Imbold pentru pentru cultivarea talentului creator

Sub egida Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, ziarul „Accent Media” și Centrul Educativ „Copii și Tineri pentru Comunitatea Europeană” a fost implementat un reușit proiect cu tema „Sănătatea – cel mai de preț dar al vieții”, în cadrul căruia s-a desfășurat concursul de jurnalism sub genericul „Sănătatea – primăvara vieții”, participanții detașați primind DISTINCȚIA „PRIETENUL JURNALISMULUI – PUNTE SPRE VIITOR”.
Pe acest fond au sosit la redacție puncte de vedere, impresii sincere, un adevărat imbold pentru cultivarea talentului creator, semnate de coordonatorii lucrărilor trimise de elevi la concursul nostru și pe care le redăm mai jos:

Din partea Colegiului Național „Iancu de Hunedoara” din orașul de pe Cerna au participat la proiectul cu tema „Sănătatea – cel mai de preț dar al vieții” cu lucrări creație proprie elevele Cătălina Cumpănașu și Cristina Cosmina Petea, ambele din clasa a XII-a.
Consider că a fost un proiect util, la care participanții la concursul de jurnalism au dovedit implicare, spirit civic și creativitate.
Este benefic să provoci tinerii, prin lucrări jurnalistice, la reflecție și abordarea originală a unui subiect esențial.
De apreciat este sprijinul acordat în finalizarea pliantului „Sănătatea – cel mai de preț dar al vieții” de către Miron MANEGA, vicepreședintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, Cornel POENAR, directorul ziarului „Accent Media” (și președinte al juriului), medicii Gabriela Cristina OLTEAN, Alexandru SOMEȘAN, Mircea Ioan ARTEAN și pr. Radu TRIFON, consilier eparhial Episcopia Devei și Hunedoarei, dar și de realizatorii acestuia, prof. Ioan VLAD și prof. Georgeta-Ileana CIZMAȘ.
Regretăm plecarea în lumea veșniciei, fără întoarcere, a lui Doru Dinu GLĂVAN, fost președinte al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România – personalitate complexă și conduită pilduitoare (unul din inițiatorii acestui proiect), dar îi păstrăm în inimi vie memoria, pasiunea, consecvența și loialitatea pentru profesia de jurnalist.
(Prof. Liliana GALEA – director adj. Colegiului Național „Iancu de Hunedoara”)

Sunt deveancă. M-am născut și crescut în orașul reședință de județ. Acum locuiesc la Bruxelles. Sunt mama lui Mihai David și Anisiei Maria, ambii elevi la Școala Europeană Nr. 1, care au aflat despre concursul de jurnalism „Sănătatea – primăvara vieții”. S-au bucurat și au hotărât să participe cu entuziasm și curaj.
Așa că, au pășit pentru prima dată, într-un captivant maraton al creației și ingeniozității.
Au decolat pe aripile imaginației și creativității, consemnând cu drag locul faptelor, realizând fiecare o lucrare jurnalistică sub semnul pasiunii.
Felicit organizatorii și pe toți participanții.
(Dr. Mihaela Luminița STAICU – Bruxelles)

Concursul organizat pe tema „Sănătatea-primăvara vieții” a fost o provocare la creativitate și investigație jurnalistică, dar și o oportunitate de exprimare liberă pentru elevii participanți, fapt pentru care felicit organizatorii.
Tema concursului a venit ca o invitație la reflecție asupra importanței sănătății, sugerată metaforic, fiind primăvara vieții – condiția primordială pentru binele nostru. Elevii și-au exprimat creativ ideile, au cercetat și analizat prin filtrul jurnalistului modul în care oamenii prețuiesc sănătatea, provocările lumii moderne și impactul dezvoltării societății asupra stării de bine, precum și oportunitățile de tratament pe care le propune medicina modernă.
A prețui sănătatea e cea mai justă formă de iubire și de cunoaștere personală.
(Prof. Mariana CRĂCIUN – Colegiul Național „Decebal” Deva)


