un pas către o natură mai curată și contribuie la dezvoltarea conștiinței civice a fiecăruia dintre noi. Puterea exemplului contează, iar alături de noi, a participat și domnul primar Mihai Gabriel Irimie și domnul viceprimar Lugojan Dorin);
• Ziua Europeană a Sportului Școlar (Activități sportive – recreative. Jocuri, ștafete);
• Sport și voie bună (Jocuri de mișcare și distractive cu jaloane, corzi, baloane – Clasele CP-VIII);
• Exatlon (Realizarea unor concursuri între două echipe. Dezvoltarea și consolidarea prin intermediul competițiilor sportive a calităților motrice. Dezvoltarea spiritului de echipă);
• „Noël magique!” (Poezii, poveşti şi colinde de Crăciun. Sărbătoarea Crăciunului în Franţa. Expoziţie de felicitări şi mesaje tradiţionale de Crăciun în limba franceză);
• Proiectul educativ regional/ interjudețean „Eminescu – pur şi simplu…” (Creație literară și Creație artistico-plastică);
• Participare la Proiectul educațional „Poveste de Crăciun” organizat de Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria” Deva;
• „La mulţi ani, România!” (Conștientizarea semnificației zilei de 1 Decembrie în istorie/ Cunoașterea unor repere istorice cu privire la Marea Unire, realizarea unei planșe tematice; realizarea unor compoziții plastice care să oglindească această zi);
• Proiectul educativ ,,Crăciunul în sufletul copiilor” (Vremea colindelor, Vremea bucuriei, când Vestea Bună a Pruncului născut în iesle aduce speranță, pace, liniște sufletească și mângâiere, colindele au răsunat prin glasurile elevilor Școlii Gimnaziale Șoimuș, răspândind magia și bucuria apropierii Crăciunului);
• Concursul online cu participare internațională ,,Împreună cu Hristos în lume, la început de mileniul III” (Etapa I, ,,Hristos se naște, slăviți-L!” s-a desfășurat în cadrul Proiectului eTwinning ,,Limbă, cultură și spiritualitate românească”. Au participat 26 de elevi, dintre care 19 au obținut Premiul I, 2 elevi au obținut Premiul al II-lea și 5 elevi au obținut Premiul al III-lea. La nivel de țară, Școala Gimnazială Șoimuș a obținut cele mai multe Premii I);
• Cu ocazia Zilei Națională a Lecturii, membrii Clubului Lions Deva Sarmizegetusa au desfăşurat o activitate de voluntariat la Școala Gimnazială Şoimuş. Elevii din clasele primare au primit 140 de cărți pentru o minibiliotecă şi au citit povești ȋmpreună cu membrii Lions. Activitatea desfăşurată face parte din Reading Action Program – program susținut de Lions Clubs International şi Clubul de Lectură și Alfabetizare Lions Deva Sarmizegetusa.
De notat este contribuția la reușita activităților noastre a profesorilor Anca Ilonca, Elena-Maria Negrean, Ioana Ivan, Ioana Lasc, Melinda Toth.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

„În decursul activității mele de până acum m-am ghidat după experiența reșițeană de a acorda meseriei un loc privilegiat, ce l-am urmat cu seriozitate și perseverență. Asemeni unui experiment alchimic, am presărat în meserie un dram de poezie, ca să schimbe totul în artă. Rămâne o întrebare, dacă am izbutit…
Ca un pescuitor de perle m-am scufundat mereu, dar am ieșit la suprafață de cele mai multe ori cu un pumn de nisip!
Am plecat de acasă la 18 ani, am studiat și mi-am găsit rostul la București, dar parcă în acest lung răstimp am stat mereu cu picioarele desculțe în Bârzava, înconjurat de Dealul Crucii, Dealul Golului și Driglovăţ…
Mai am un reazim: casa din Colonia Oltului nr. 6, unde m-am născut, am copilărit și care apare mereu în visele mele.
După plecarea părinților mei în lunga lor călătorie fără întoarcere, mi-au rămas mai departe Bârzava și dealurile din jur, dar și un larg cerc de prieteni care mă iubesc și mă ocrotesc, și datorită dumnealor sunt azi aici prezent.
