(ne vorbește medicul primar Alexandru SOMEȘAN (foto) – Doctor în Științe Medicale, șef secție Cardiologie – Spitalul Municipal „Dr. Alexandru Simionescu ” Hunedoara)

Pe lângă rolul credinței echipei medicale și al credinței personale a pacientului în vindecarea acestuia este de luat în considerare și rolul credinței în formarea unui stil de viață care să promoveze și să consolideze starea de sănătate, să prevină apariția unor boli noi sau agravarea celor deja existente și chiar să favorizeze sau să producă ameliorarea sau vindecarea anumitor afecțiuni de care suferă pacientul.
În perioada lucrării Sale pe pământ, Domnul Iisus Hristos a depus eforturi susținute pentru a-l înălța pe om din punct de vedere spiritual, intelectual și fizic, iar prin vindecările consemnate pe paginile Sfintelor Scripturi, ne-a demonstrat că Dumnezeu dorește să fim sănătoși. Biblia acordă o atenție deosebită trupului celui credincios, sănătății acestuia. Nu știți, oare, că voi sunteți templu al lui Dumnezeu și că Duhul lui Dumnezeu locuiește în voi? De va strica cineva templul lui Dumnezeu, îl va strica Dumnezeu pe el, pentru că sfânt este templul lui Dumnezeu, care sunteți voi (1 Corinteni 3:16,17). Sau nu știți că trupul vostru este templu al Duhului Sfânt care este în voi, pe care-L aveți de la Dumnezeu și că voi nu sunteți ai voștri? Căci ați fost cumpărați cu preț! Slăviți, dar, pe Dumnezeu în trupul vostru și în duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu (1 Corinteni 6:19,20). Pentru ca Duhul lui Dumnezeu să locuiască în noi, trebuie să-i oferim un loc curat, neîntinat de obiceiuri rele. Mintea noastră fiind mijlocul de comunicare cu Dumnezeu, necesar pentru a menține relația cu El, trebuie să o păstrăm cât mai sănătoasă, într-o stare de funcționare optimă. Există o strânsă corelație între trup și minte, maxima „mens sana in corpore sano” păstrându-și valabilitatea și actualitatea de-a lungul întregii istorii a ființei umane. Tot ceea ce slăbește puterea fizică diminuează și capacitatea intelectuală, odată cu degradarea trupului și mintea va fi afectată, devenind mai puțin capabilă să facă deosebirea între bine și rău, fiind valabilă și legătura în sens invers, adică o minte bolnavă conduce, în timp, și la degenerarea trupului. Astfel, sănătatea devine foarte importantă din punct de vedere spiritual, fiind indisolubil legată de religie și de misiunea bisericii în lume.
În cele ce urmează, ne vom focaliza atenția asupra a patru din pilonii de bază ai unui stil de viață sănătos: alimentația, exercițiul fizic, temperanța și încrederea în Dumnezeu.
Cu peste 2000 de ani în urmă, părintele medicinei, Hipocrate a formulat aforismul: „Hrana ta să-ți fie medicament și medicamentul să-ți fie hrană”. Acest joc de cuvinte dorește să sublinieze că hrana noastră zilnică nu numai că ne susține fizic, ci are și proprietăți curative. Absența anumitor alimente din dietă cauzează boli de deficiență, cum ar fi rahitismul, scorbutul, pelagra, boala beri-beri. În prezent însă, pentru cea mai mare parte a populației, nu bolile de deficiență reprezintă o problemă, ci așa numitele „boli ale civilizației”, rezultate ale dietelor caracterizate prin consum caloric excesiv și prin dezechilibre nutriționale frecvente. Felul, frecvența și cantitatea alimentelor pe care le consumăm ne afectează în mod direct starea de sănătate. Folosirea abundentă a fructelor și legumelor previne debutul anumitor cancere. Consumul de cereale integrale, semințe și fructe oleaginoase reduce excesul de colesterol din sânge și riscul de infarct miocardic. În