Unul dintre darurile omului primite de la Dumnezeu prin nativitatea sa, este talentul. Cu toții ne naștem înzestrați cu el, însă, din păcate, arareori talentul iese singur la iveală. Până a fi dezvăluit, mai devreme, mai târziu, sau – uneori – niciodată, acesta sălășluiește într-o latență nefolositoare, în universul și complexitatea oricărei ființei umane. Nici un copil nu-și poate descoperi singur talentul – fără un sprijin determinat, venit din partea părinților, a educatorilor sau prin strădania unui sistem social orientat, prin structurile și membrii săi cu competență, în această direcție.
O astfel de strădanie descoperim în acțiunea desfășurată sub egida Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, publicația ACCENT MEDIA și Centru Educativ ,,Copii și tineri pentru Comunitatea Europeană”, concretizată într-un concurs inedit de jurnalism, cu caracter internațional, având un titlu cu o temă extrem de actuală: SĂNĂTATEA – PRIMĂVARA VIEȚII. Acțiunea, prin tematica și prin modul ei de desfășurare, se raportează la timpul pe care îl parcurgem, dominat de preocuparea tuturor structurilor sociale pentru asigurarea sănătății populației, aceasta primind astfel o prioritate deosebită în contextul actual.
Felicitări organizatorilor și tuturor celor implicați!
(Constantin VLAICU/ UZPR – redactor șef adjunct CRONICA MEHADIEI)

Organizarea concursului internațional de jurnalism pe tema „Sănătatea – primăvara vieții” este o inițiativă lăudabilă, cu un impact pozitiv, atât prin mesajul transmis de „micii jurnaliști”, cât și prin obiectivele acestui proiect, de a încuraja tinerii cu aptitudini literare, de a stimula creativitatea.
Recunoașterea și recompensarea tinerilor concurenți prin tipărirea pliantului „Sănătatea – cel mai de preț dar al vieții” și prin oferirea distincției „Prietenul jurnalismului – punte spre viitor” reprezintă, pentru aceștia, un imbold în cultivarea pe mai departe a talentului creator.
Felicit organizatorii și participanții și am speranța că acest concurs să reprezinte doar începutul unei fructuoase colaborări.
(Prof. Ionela-Grațiana BLAGOE – Școala Gimnazială „Romul Ladea” Oravița)

„Primăvara vieții”- într-un traseu jurnalistic de la Deva spre Arad.
Cu puțin timp în urmă am primit propunerea de a participa la Concursul Internațional de Jurnalism „Sănătatea – primăvara vieții”. Provocarea a fost primită cu entuziasm de către elevii Cercului de Jurnalism de la Palatul Copiilor Arad. Despre sănătate, tema competiției, se poate scrie și vorbi la nesfărșit, fără a epuiza domeniul. Micii jurnaliști care au participat la acest concurs, au atras atenția într-un mod aparte asupra acestui dar de preț oferit omului de către Dumnezeu.
Într-o lume agitată, într-un context epidemiologic stresant, editorialele elevilor participanți provoacă cititorul să se gândească nu doar la sănătatea trupească, ci și la cea sufletească. În fond, „primăvara vieții”- sănătatea este ca un început bun, o temelie pe care se zidește omul în întregul său: trup și suflet.
Felicit inițiativa UZPR, Ziarului „Accent Media” și Centrului Educativ „Copii și Tineri pentru Comunitatea Europeană” de a organiza o competiție de jurnalism pentru elevii pasionați de acest domeniu. Nutresc speranța că ne vom mai bucura de astfel de colaborări mai ales că în urma participării la acest concurs, am avut onoarea să primim distincția „Prietenul jurnalismului – punte spre viitor” .
(Prof. Manuela CODREAN, Palatul Copiilor Arad)

