Opera Naţională Română din Timişoara (ONRT) deschide noul an cu o premieră, baletul „Creaţiunile lui Prometeu”, de Ludwig van Beethoven, dar şi cu spectacolul „Tosca”, de Giacomo Puccini, ce va fi prezentat pe 12 ianuarie 2022 la Teatrul „Madlenianum”, din Belgrad.
Instituția culturală pregăteşte şi o operetă-surpriză pentru a omagia cei 75 de ani de la prima reprezentaţie de după cel de-al Doilea Război Mondial, care a avut loc pe scena Operei din Timişoara.„Pe 12 ianuarie, dacă ne vor permite condiţiile pandemice, vom merge cu «Tosca» şi la Belgrad, cu această distribuţie: conducerea muzicală, Dejan Savic (invitat), regia artistică: Ognian Draganoff, Decoruri Boris Stoynov şi soliştii: Lăcrimioara Cristescu (Floria Tosca), Alin Stoica, invitat (Mario Cavaradossi), Zeljko Lucic, invitat (Scarpia), Marius Goşa (Angelotti), Gelu Dobrea (Sacristanul), Vasile Bădescu, debut (Spoletta), Mircea Dan Petcu (Sciaronne), Mihai Prelipcian, debut (Temnicerul), Cristina Vlaicu (Păstorul). Sperăm să putem alege în 2022 masca cea cu zâmbet dintre cele două măşti ale teatrului liric şi să facem şi o premieră de operetă pe care ne-am propus-o pentru cinsti trecutul şi tradiţia, marcând în aprilie 75 de ani de când se cânta prima «Aida». Acestea sunt liniile mari în vederea pregătirii pentru Capitala Culturală 2023”, a declarat pentru AGERPRES managerul ONRT, Cristian Rudic.
1. 77 de ani de la începutul deportării germanilor în fosta Uniune Sovietică și 72 de ani de la întoarcerea ultimilor deportați: manifestări comemorative în mai multe localități din județ, desfășurate în perioada 24 – 31 ianuarie 2022;
2. Manifestări de fășang, 13 – 28 februarie 2022;
3. „Iubindu-L pe cel Răstignit, ne îndreptăm spre Sărbătoarea Luminii“ (manifestare ecumenică dedicată sărbătorii Paștelui, ediția a XV-a), 7 aprilie 2022;
4. „Primăvara culturală germană la Reșița” (ediția a XX-a), mai 2022;
5. „Te salut, copilărie!“ (ediția a XIV-a), 31 mai 2022;
6. 71 de ani de la începutul deportării bănățenilor în Bărăgan: manifestări comemorative în Banatul Montan, desfășurate în iunie 2022;
7. „Copiii desenează ținutul natal” (ediția a XVI-a), 2 iunie 2022;
8. „Iunie – luna expozițiilor” (ediția a XV-a), iunie 2022;
9. Pelerinaj la Biserica romano-catolică „Maria Stâncii” din Ciclova Montană, cu prilejul împlinirii a 295 de ani de la recunoașterea oficială ca loc de pelerinaj și a 245 de ani de la ridicarea actualei biserici de pelerinaj, 2 iulie 2022;
10. „Zilele Literaturii Germane la Reșița” (ediția a XXXII-a), 18 – 21 august 2022;
11. „Gărâna în septembrie” (ediția a XXIV-a), 23 – 25 septembrie 2022;
12. „Decada Culturii Germane în Banatul Montan” (ediția a XXXII-a), octombrie 2022, cu cea de-a XXIX-a ediție a Sărbătorii „Heimat”-ului germanilor din Banatul Montan la Gărâna, în 15 octombrie 2022;
13. Cea de-a 18-a Întâlnire a formațiilor muzicale și a corurilor germane în Banatul Montan, 14 octombrie 2022;
14. Proiectul „Mai multe lumânări în cimitirele noastre“ (ediția a XV-a), 1 – 2 noiembrie 2022;
15. 35 de ani de activitate a Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița (19 noiembrie 2022) și manifestarea „Toamna culturală germană la Reșița“ (ediția a XX-a), noiembrie 2022;
16. 175 de ani de la binecuvântarea, la 25 noiembrie 1847, a actualei biserici romano-catolice Maria Zăpezii din Reșița, construită în perioada 1841 și 1847, 20 – 26 noiembrie 2022;
17. Derularea unor proiecte dedicate jubileului „Reșița: 150 de ani de la fabricarea primei locomotive cu abur pe teritoriul de azi al României“: pe tot parcursul anului 2022; În cursul anului 2022, revista în limba germană „Echo der Vortragsreihe = Ecoul Asociației” va apărea la fiecare a doua lună de peste an, cu câte un număr dublu: februarie, aprilie, iunie, august, octombrie și decembrie. Pe lângă manifestările mai înainte evidențiate, se vor organiza multe alte manifestări distincte sau făcând parte din proiectele curente anuale sau multianuale, multe dintre ele fiind cu participări naționale și internaționale. Despre toate acestea, puse sub semnul limbii, culturii, spiritualității si civilizației germane sau sub semnul culturii Banatului Montan în mod general, se vor oferi informații la momentul respectiv.
Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița au organizat în anul 2021, pe lângă multe altele, chiar dacă trăim cu toții, din martie 2020, în această situație pandemică, următoarele manifestări principale: „Decada Culturii Germane în Banatul Montan”, cea de a XXXI-a ediție, întreaga lună octombrie, cu 36 de manifestări în 12 localități din jud. Caraș-Severin, cu cea de a 28-a Sărbătoare a „Heimat“-ului germanilor din Banatul Montan, la Oțelu Roșu, organizată în 10 octombrie; „Zilele Literaturii Germane la Reșița” (cea de a XXXI-a ediție, 26 – 29 august); „Copiii desenează ținutul natal” (cea de a XV-a ediție, cu expoziții în Slovenia și Austria; „Primăvara culturală germană la Reșița” (cea de a XIX-a ediție, 3 – 27 mai); „Te salut, copilărie” (cea de a XIV-a ediție, 2 iunie); „Iunie – luna expozițiilor” (cea de a XIV-a ediție); „Gărâna în septembrie“ (cea de a XXIII-a ediție, 25 – 26 septembrie); manifestarea „Mai multe lumânări în cimitirele noastre” (a XIV-a ediție, 1 – 2 noiembrie)și „Toamna culturală germană la Reșița” (cea de a XIX-a ediție, 11 – 21 noiembrie). Nu trebuie uitată și organizarea mai multor evenimente în întreg județul, dedicate împlinirii a 70 de ani de la începutul deportării bănățenilor în Bărăgan, în parteneriat cu Asociația Foștilor Deținuți Politici și a Victimelor Dictaturii Comuniste din România, filiala Caraș-Severin.
Anul european al căilor ferate, inițiativă adoptată de Consiliu European la 16 decembrie 2020, ne-a impulsionat spre a realiza, în perioada 1 – 11 mai 2021, mai multe evenimente în întreg județul Caraș-Severin, demonstrând încă odată, dacă mai era cazul, că suntem atașați spiritului european în multiplele sale valențe. Amintite aici trebuie să fie și manifestările cuprinse în cadrul Zilei Culturii Naționale (15 ianuarie), a Zilei Mărțișorului și Internaționale a Femeii (1 respectiv 8 martie), a Zilei Internaționale a Poeziei (21 martie), a Orei Pământului (27 martie), Zilei Mondiale a Artei (15 aprilie), a Zilei Internaționale a Monumentelor și a Siturilor (18 aprilie), a Zilei Internaționale a Cărții, a Drepturilor de Autor și cea Națională a Bibliotecarului (23 aprilie), a Zilei Internaționale a Dansului (29 aprilie), a Zilei Naționale a Inimii (4 mai), a Zilei Europei (9 mai), a Zilei Mondiale a Diversității Culturale pentru Dialog și Dezvoltare (21 mai), Fête de la Musique (21 iunie),a Zilei Banatului (21 iulie), a Zilei Germane de Comemorare a Victimelor Războiului și a Violenței (14 noiembrie) și a Zilei Minorităților Naționale din România (18 decembrie).
În plan central au stat în acest an evenimente precum cele dedicateîmplinirii a 250 ani de industrie la Reșița. De fapt, primele proiecte pe care le-am dedicat jubileului reșițean le-am gândit deja în urmă cu 5 ani, în momentul în care sărbătoream 245 de ani de foc nestins, în anul 2016. Mai multe proiecte derulate atunci, printre acestea, cel care s-a întins cu succes până astăzi sub motto-ul „Cultură și artă în Reșița Montană”, au fost cuprinse de către noi într-o apariție editorială (Erwin Josef Ţigla, Reschitza: 245 Jahre [= Reșița: 245 de ani]. Reșița: „Banatul Montan”, 2020). Logoul de atunci a fost conceput, la cererea noastră, de arh. Ioana Mihăiescu.