schimb, consumul de carne în cantități mari crește riscul de apariție a unor boli cardiovasculare și a unor tipuri de cancer. O dietă bogată în fibre, săracă în grăsimi și fără colesterol ajută la scăderea tensiunii arteriale, la regresia bolilor de inimă și a altor boli cronice degenerative. Multe substanțe nutritive se pierd în procesul de fabricație industrială. În general, cu cât hrana este mai naturală, mai puțin preparată și prefabricată cu atât este mai bogat conținutul în substanțe nutritive. În Sfânta Scriptură găsim recomandări cu privire la o alimentație sănătoasă, cu precădere în a treia și a cincea carte a lui Moise (Levitic, capitolul 11 și Deuteronom, capitolul 14).
Între mese, stomacul are nevoie de cel puțin două ore de repaus pentru a-și reface rezervele energetice și a prepara sucurile digestive pentru masa următoare. Noaptea, stomacul se odihnește împreună cu tot organismul. De aceea este recomandat ca seara să se mănânce foarte puțin sau deloc, iar după orele 18 nu este de dorit a se mai consuma alimente. Mâncând o cină foarte ușoară sau deloc, stomacul se va odihni peste noapte și vom putea dormi un somn adânc, esențial pentru a ne simți cu adevărat odihniți a doua zi. „Ut sis nocte levis, sit cena brevis” spune un proverb latin.
Sedentarismul este o cauză importantă de boală, iar exercițiul fizic este un mijloc de creștere a vigorii fizice, intelectuale și spirituale. Nu există medicament în circulație sau în perspectivă care să promită atât de mult în menținerea sănătății ca un program regulat de exercițiu fizic (Dr. Bortz, Jurnalul asociației medicale americane, 1982). Biblia condamnă în repetate rânduri inactivitatea, lenea: Sufletul celui leneș poftește, însă în zadar. Numai sufletul celor silitori este îndestulat. Calea celui leneș e ca un gard de spini, iar calea celui silitor e netedă. Lenea te face să cazi în toropeală. Pofta celui leneș îl omoară, căci mâinile nu voiesc să lucreze (Pildele lui Solomon).
Temperanța (cumpătarea, moderația) poate fi definită ca totală abstinență de la ceea ce este rău și vătămător și cumpătare în ceea ce este bun. Chiar și ceea ce este bun ne poate vătăma dacă este în exces. Consumul de alcool, fumatul, consumul de droguri sunt evident nocive pentru sănătate, dar și alimentele care sunt sănătoase, dacă sunt consumate în exces sau în asocieri necorespunzătoare devin dăunătoare sănătății. Luați seama la voi înșivă, să nu se îngreuieze inimile voastre de mâncare și de băutură și de grijile vieții, ne spune Domnul Iisus în Sfânta Evanghelie după Luca, iar Sfântul Apostol Pavel ne sfătuiește să lepădăm fărădelegea și poftele lumești și, în veacul de acum, să trăim cu înțelepciune, cu dreptate și cu cucernicie (Tit 2:12).
Încrezându-ne în Dumnezeu, găsim în El putere și nu slăbiciune, înțelepciune și nu ignoranță. Voința și eforturile umane unite cu puterea lui Dumnezeu ne vor ajuta să depășim problemele vieții și să ne regăsim pacea interioară. Marele reformator Martin Luther spunea: „Am ținut multe lucruri în mâinile mele și le-am pierdut pe toate; dar orice am așezat în mâinile lui Dumnezeu, aceea am încă și acum”.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Astăzi am stat de vorbă cu un ghiocel, atât de mic și sensibil, dar atât de puternic, mi-a spus cu voce de bariton: Mi-a fost dor de tine, omule! Și eu i-am răspuns: Dar eram aici, lângă tine… Și ghiocelul a spus din nou: Nu, nu erai lângă mine! Mi-a fost rușine, mințisem, am îngenuncheat în fața lui, am sărutat pământul înghețat, mirosul de crud mi-a înroșit urechile, m-am prefăcut că sunt copil…