Sunt onorată, că am avut prilejul și plăcerea, să particip, prin elevii mei, Matieș Georgiana și Scornea Marius, elevi în clasa a VIII-a, la Liceul Tehnologic Energetic „Dragomir Hurmuzescu” din Deva, la concursul internațional de jurnalism pe tema „Sănătatea – primăvara vieții”, organizat sub egida Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, ziarul Accent Media și Centrul Educativ „Copii și tineri pentru Comunitatea Europeană”. Mă bucur, că elevii mei au îmbrățișat provocarea de a scrie, despre ce reprezintă sănătatea pentru ei, și cât de prețioasă este ea, pentru noi toți. Educația pentru sănătate trebuie realizată tot timpul; atât în familie cât și în instituțiile de învățământ; mai ales acum, când ne confruntăm cu pandemia de Covid 19, care a pus stăpânire pe viețile noastre. O imunitate solidă, determinată de o viață trăită sănătos, va ține piept bolii și va apăra sănătatea.
(Prof. Monika HOMPOT – Liceul Tehnologic Energetic „Dragomir Hurmuzescu” Deva)

Omul își trasează sensul existenței sale printr-o multitudine de metamorfoze, care îi marchează devenirea, oferindu-i posibilitatea renașterii permanente. Sănătatea și echilibrul celor trei unități interdependente care ne alcătuiesc – sufletul, mintea și trupul – vorbesc despre calitatea vieții fiecărui individ, iar simbioza dintre acestea trebuie cultivată încă de la vârste fragede, în diferite forme de manifestare. Aici se încadrează și concursul de jurnalism „Sănătatea – primăvara vieții”, al cărui obiectiv a urmărit cultivarea tinerilor în spiritul conștientizării importanței sănătății, valorificată în context creativ, jurnalistic. Salutăm astfel de inițiative, în care adolescenții noștri sunt implicați pozitiv, oferindu-le prilejuri constructive pentru a se dezvolta și pentru a le recompensa eforturile și preocupările meritorii.
(Prof. dr. Oana FODOR – Colegiul Național „Decebal” Deva)

Salutăm acest demers în contextul bulversant al lumii în care trăim. Provocarea adresată elevilor de a reflecta asupra echilibrului atât de necesar între sănătatea trupească, sufletească şi mintală le-a deschis oportunitatea de a identifica, punctual, situații de criză în istoria umanității, dar mai ales de a urmări posibile soluții de redescoperire a valorilor autentice. Viitorul unei societăți depinde, în primul rând, de sănătatea morală a tinerilor, regăsită într-un mod de viață bazat pe comunicare şi empatie.
Consider că deschiderea concursului spre transdisciplinaritate a fost principalul punct forte. Elevii au fost motivaţi de aceastā viziune, de posibilitatea de a depăşi graniţele rigide ale domeniilor de cunoaştere, aşa cum sunt ele abordate la clasă. Îi felicităm pe organizatori pentru acest minunat demers şi le urăm succes în ediţiile următoare!
(Prof. Natalia-Asinefta TOPÎRCEAN, Seminarul Teologic Ortodox „Sfântul Simion Ştefan”, Alba Iulia)


Considerăm că această inițiativă de a organiza o competiție adresată tinerilor a oferit acestora oportunitatea de a exersa condeele în perspectiva unei cariere jurnalistice, dar și de a-și descoperi abilitățile creatoare. Elevii au fost puși în situația de a se documenta, de a gestiona materialul informativ și de a-i da o formă specifică articolului, învățând, astfel, prin acțiune, care sunt realitățile interioare ale creației jurnalistice.
Nu în ultimul rând, acest concurs a fost bine-venit tocmai într-o perioadă aridă pe plan competițional, deoarece olimpiadele concursurile școlare au fost suspendate din cauza restricțiilor impuse de combaterea pandemiei de corona-virus.
(Prof. Germina BREAZ – Colegiul Național „George Coșbuc”, Cluj-Napoca)