Debutul proiectelor dedicate jubileului în perioada 2020 / 2021 a avut loc cu cel intitulat „Reșița 250 – Timp și contratimp”, un proiect expozițional de artă plastică dedicat Reșiței, lansat la 3 mai 2020, prima etapă consumându-se anul trecut, la împlinirea a 249 de ani de industrie reșițeană, cea de-a II-a, la 3 iulie 2021. A fost demarat apoi un concurs online dedicat istoriei, culturii, sportului și mediului înconjurător al fostei Cetăți de foc, desfășurat în patru etape, în perioada 22 mai 2020 – 12 martie 2021. Continuarea a venit prin seria „Conferințele Reșița 250: Oameni – Locuri – Fapte”, conținând un număr de 10 conferințe dedicate Reșiței jubiliare cu tot atât de mulți invitați de excepție. Apoi trebuie amintit proiectul „Expozițiile Reșița 250”, lansat în 3 mai 2021 în curtea Bibliotecii Germane „Alexander Tietz“, având ca scop organizarea câte unei expoziții tematice în fiecare zi de 3 a lunilor mai – octombrie 2021, în total 6 expoziții. Un alt proiect a fost cel desfășurat în perioada mai – octombrie 2021, compus dintr-un ciclu de Concerte de muzică de orgă, sub motto-ul „CANTICUM LAUDIS PRO RESITA – 250“, care s-au desfășurat pe orga Wegenstein din Biserica „Maria Zăpezii“, în fiecare a treia duminică din lună. În total a fost organizat un număr de 6 concerte, cu invitați din țară și din Germania.
Unul dintre proiectele cu rezonanță în rândurile reșițenilor și nu numai a fost cel dedicat celor născuți în Reșița, dar care trăiesc răsfirați pe tot globul, care, în locul unde trăiesc, fac cinste numelui localității de baștină. Inițiatorii acestui proiect, care a purtat motto-ul „Personalități reșițene în an 250“ au fost dr. Ada Cruceanu-Chisăliță și Erwin Josef Țigla, el desfășurându-se sub patronajul Centrului Universitar din Reșița al UBB, al Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, al FDG C-S, al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița, al revistei „Reflex: Artă – Cultură – Civilizație”, al Societății „Metarsis: activități și servicii de cultură urbană și artă contemporană” Reșița și al Filialei Caraș-Severin „Ștefan Naciu” a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Afișul și logo-ul proiectului au fost concepute și realizate de artistul plastic reșițean Bogdan Piperiu, astăzi trăitor în Tuttlingen / Germania, cel care a realizat și alte materiale promoționale ale proiectelor noastre din acest an jubiliar. Proiectul s-a derulat în mai multe etape: prima etapă între 1 și 16 ianuarie 2021, cea de a II-a în perioada 1 – 17 martie 2021, iar ultima, între 4 și 17 mai 2021 și 14 – 16 iunie 2021. Cele 2 întrebări adresate unor personalități consacrate, legate prin naștere de Reșița, sau personalități în curs de formare, de asemenea legate prin naștere de Reșița, au fost următoarele: Ce înseamnă pentru Dumneavoastră Reșița la împlinirea a 250 de ani de industrie, sărbătoriți la 3 iulie 2021? și Ce gânduri trimiteți Reșiței și locuitorilor ei în an jubiliar? Au răspuns invitației noastre 100 de persoane de pe toate meridianele planetei.
Pe lângă toate aceste proiecte enumerate mai înainte, mai trebuie evidențiate proiectele filatelice. Astfel, în perioada 25 – 26 iunie 2021, s-a organizat la Reșița Expoziția filatelică interjudețeană cu participare internațională „ETNIC 2021” – „REȘIȚA 250” – Un panou. Aceasta a fost organizată de Asociația Filateliștilor din județul Caraș-Severin, FDG C-S și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița în colaborare cu Centrul Universitar din Reșița al Universității „Babeș – Bolyai” din Cluj-Napoca. Expoziția filatelică bianuală „ETNIC” s-a aflat la cea de a VII-a ediție și a fost dedicată împlinirii a 250 de ani de activitate industrială la Reșița și „In memoriam ing. Ion Borca” (1935 – 2020), ea desfășurându-se în baza reglementărilor Federației Filatelice Române de organizare a expozițiilor filatelice din România. Au fost expuse colecții filatelice din țară și din Austria, Germania, Italia, Republica Moldova, Serbia, Slovenia și Ungaria, în total înscriindu-se un număr de 39 de exponate „un panou” în concurs precum și 5 exponate în afara concursului. FDG C-S și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au realizat pe parcursului anului 2021 un număr de 8 plicuri filatelice ocazionale și au conceput de asemenea machetele unui număr de 8 ștampile filatelice ocazionale, aferente jubileului reșițean. Prin grija organizațiilor reprezentative ale etniei germane din Banatul Montan, au fost de asemenea comandate și plătite mărcile poștale individuale dedicate jubileului reșițean, în Austria, Germania, Republica Moldova și în Ucraina. Totodată, acestea au finanțat realizarea singurei medalii dedicate celor 250 de ani, concepută în acest an în municipiul de pe Bârzava, un lucru cu care ne mândrim. Concepția grafică a medaliei a aparține lui Bogdan Piperiu, la fel ca și trofeul„Reșița 250”, confecționat din acryl (plastic). Activitățile editoriale au cuprins tipărirea a 4 cărți dedicate jubileului reșițean, apărute sub egida noastră în acest an calendaristic.