Avea dreptate micuțul gladiator, nu am fost lângă el, am umblat hai-hui prin lumea care m-a obligat să port mască, să păstrez distanțarea socială, să fiu forțată să mă vaccinez, să fiu restricționată, viață de câine? Mai rău, un câine este mângâiat, eu am primit numai palme de la acești doi ani nevinovați, porecliți pandemici.

Am stat o clipă cu mine și mi-am resetat gândurile, pe cele vechi și urâte le-am lăsat să se piardă în firele de păr albe, pe cele noi și frumoase le-am adunat într-o cutie de bomboane cu miros de fragi, apoi mi-am amintit ce spunea Valeriu Butulescu: ”Ghiocelul. Soldatul Philipide al lumii vegetale. Ofilirea lui înseamnă triumful primăverii.”

Am primit o veste nemaipomenită: Triumful primăverii! Se termină războiul pandemic, suntem la graniță cu libertatea, trebuie doar să stăm la rând, putem trece fără pașaport, numai cu lumina sufletului nostru în ochi, am învins! Suntem adevărații soldați cu puteri depline, am luptat cu mâinile goale, ranițele zile ne-au ținut hrana speranței, mai mult de-atât, avem prizonieri pe care îi  vom lăsa liberi, de ce? Pentru că îi vom transforma în ghiocei și vor avea sarcina să vestească în fiecare an primăvara, este o lecție de viață pe care nu au primit-o la naștere, nu îi vom pedepsi, ci îi vom face să fie iubiți și să iubească, să arate că ei pot fi un miracol, vor fi cei mai iubiți bulbi, cele mai iubite petale, vor fi zâmbetul copiilor, acestea sunt pedepsele, când pui rău lângă rău nu poți să obții un bine, niciodată! Spuneau bunicii mei: „Dacă nu zâmbim se așează praful pe suflete!” Ce dreptate aveau strămoșii noștri, acești bravi români trecuți prin toate greutățile lumești, știm istoria celor două războaie, apoi bolile ce s-au năpustit pe pământ, Dumnezeule, cât de puternici sunt oamenii! Au fost multe lupte în lume, însă lupta pe care o ducem astăzi este lupta cu noi înșine, o luptă care împarte lumea între supuși și stăpâni, aceștia din urmă urmăresc să pună talpa pe întreaga omenire, un haos și o manipulare, ceea ce ne dovedește că este cea mai mare bătaie de joc a lumii, ca astăzi nu au mai fost atâtea derute. Acest film în care scenariștii ne decid destinele are la bază naivitatea cu care actorii joacă, alimentați zilnic cu frică, sub asediul unor globaliști sataniști, actorii joacă fără să fie plătiți pe platforma „Falsa pandemie”, se văd măștile în sală, sunt fără corp și fără suflet, dar cu gust de moarte, o ușă scârție, se simte parfumul primăverii, milioane de mâini poartă buchete de ghiocei, milioane de voci se cuprind într-una singură, aceasta spune: RENAȘTEM!

Și piesa s-a terminat! Toate viețuitoarele pământului dansează și luminează cerul, încă o dată Dumnezeu ne întinde mâna, suntem salvați, se aud aplauzele destinului, curg lacrimi de viață, ghiocelul se apleacă, iubirea coboară din cer…ghiocelul se ofilește, primăvara triumfă!

Maria ROGOBETE/UZPR   

Lugoj  26.01.2022

(Foto. Carmen Mejdină)

Erwin Josef Ţigla

Citind DEX-ul, vom găsi pentru cuvântul ecumenism următoarea explicație: Mișcare de refacere a unității universale a Bisericilor Creștine, cu respectarea autonomiei lor, pe calea acordurilor și a dialogului teologic. Pentru reșițeni, cuvântul „ecumenism” a primit un sens nou cu 29 de ani în urmă.

Atunci, din inițiativa unui grup de preoți de diferite confesiuni din Reșița, s-a purces la un nou drum de apropiere a bisericilor creștine istorice. Astfel, în perioada 18 – 25 ianuarie 1993, se organiza în municipiul de pe Bârzava pentru prima oară Octava de rugăciune pentru unitatea creștinilor.

În cartea în patru limbi (română, germană, maghiară, italiană) „Spălați-vă picioarele unul altuia. Ecumenism, între istorie și prezent la Reșița = Waschet Euch gegenseitig die Füße. Ökumene zwischen Geschichte und Gegenwart in Reschitza = Mossátok meg egymás lábát. Az ökumenizmus története és jelene Resicabányán“,apărută, la 10 ani de ecumenism, sub semnătura părintelui de atunci Pál, astăzi episcop diecezan, și a mea, dânsul amintea de aceste prime zile: „Când am ajuns la Reșița, o dorință trăia în mine: să îi iubesc pe toți, pe fiecare om, să mă întorc spre fiecare cu iubire. E normal că în mod special am încercat să fiu atent la preoți și pastori de oricare confesiune, căci ei sunt aceia cu care lucrăm în via Domnului aici în Reșița. … Din 1993 încoace, Săptămâna ecumenică de rugăciune pentru unitatea creștinilor se desfășoară cu regularitate și în orașul nostru, în fiecare an, între 18 și 25 ianuarie. Mai ales din 1999 încoace, de când participarea este deosebit de largă, cred că putem vorbi despre o săptămână de sărbătoare creștinească pentru întregul oraș.”