Am coordonat lucrarea trimisă de eleva Munteanu Medeea la concursul de jurnalism pe tema sănătății.
A fost o inițiativă salutabilă prin care un elev de clasa a VIII-a și-a putut exprima gândurile și crezurile cu privire la sănătate.
Sănătatea este un concept discutat în societatea noastră actuală, dar ea trebuie să primească statutul unui mod de viață. Apreciez faptul că lucrarea a fost premiată.
Nu sunt în măsură să dau sfaturi, dar aș dori ca demersurile dumneavoastră să se înmulțească și să diversificați temele care prezintă interes pentru generația de mâine pusă în slujba atingerii idealului social.
Sunt onorat ca eleva a cărei lucrare a fost coordonată de mine să facă parte din galeria selectă a tinerilor premiați, iar eu, să am deosebita onoare să fiu menționat în paginile ziarului dumneavoastră.
Adresez un călduros salut, într-o dimineață geroasă de pe plaiurile pășcănene.
(Prof. Ionuț MOCĂNIȚA – Școala Gimnazială „Iordache Cantacuzino” Pașcani)

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Tribunalul Hunedoara – activitate intensă, rezultate meritorii

Recent la Tribunalul Hunedoara, a avut loc Adunarea Generală a Judecătorilor, în cadrul căreia doamna judecător Mihaela-Aurelia CONTA (foto) – preşedintele Tribunalului Hunedoara a prezentat Raportul de activitate pe anul 2021.
Astfel am consemnat faptul că în anul 2021, Tribunalul a înregistrat un volum de activitate (stoc plus dosare nou intrate) de 11716 cauze pe rol, în scădere cu 883 cauze faţă de anul 2020 când numărul dosarelor pe rol a fost de 12599.
Volumul de activitate pe secţii la nivelul Tribunalului, a fost:
Secţia I Civilă (soluţionarea unui număr de 4954 cauze), Secţia a Il-a Civilă, de contencios administrativ şi fiscal (5244 cauze) și la Secţia Penală (1518 cauze).
La Tribunalul Hunedoara, în cursul anului 2021, s-a înregistrat o încărcătură de 742,2 cauze/judecător.
Separat pe secţii, se constată că, cea mai mare încărcătură de cauze/ judecător a fost la Secţia a II-a Civilă, de contencios administrativ şi fiscal, unde s-a înregistrat un număr mediu de 984,1 cauze/ judecător, faţă de 713,3 cauze/ judecător la Secţia I Civilă şi 381,0 cauze/ judecător la Secția Penală.
Volumul de activitate al celor 6 judecătorii din raza de competenţă a Tribunalului a fost în anul 2021 de 43026 cauze pe rol, în creștere cu un număr de 1434 de cauze față de anul 2020, când pe rolul judecătoriilor s-a înregistrat un număr de 41592 cauze.
Numărul de cauze/judecător la judecătoriile din circumscripţia Tribunalului, în anul 2021, a fost următorul: Brad s-au înregistrat 961,5 cauze/ judecător; Deva – 888,9; Haţeg – 1471,3; Hunedoara – 1447,9; Orăştie – 1782,5 și la Petroşani – 1807,3.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Scrisoare deschisă poporului român


Anul 2021 s-a încheiat. Traumele poporului român continuă. În previziunile mele pentru anul 2021, transmise pe pagina mea de Facebook, spuneam că va fi un an al transformării, al puterii interioare, al puterii inteligenței noastre, al vocii interioare. Forța psihică va fi motorul transformării, spuneam. Fiți deschiși la tot ceea ce vine în viața voastră, aveți încredere în propria inteligență, intuiție și propria forță! Adevărurile ocultate se vor revela.

Privind retrospectiv, constatăm că adevăruri ocultate s-au revelat și se vor revela și în anul care tocmai începe, 2022. În ciuda aparențelor de disensiune națională, nucleul dur, profund al poporului român s-a transformat, parcă, într-un Sfinx, mut, dar ferm în propria-i individualitate.

Pentru că, permanent, poporul român profund este agresat și umilit, atât din interiorul țării, cât și din exteriorul ei, îndemn poporul român la o introspecție, la regăsirea de sine și la împuternicire, prin valorile sale profunde, prin tradițiile sale, prin credința sa.

Matricea informațională telurică a spațiului românesc de astăzi este dată de elementele chimice din subsolul țării, cele mai cunoscute fiind aurul și argintul, care sunt anumite frecvențe de vibrație, ce alcătiesc grila energiilor telurice specifice României.