Unul dintre cele mai importante momente ale jubileului reșițean, din punctul nostru de vedere, a fost cel derulat la inițiativa noastră în data de 4 iulie 2021, începând cu ora 10.30, la Biserica Romano-Catolică „Maria Zăpezii“ Reșița: Sfântă Liturghie pontificală de mulțumire pentru cei 250 de ani de industrie la Reșița, concelebrată de E.S. József Csaba Pál, episcop diecezan romano-catolic de Timișoara, și de E.S. Ioan Călin Bot, episcop auxiliar al Eparhiei Române Unite cu Roma, Greco-Catolice de Lugoj. Au participat preoți romano- și greco-catolici din Reșița, Bocșa, Lugoj, Arad și Orăștie, precum și, în calitate de invitați, păr. protopop Gheorghe Şuveţi și păr. protopop emerit Petru Berbentia, din partea Bisericii Ortodoxe Române, de asemenea dr. Saskia Schmidt, șefa Secției Culturale a Ambasadei Republicii Federale Germania de la București, și Georg Bardeau, Consulul onorific al Republicii Austria la Timișoara, subprefectul Iosif Attila Bognar, viceprimarul Mădălina Chiosa și consilierul cultural al primarului Reșiței, Dorinel Hotnogu. E.S. Ioan Călin Bot, episcop auxiliar al Eparhiei Române Unite cu Roma, Greco-Catolice de Lugoj, a prezentat la sfârșitul Sfintei Liturghii mesajul Sfântului Părinte Papa Francisc, adresat jubileului reșițean prin intermediul Nunțiului Apostolic în România și Republica Moldova, arhiepiscopul Miguel Maury Buendía.
FDG C-S și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au derulat pe parcursul anului 2021 multe manifestări culturale specifice, toate organizate în onoarea jubileului reșițean. De asemenea au fost partenere la proiecte și manifestări organizate de instituții publice și particulare, ONG-uri din Reșița și din județ, având același scop: punerea în plan central a celor 250 de ani de istorie industrială ai Reșiței. Într-un mod distinct trebuie amintite în acest sens și Primăria și Consiliul Local al Municipiului Reșița, reprezentate prin primar ing. Ioan Popa și consilierul său cultural Dorinel Hotnogu. Prin intermediul acestui parteneriat au vizitat Centrul German „Alexander Tietz“ Reșița în acest an și s-au întâlnit cu publicul reșițean, printre alții, Emil Hurezeanu, actualul ambasador al României la Viena, Isabel Rauscher, ambasadoarea Republicii Austria la București (vizita ambilor membri ai corpului diplomatic desfășurându-se în 26 mai 2021), dar și criticul literar născut la Reșița, prof. dr. Mircea Martin, singurul academician reșițean în viață, care a fost invitatul unei manifestări literare în curtea Centrului German din Reșița, în data de 14 august 2021.
De neuitat rămâne și momentul dezvelirii unei plăci de granit negru în curtea Centrului German din Reșița în data de 18 decembrie, placă ce va aminti peste ani și ani de jubileul de 250 de ani de istorie industrială la Reșița.
În decursul anului 2021 au apărut în continuare publicația lunară „Echo der Vortragsreihe” (= „Ecoul Asociației”), precum și numerele speciale dedicate celor mai importante evenimente culturale ale etniei germane din Banatul Montan, și 10 cărți din cele 119 apariții editoriale apărute din 1995 până în prezent. Au apărut, de asemenea, două numere ale periodicului „info“.
În anul 2021 au fost editate 52 plicuri filatelice ocazionale precum au fost și confecționate de către noi 52ștampile filatelice ocazionale, aprobate, conform legislației în vigoare, de Poșta Română. De asemenea trebuie amintit următorul produs audio și media: CD-ROM „Die Banater Berglanddeutschen = Germanii din Banatul Montan“, Nr. 19 / 2021, precum și un CD cu formația muzicală „Intermezzo”.