Sunt adânc emoționat, onorat peste măsură de acordarea acestei înalte distincții pe care o înserez ca o nestemată în palmaresul meu și pentru care vă mulțumesc din inimă!”
Cu aceste cuvinte simple și totuși pline de sens, artistul plastic de renume internațional Ion Stendl a mulțumit Consiliului Județean Caraș-Severin la data de 19 noiembrie 2008 pentru înalta onoare care i-a fost dată, de a fi numit Cetățean de onoare al județului Caraș-Severin.
Pentru noi, reșițenii și locuitorii Banatului Montan deopotrivă, Ion (Hans) Stendl înseamnă foarte mult. Născut pe meleagurile Reșiței în data de 18 februarie 1939, a urmat între anii 1945 și 1956 Școala elementară și Liceul Mixt la Reșița, după care, între anii 1957 – 1963, a studiat la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, Facultatea de Arte Decorative, secția Pictură Monumentală, cu profesorii Ion Popescu-Negreni, Ștefan Constantinescu și Gheorghe Popescu. În anul 1962 s-a căsătorit cu Teodora Moisescu, colegă de studii, de asemenea un nume de referință în arta plastică românească contemporană. Cu imense regrete, după 60 de ani de căsnicie, Teodora Moisescu-Stendl a părăsit această lume anul acesta, în data de 24 ianuarie. Uniunea Artiștilor Profesioniști din România a făcut referire despre ea în anunțul decesului, ca fiind „una dintre doamnele artei contemporane românești”.
În anul 1963, după absolvirea studiilor, Ion Stendl a fost repartizat preparator la Catedra de Pictură Monumentală, în anul 1966 a devenit asistent, iar în 1973 lector. Avansarea ulterioară i-a fost oprită, nefiind membru P.C.R. Reparator, în anul 1990, a fost numit profesor la catedra de Artă Murală, activând ca profesor până ieșirea la pensie. În anul 2002 a susținut o teză de doctorat în Arte Vizuale la Universitatea Națională de Arte din București, cu tema „Desenul – estetica, suporturi, materiale”.
Expoziții personale în țară purtând numele de Ion Stendl au fost nenumărate, dar o evidențiem aici numai pe prima: 1966, București, Sala „Kalinderu”. A participat, de asemenea, la numeroase expoziții internaționale, precum : 1967 – Tokyo; 1967, 1975, 1977, 1979, 1981 – Ljubljana; 1968, 1970 – Buenos Aires; 1968, 1972, 1978 – Geneva; 1969 – Paris; 1969, între 1970 și 1981 – Barcelona; 1970, 1977, 1979 – Viena; 1970, 1972 – Banska-Bistrica; 1970, 1972, 1974, 1978 – Cracovia; 1972 – Bruxelles; 1972 – Veneția; 1972, 1976, 1978 – Frechen; 1972 – Noto; 1973 – Milano; 1974, 1978 – Erfurt; 1974, 1976, 1978, 1980 – Rijeka; 1977 – New York; 1978 – Friedrikstad; 1978 – Wroclaw; 1979, 1980 – Kyoto; 1979 – Tuzla; 1980 – Berlin; 1981 – Baden-Baden; 1982 – Bilbao; 1982 – Mulhouse; 1982 – Sofia; 1982 – Grenchen; 1983 – Biella; 1984 – Chicago; 1985 – Lahti; 1985 – Varna; 1988 – Ankara; 1989 – Grenoble; 1990 – Mirabel; 1990 – Darmstadt, Mathildenhöhe; 1993 – Amersfoort; 1993 – Budapesta; 1998 – Leipzig; 2009 – Ulm; 2009 – Beratzhausen; 2014 – München.
Alte participări, la expoziții de grup, au fost: 1976 – Paris; 1983 – Sofia; 1984 – Viena, Athena și Mannheim; 1990 – Namur; 1991 – Wageningen; 1993, 1999 – Nürnberg; 1993, 1994, 1995 – Beratzhausen, Zehentstadel; 1994 – București – Bonn; 1995 – Timișoara, Budapesta și München; 1995 – Nijmegen; 1997 – București; 1997 – Nürnberg; 1998 – Amstelveel; 2004 – București și Cluj Napoca; 2010 și 2019 – București.