Aurul, argintul, cuprul, plumbul erau cele patru elemente cunoscute și folosite de către atlanți. Zamolxis a stabiloit valorile energetice ale eu-lui românesc: eu-l moale este staniul, eu-l tare este fierul, eu-l informațional este siliciul, eu-l ductil este germaniul. Toate acestea sunt subordonate carbonului, care se află la baza întregii materii. De ce trebuie să renunțăm, astăzi, la carbon?

Toposul („locul” ca spațiu, ca areal ), Logosul ( în sens de „limbă”), Ethosul (credințe, idealuri, valori) împreună configurează și nasc specificitatea unui popor. Criticul literar George Călinescu își începe eseul său intitulat Specificul național cu următoarea afirmație: „Cei care știu că francezii sunt raționaliști, germanii idealiști, englezii pragmatici, rușii mistici, orientalii fataliști nu vor să admită că sufletește, deci și culturalicește, trebuie cu necesitate să ne deosebim de alții”.

Iar poetul și filosoful Lucian Blaga merge și mai departe și distinge ca factor marcant al culturii o matrice stilistică, în cazul culturii române aceasta fiind spațiul mioritic, acea ordine ondulatorie ritmică deal-vale, spațiul-matrice ca formă a orizontului spațial inconștient care fixează anumite structuri sufletești cu substrat spiritual. Filosoful german Spengler (Oswald Spengler, 1880-1936) așază în centrul generator al unei culturi un anume sentiment al spațiului, iar filosoful și etnograful german Leo Frobenius (1873-1938) dezvoltă, de asemenea, concepția că un anume spațiu structurat într-un anume fel este nu numai generator de cultură, dar poate fi privit drept un simbol al unei anumite culturi.

Nu putem să nu amintim aici de Teoria Morfogenetică a lui Rupert Sheldrake (n. 1942, biochimist, biolog, cercetător în parapsihologie,profesor la Universitatea Cambridge), care se suprapune parțial cu teoria subconștientului colectiv a lui Jung și ,prin analogie,cu matricea stilistică a lui Blaga. El a identificat existențacâmpurilor morfogenetice, câmpuri formatoare și generatoare ce conțin stocate în ele informațiile ființării trecute, prezente și viitoare (câmpul Akașic, în ezoterism) și care își exercită influența prin rezonanța morfică, celor care se integrează în el, în mod subconștient sau supraconștient.

Câmpurile morfice (sau morfogenetice) se manifestă și la nivelul comunității umane, al țărilor. Modelele de comportament generate astfel dau specificitatea: de exemplu, englezii sunt renumiți pentru calmul lor, latinii pentru sângele fierbinte, germanii sunt mai rigizi etc.Românii, am putea spune, sunt mai contemplativi, mai blânzi, mai transcendenți. Această specificitate comportamentală și culturală creează, ceea ce în ezoterism se numește egregor național, o matrice formatoare pentru indivizii unui neam, un conținut informațional care, ulterior, ia o formă energetică. Tradiția și cultura structurează un egregor specific, iar acest egregor transmite prin câmpuri morfice, generațiilor următoare cadrele culturale în care să se integreze.

Sheldrake a constatat că pentru ca un câmp morfic să poată acționa este necesar ca în organismul viu (individual) să existe structuri care să recepteze informațiile câmpului morfic respectiv. De asemenea, e necesar să aibă structuri emițătoare prin care să poată influența diverse câmpuri morfice.

Iată de ce sunt importante și definitorii Toposul, Logosul, Ethosul pentru structurarea modelului cultural al unei națiuni.

Cultura se constituie din regulile nescrise ale jocului social. Programarea colectivă a minții este cea care deosebește un grup de un alt grup sau de ceilalți.