Tot în această perioadă a fost actualizată pagina web în limba germană www.dfbb.ro (coordonator: ing. Hugo Eduard Balazs), ca, de altfel, și pagina de Facebook a Asociației, coordonată de dr. ing. Christian Paul Chioncel.
Datorită situației pandemice, activitatea formațiilor culturale germane la Reșița a fost sever restrânsă; cu toate acestea, trebuie evidențiate: corul „Franz Stürmer“ (înființat la 27 mai 1991, astăzi condus de prof. Elena Cozâltea – în anul 2021 a împlinit 30 de ani de activitate), formația muzicală „Banater Bergland“-Trio (formație activă din 1995, compusă în momentul de față din prof. George Gassenheimer, Vincenzo Cerra și Janny Zelko), formația de dansuri populare germane „Enzian“ = „Gențiana“ (activă din 26 iunie 1999), coordonatorii celor patru grupe de vârste – mici, mijlocii, tineri și adulți – fiind Marianne și Nelu Florea, grupul muzical „Intermezzo” (înființat în ianuarie 2016, compus în momentul de față din Marianne Chirilovici, Lucian Duca – coordonator – în anul 2021 a împlinit 5 de ani de activitate), soliștii George Gassenheimer și Vincenzo Cerra, cercul de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ (coordonat de Doina și Gustav Hlinka) și cel de sculptură „Jakob Neubauer“ (coordonator: George Molin), ambele cercuri de creație plastică aflate în acel de al 29-lea an de existență.
Sâmbătă, 1 ianuarie 2022, s-au împlinit 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană. Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița și Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin marchează împlinirea celor 15 de ani printr-un plic filatelic ocazional și o ștampilă adecvată. Întreaga corespondență care va fi trimisă de la oficiul poștal Reșița 1 în ziua de 3 ianuarie, va fi obliterată cu această ștampilă. Pictura de pe plic îi aparține lui Gustav Hlinka din Reșița.
Astăzi, în prima zi lucrătoare a anului nou 2022, anul jubiliar al fabricației la Reșița acum 150 de ani a primei locomotive cu aburi de pe teritoriul actual al României, la sediul Oficiului Poștal Reșița 1, întreaga corespondență plecată de aici este obliterată cu o primă ștampilă ocazională dedicată acestuia. Inițiativa îi revine Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților din Reșița și Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin, care doresc să marcheze astfel începutul acestui an aniversar ce va fi pus în evidență prin mai multe astfel de evenimente filatelice. Ștampila ocazională de zi pentru 3 ianuarie 2022 este aprobată de Poșta Română, prin intermediul Federației Filatelice Române din București, ea având ca și concepție sigla realizată de artistul plastic și graficianul Bogdan Piperiu, reșițean prin naștere, astăzi trăitor în Tuttlingen / Germania.
Proaspăt ieșit de la tipar, calendarul UZPR pentru anul 2022 vă expune 13 case memoriale, unele devenite muzee. Pe frontispiciul calendarului regăsiți Casa Memorială „Mihai Eminescu” (Ipotești, jud. Botoșani), adăugându-se în ordinea lunilor: Casa Memorială „Vasile Alecsandri” (Mircești, jud. Iași); Casa Memorială „Tudor Arghezi” (Mărțișor, București); Casa Memorială „Nicolae Bălcescu” (Bălcești, jud. Vâlcea); Casa Memorială „George Coșbuc” (Hordou – azi, comuna George Coșbuc –, jud. Bistrița-Năsăud); Casa Memorială „Octavian Goga” (Ciucea, jud. Cluj); Casa Memorială „Nicolae Iorga” (Vălenii de Munte, jud. Prahova); Casa Memorială „Cezar Petrescu” (Bușteni, jud. Prahova); Casa Memorială „Liviu Rebreanu” (Prislop – azi localitatea Liviu Rebreanu –, Bistrița-Năsăud); Casa Memorială „Ioan Slavici” (Șiria, jud. Arad); Casa Memorială „Mihail Sadoveanu” (Copou, Iași); Casa Memorială „Constantin Stere” (Bucov, jud. Prahova); Muzeul Memorial „Alexandru Vlahuţă” (Dragosloveni, jud. Vrancea). Calendarul a apărut cu efortul fotojurnalistic al membrilor din filialele UZPR, sub îndrumarea consultantului în istoria presei Neagu Udroiu.
Departamentul de comunicare
Calendarul poate fi achiziționat de la Sediul UZPR.