Din 1963 participă la aproape toate manifestările expoziționale naționale, precum și la numeroase expoziții de artă românească în străinătate.
Și iată o parte dintre premiile primite: 1969 – Paris, Premiul Bienalei de tineret; 1970 – Cracovia, Medalie la cea de a 3-a Bienală; 1970 – Banska-Bistrica, Mențiune de onoare; 1972 – Noto, Premiul II ex aequo al Bienalei de artă; 1974 – Barcelona, Mențiunea a 3-a la concursul Joan Miró; 1977 – Viena, Premiu al Bienalei; 1983 – București, Premiul revistei „Arta“; 1984 – București, Premiul „Ion Andreescu” al Academiei Române; 1984 – Chicago, Placheta de aur la Expoziția internațională de afiș de film; 1995 – București, Premiul special al Uniunii Artiștilor Plastici; 2000 – București, Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Ofițer; 2013 – Medalia de merit a Ordinul de Merit al Republicii Federale a Germaniei, în urma un decret semnat de președintele Germaniei de la acea vreme, Joachim Gauck.
Germanii din Banatul Montan i-au conferit cea mai înaltă distincție pe care o acordă anual, Premiul „Alexander Tietz” pentru merite deosebite, în data de 17 noiembrie 2012.
Până în prezent au apărut următoarele cărți și albume semnate Ion Stendl: „Teodora și Ion Stendl”, album, Editura „Institutul Cultural Român” București, 2004; Ion Stendl: „Desenul – estetica, suporturi, materiale”, Editura „Semne” București, 2004; Ion Stendl: Desene = Zeichnungen. Editura „Banatul Montan” Reșița, 2006, carte-album editată de Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița. Acest volum, apărut la Reșița, în orașul său natal, a fost o lucrare de excepție. Nu numai dorința de a edita un album de calitate superioară a stat la baza acestei apariții, ci și dorința de a cinsti pe cel căruia i-a fost acordată, în ziua de 27 noiembrie 1998, într-un cadru festiv, la reședința Ambasadei Republicii Austria din București, Diploma de Membru de Onoare al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița, pe cel căruia i-a fost decernat, tot într-un cadru festiv, la Casa Municipală din reședința județului Caraș-Severin, titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului Reșița, cu prilejul Zilelor Reșiței, în anul 2000, și nu în ultimul rând, pe cel care a rămas credincios „Heimat”-ului / ținutului său natal, prof. univ. dr. Ion (Hans) Stendl. În anul 2012 a apărut cartea de interviuri „Ion Stendl în dialog cu Titus Crișciu”, publicată la Editura „TIM” Reșița, care exemplifică și întărește această legătură cu Reșița.
Personal i-am cunoscut foarte bine pe ambii săi părinți, Hans și Emilia Stendl-Loidl. Dânșii au fost membri fideli ai Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților din Reșița, încă de la începuturi, din 1987. Prin intermediul lor, Ion Stendl a conceput pentru Asociație stema, prezentată în luna mai a anului 1990.
Îmi amintirea deportării în fosta Uniune Sovietică a tatălui său, Ion Stendl, a conceput în perioada 1993 – 1994, Monumentul dedicat victimelor deportării germanilor în fosta Uniunea Sovietică, monument dezvelit oficial la 14 octombrie 1995 la Reșița, în Parcul „Cărășana”.
Ion Stendl i-a rămas fidel „Heimat“-ului său și printr-o donație considerabilă de opere de artă din diferite etape ale creației pentru Biblioteca Germană „Alexander Tietz“, cu prilejul inaugurării acesteia în octombrie 2004, iar la 27 aprilie 2007, în cadrul Muzeului Banatului Montan din Reșița, a deschis, împreună cu soția sa Teodora Stendl-Moisescu, o expoziție permanentă „Stendl”, cu cele mai reprezentative lucrări ale lor, donate acestei instituții județene.
Acum, la ceas aniversar, când Ion (Hans) Stendl își serbează a 83-a aniversare, îi dorim multă sănătate, împliniri artistice și tradiționalul „La mulți ani!”.