Doresc în continuare să accentuez câteva inițiative și manifestări pe care le consider importante pentru ultimii 29 de ani de trăire în comun la Reșița:

–    Participarea creștinilor de diferite confesiuni din Reșița la diferite evenimente din programul vizitei Papei Ioan Paul al II-lea la București, în 7 – 9 mai 1999, când a ieșit din sufletul miilor de credincioși acel strigăt de neuitat, „Unitate!”, dar și participarea creștinilor din Banatul Montan la programul vizitei Papei Francisc în Transilvania, la Șumuleu-Ciuc și la Blaj, la început de iunie 2019;

–    Participarea tinerilor reșițeni de diferite confesiuni creștine, alături de preoții lor, la a treia Adunare Ecumenică Europeană, care a avut loc la Sibiu între 4 și 9 septembrie 2007, dar și la alte întâlniri cu caracter ecumenic din Italia (zona Pesaro, Loreto și Trento) și Suedia;

– Participarea unor episcopi ai bisericilor istorice din România la octavele organizate la Reșița și Caransebeș;

–    Întâlnirile ecumenice anuale și lunare ale femeilor în diferitele biserici istorice creștine reșițene, care s-au desfășurat în trecut;

–    Manifestarea anuală ecumenică în Postul mare, desfășurată de cele mai multe ori la Centrul Social „Frédéric Ozanam“ din Reșița, „Iubindu-L pe cel Răstignit, ne îndreptăm spre Sărbătoarea Luminii”, anul trecut fiind întrerupt șirul din cauza pandemiei;

–    Manifestarea din 14 ianuarie 2007 de la Reșița, cu participarea celor trei episcopi, PS Lucian Mic (ortodox român, Caransebeș), PS Alexandru Mesian (greco-catolic, Lugoj) și PS Martin Roos (romano-catolic, Timișoara), cu prilejul înmânării oficiale a titlurilor de Cetățean de Onoare al municipiului Reșița preoților dr. Vasile Petrica (la acea vreme protopop ortodox român de Reșița), József Csaba Pál (atunci fiind arhidiacon romano-catolic al Banatului Montan), Marian Ilie Ștefănescu (la acea vreme protopop greco-catolic de Reșița) și Makay Botond (atunci pastor reformat de Reșița), un gest unic în țara noastră, poate și pe plan european;

–    Întâlnirile / rugăciunile ecumenice organizate de-a lungul anilor cu participarea la Reșița, Caransebeș, Bocșa sau în Anina a unor întâistătători ai bisericilor creștine din țara noastră: mons. Sebastian Kräuter (episcop romano-catolic, Timișoara) și dr. dr. Christoph Klein (episcop evanghelic luteran, Sibiu) la Reșița, în 14 noiembrie 1992 și 14 octombrie 1995; mons. Sebastian Kräuter (episcop romano-catolic, Timișoara) și PS Alexandru Mesian (episcop greco-catolic, Lugoj) la Bocșa, în 15 mai 1998; mons. Martin Roos (episcop romano-catolic, Timișoara) și PS Alexandru Mesian (episcop greco-catolic, Lugoj) la Reșița, în 8 septembrie 2000; mons. Martin Roos (episcop romano-catolic, Timișoara), mons. Eugen Schönberger (episcop romano-catolic, Satu Mare) și dr. dr. Christoph Klein (episcop evanghelic luteran, Sibiu) la Reșița, în 22 ianuarie 2005; mons. József Csaba Pál (episcop romano-catolic, Timișoara) și Reinhart Guib (episcop evanghelic luteran, Sibiu) la Reșița, în 25 ianuarie 2020; PS Lucian Mic (episcop ortodox român, Caransebeș) și mons. József Csaba Pál (episcop romano-catolic, Timișoara) la Caransebeș, în 22 ianuarie 2019 și 21 ianuarie 2020, la Reșița în 23 ianuarie 2019, în 23 ianuarie 2020, în 23 ianuarie 2021 și în 22 ianuarie 2022, precum și la Anina, în 21 ianuarie 2021, la Oțelu Roșu, în 20 ianuarie 2022 și la Bocșa Montană, în 21 ianuarie 2022. La rugăciunile ecumenice din acest an din Reșița, Oțelu Roșu și Bocșa Montană au participat, pe lângă mons. József Csaba Pál (episcop romano-catolic, Timișoara), și PS Lucian Mic (episcop ortodox român, Caransebeș) și mons. Ioan Călin Bot (episcop auxiliar greco-catolic, Lugoj);