Dar cultura se poate învăța, acea cultură în sens larg, înțeleasă ca un summum al unor tipare de gândire, simțire și acțiune. Să facem distincția între natura umană, care determină funcționarea noastră fizică și psihică fundamentală – emoțiile precum frica, bucuria, tristețea, relaționarea cu semenii, acestea țin de programarea mentală. Ceea ce facem însă cu aceste sentimente, felul în care le exprimăm, poartă amprenta culturii.

Cultura unui popor nu poate fi superioară sau inferioară. Ea este pur și simplu.

Culturile se deosebesc între ele prin următorii itemi: simboluri, eroi, ritualuri și valori.

Simbolurile sunt cuvinte, gesturi, imagini sau obiecte (forme) care au un anume înțeles ce poate fi recunoscut ca atare de către cei care împărtășesc acea cultură.

Eroii sunt oameni, vii sau morți, reali sau imaginari, înzestrați cu însușiri prețuite într-o cultură și care sunt modele de comportament.

Ritualurile sunt activități colective considerate esențiale în plan social; ceremoniile sociale și religioase care au menirea să întărească un grup, conferindu-i coeziune, sunt un exemplu.

Nucleul unei culturi este alcătuit din valori și ele exprimă judecăți asupra unor situații sau atribute umane, de tipul: rău-bine, moral-imoral, urât-frumos, decent-indecent, nefiresc-firesc etc.

Nicio comunitate nu poate face abstracție de cultură; aceasta este o condiție sine qua non pentru supraviețuirea ei.

Poporul român are simboluri – a se vedea cultura sa ancestrală magică, are ritualuri bine consolidate (dansul călușului este un astfel de ritual, de exemplu), are eroi ușor de identificat în toată istoria sa și are valori bine fundamentate. Are și slăbiciuni, pentru că istoria sa l-a învățat să fie prudent, temător, dar neagresiv, de o rezistență îndârjită și, uneori, zeflemitoare.

De ce ar dori poporul român să renunțe la cultura sa, fondată pe codul moral creștin, care-i conferă un discernământ spiritual rar întâlnit? De ce ar prefera poporul român o altă cultură, când propria sa cultură străveche i-a conferit stabilitate, statornicie, o identificare aproape mistică cu toposul său?

De ce ar dori poporul român să lase toate acestea de-o parte și să adopte un alt stil cultural decât cel pe care l-a moștenit prin genele sale?

Toate simbolurile sale, toate ritualurile, toți eroii, toate valorile sale i-au conferit o identitate specifică. O națiune este imuabilă. Ca să fii european ( sau demn de a fi luat în serios pe această planetă), trebuie să fii, mai întâi, român.

Pandemia de Sars Cov 2, care se află în desfășurare de aproape doi ani, este testul rezilienței națiunii române. Este, într-adevăr, un moment oportun pentru a-și întări identitatea de sine stătătoare. O națiune este puternică atunci când are o identitate puternică, conștiința propriei valori și a ceea ce posedă.

România are un relief fabulos, oameni inteligenți, o limbă viguroasă și un sistem de credință ancestral, fondat pe valori profund morale. Gena lui Dumnezeu e mult mai puternică la poporul român. De unde și capacitatea sa, de neexplicat pentru unii, de a discerne între adevărat și fals. Miturile false, valorile false care i se propun nu merită să fie integrate, pe de altă parte, ele evidențiază o anumită sănătate morală în fibra adâncă a poporului român și o anumită candoare sufletească a acestuia.

Poporul român are și o comuniune aparte cu ezotericul, cu acel nivel al adevărului suprem care-i permite evoluția conștiinței. Unii vor să-l mâne ca pe o turmă, dar el rămâne neclintit pentru că sursa adevărului spiritual cel mai înalt este nonmentală, se află în sine însuși, prin transcendență.

De ce ar lăsa poporul român de-o parte creștinismul? Pentru că este fondat pe precepte morale, pe virtuți?

Grigore Palama, doctrinarul ortodoxiei, spunea că „cel ce participă la energia divină (….) devine el însuși întrucâtva lumină, el este împreunat cu Lumina și cu Lumina împreună el vede în deplină trezire ceea ce este ascuns celor care n-au primit acest har”.

Poporul român se află într-un moment de răscruce al existenței sale.Nu sunt cuvinte mari. Este vremea alegerilor creatoare de destin. Este vremea împuternicirii și a afirmării voinței proprii. Deciziile istorice pe care trebuie să le ia în fața a tot ceea ce îi este ostil presupun fermitate, unitate națională și conștiință de sine.

Rosemarie Haineș / UZPR

CERTITUDINEA nr.104. Uniunea Lagărelor comuniste s-a transformat în Lagărul Uniunii Europene

DIN SUMAR

  • MIHAI EMINESCU. Nu există urme de fonologie semitică în limba română
  • De ce-l iubeau oltenii pe Alexandru Ioan Cuza
  • DENIS BUICAN. „Frântură de soare, spărtură de flaut”
  • VASILE MOIȘ / IOAN CORNEANU Războiul româno-maghiar din 1919. Planul de acțiune elaborat de colonelul Ion Antonescu
  • G-ral Av. RADU THEODORU. Fiți români, măi oameni buni, fiți români, în ultimul ceas!
  • DAN CRISTIAN IONESCU. Țiganii vechi și noi
  • Acad. IOAN AUREL POP. Identitatea națională și credința creștină
  • ION LUCA CARAGIALE. Chestiunea evreească. Protest calomnios la Londra, contra statului român care „schingiuiește evrei”
  • ADRIANA STOICESCU Ardeți, naibii, cărțile, că ocupă loc și adună praf
  • MIRON MANEGA. MApN cere iertare Institutului Wiesel
  • CONSTITUȚIA LOR și CONSTITUȚIA NOASTRĂ. Rolul Autorității Financiare
  • AUREL C. POPOVICI (1863-1917). Democrația: Vox populi, vox derbedei
  • G-ral MARIAN V. URECHE. Aparatul administrativ din Țările Române după întemeiere. Dregătoriile și atribuţiile informative
  • OCOLUL PĂMÂNTULUI ÎN OPINCI. Povestea călătoriei celor patru români care au plecat în 1910 să străbată 100.000 de km pe jos în jurul pământului
  • MIREL PALADA. N-avem nevoie de interes național. Noi avem nevoie de trotinetă, mă, sărăntocilor, mă!
  • Dr. GEORGE COANDĂ. Și cu Gurile Dunării cum rămâne?
  • OVIDIU HURDUZEU. Toate teoriile conspirației s-au dovedit adevărate, cu excepția uneia
  • DAN DIACONU. Un exemplu tipic de „țară ca afară”. Vă place? Mutați-vă acolo!
  • CORNEL-DAN NICULAE. Metodele unui serviciu secret străin. Cazul MOSSAD
  • Dr. LUC MONTAGNIER, laureat Nobel: „Vaccinarea copiilor este o crimă!”
  • PAMFIL ȘEICARU. Înșelătoria de la Cairo și capitularea fără condiții a României.
  • ION I. BRĂTIANU. Uniunea Lagărelor comuniste s-a transformat în Lagărul Uniunii Europene
  • CONSTANTIN 7 GIURGINCA Arhivele transcendente. Muntele Bătrâna
  • CHRISTIAN MOCANU. Rondeluri pelasge
  •  IOAN ROȘCA. Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (XI)
  •  MIRCEA PERPELEA. Povestea ultimului papornițar
  • DAN PURIC. Inima poporului meu
  •  DANIELA GÎFU. O formă de autoexilare
  •  NICOLAE ROTARU. La Eminescu
  •  NAGY ATTILA-MIHAI. Meditațiile unui secui. Calea spirituală a lui Iona și copilul dezordonat
  •  ION STAICU, poet genial
  •  ȘERBAN POPA. Pactul Lavrov-Blinken = Pactul Ribbentrop-Molotov reșapat
  •  CRISTINA DELEANU. Starea de fapt
  • MARCEL SESERMAN. Împotriva Bancocrației
  • „Unirea Principatelor”… la New York

 Începând din luna februarie: Antologia CERTITUDINEA Volumul 2