–     Cartea mai înainte amintită și apărută la Reșița în anul 2003, cu prilejul împlinirii a 10 ani de octavă de rugăciune pentru unitatea creștinilor, editată de Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița;

–     Organizarea, timp de trei ani, a procesiunii ecumenice de Florii la Reșița, în 28 martie  2010, 16 aprilie 2011 și 13 aprilie 2014;

–     Participarea la octava din Reșița a unor preoți / pastori și laici din Italia și Suedia precum și întoarcerea vizitei acestora, prin reprezentanți din Reșița, la manifestări ecumenice din aceste țăei;

–   Medicii și asistentele din secția de radiologie al Spitalului Județean Reșița au organizat, începând cu vizita Sfântului Părinte Papa Ioan Paul al II-lea, în fiecare zi de lucru un moment ecumenic de rugăciune și meditație;

–   Participarea preoților și tinerilor din Reșița la simpozioane ecumenice organizate de Teologia Ortodoxă și Mișcarea Focolarelor din cadrul bisericii catolice;

–   Întâlniri ecumenice ale tinerilor la Sanctuarul marian „Maria Stâncii” de la Ciclova Montană și de la Băile Herculane (4 – 5 întâlniri până în prezent);

–     Diferite manifestări spirituale și culturale din țară și în străinătate, la care au participat în fraternitate reprezentanți ai diferitelor confesiuni creștine din Reșița și nu numai;

–     Apariții în mass-media scrisă și vorbită locală, națională și internațională.

Ne-am bucurat împreună de cei 30 de ani de octavă în bisericile noastre creștine, anul acesta octava organizându-se la Reșița, Oțelu Roșu și Bocșa, între 18 și 25 ianuarie, în următoarele lăcașuri binecuvântate:

–    18.01, Biserica Greco-Catolică „Sfânta Fecioară Maria de la Fatima” și „Sfântul Părinte Papa Ioan Paul al II-lea” Reșița – Govândari (predica: pr. Attila Puskás – romano-catolic, Reșița – Govândari);

–    19.01, Biserica Romano-Catolică „Maria Zăpezii” Reșița (predici: pr. Veniamin Pălie, decan romano-catolic de Caraș / în lb. germană, pastor Adorján David – Biserica Reformată Reșița / în limba maghiară, pr. Ovidiu Pop – greco-catolic, Reșița – Govândari / în lb. română);

–    20.01, Biserica Greco-Catolică „Nașterea Maicii Domnului” Oțelu Roșu (predica: ES József Csaba Pál / cu participarea mons. József Csaba Pál – episcop romano-catolic de Timișoara, PS Lucian Mic – episcop ortodox român din Caransebeș și mons. Ioan Călin Bot – episcop auxiliar greco-catolic de Lugoj);

–    21.01, Biserica Ortodoxă Română „Pogorârea Sfântului Duh” Bocşa Montană (predica: PS  Ioan Călin Bot / cu participarea mons. József Csaba Pál – episcop romano-catolic de Timișoara, PS Lucian Mic – episcop ortodox român din Caransebeș și mons. Ioan Călin Bot – episcop auxiliar greco-catolic de Lugoj);

–    22.01, Biserica Romano-Catolică „Preasfânta Treime” Reșița – Govândari (predica: PS Lucian Mic / cu participarea mons. József Csaba Pál – episcop romano-catolic de Timișoara, PS Lucian Mic – episcop ortodox român din Caransebeș și mons. Ioan Călin Bot – episcop auxiliar greco-catolic de Lugoj);

–    24.01, Biserica Reformată Reșița (predica: pr. Veniamin Pălie – romano-catolic, „Maria Zăpezii” Reșița);

–    25.01, Biserica Evanghelică CA Reșița Montană (predica: pastor Adorján David – Biserica Reformată Reșița).

Este în puterea noastră să încercăm, fiecare după putințele sale, să contribuim prin rugăciune la unitatea creștinilor, indiferent de confesiune sau limbă maternă, să participăm împreună ori de câte ori ni se oferă prilejul la manifestări spirituale sau culturale care promovează unitatea creștină în Banatul Montan!