Emisiunea „România în mișcare”, realizată de Lavinia Șandru la Canal 33, și-a propus, după cum însăși realizatoarea a mărturisit, să dezbată în cadru special „despre cultură, presă și Eminescu”.
Cu doi ani în urmă, UZPR a lansat proiectul intitulat „Săptămâna luminată a presei românești”, context în care moderatoarea i-a invitat pe reprezentanții Uniunii prezenți în platou să se refere la calitatea de jurnalist a lui Mihai Eminescu și să treacă prin reverberațiile timpurilor până la starea actuală a presei din România.
În intervenția sa, Sorin Stanciu, președinte interimar al UZPR, a subliniat că s-au împlinit 103 ani de la înființarea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. „Eminescu, care se află pe efigia Uniunii, este considerat de noi ziaristul-simbol, ziaristul-ziarist pentru gazetăria românească. Există multe volume care cuprind gazetăria ui Eminescu – dacă îi parcurgem opera acum, totul se potrivește: mentalități, moravuri, neajunsuri sociale care se manifestă astăzi. Mulți dintre colegii noștri și-au făcut din Eminescu un simbol și o pildă”.
La rândul său, Nicolae Băciuț, membru al Consiliului Director al UZPR și coordonator al Filialei Târgu Mureș, a ținut să precizeze că dacă ar fi trăit astăzi, Eminescu ar fi scris „exact ceea ce a scris în 1878, în ziarul Timpul, despre politica vremii. Este atât de actual, încât pot spune că este contemporanul nostru. S-au schimbat actorii, problemele au rămas aceleași – și în politică, și în viața economică, și în viața internațională. Vocea de atunci a lui Eminescu a fost cea a unui gazetar atins de aripa geniului”.
Invitat în platou, Mircea Pospai, membru în Consiliul Director al UZPR, coordonator al Filialei Dolj, membru în Consiliul de Administrație al Radio România, a punctat câteva detalii inedite despre vizita la Craiova a lui Eminescu, în 1878. „Eminescu a rămas atunci aproape toată vara în Craiova. A fost vizitat de Slavici, care a spus că se simte foarte bine în Craiova, și a remarcat frumusețea teatrului de aici”.
De la Ploiești, Claudius Dociu, membru în Consiliul Director al UZPR, coordonator al Filialei Prahova a UZPR, a intervenit spunând că „ne raportăm la Eminescu ca la un reper extrem de important. Dacă astăzi ar veni la Ploiești, Eminescu ar întreba de Caragiale și amândoi probabil ar fi stat de vorbă despre cât de talentat este tânărul Nichita Stănescu. Amândoi ar fi găsit aici destule subiecte pentru articole, în cazul lui Eminescu, în care să combat ceea ce nu se întâmplă cum trebuie în urbe, și subiecte de comedie, mai mult de râsu`-plânsu`, în cazul lui Caragiale. Mi se pare foarte importantă la Eminescu latura civică a jurnalismului său. Cred că de aici avem multe de învățat astăzi. Un jurnalist nu trebuie să rămână doar un observatory – în opinia mea, este și un om al cetății. Eminescu a fost genul de jurnalist care nu se rezuma la a consemna și constata ce nu merge bine, ci și la a-i mobiliza pe cititorii săi în a trece la acțiune. Cred că și noi avem această misiune”.
Invitații au continuat firul dezbaterilor pe tema situației actuale a presei din România. „Presa tradițională se păstrează, deși cu mare greutate. Sunt de admirat cei care fac efortul s-o mențină, în special cei din provincie”, a argumentat Sorin Stanciu. Ca reprezentant al tinerei generații de jurnaliști români, Claudius Dociu a adăugat că „lumea și presa sunt în mișcare și mai sunt puține publicații care apar pe hârtie, dar sunt câteva și este foarte bine că se încăpățânează colegii mei să le aducă publicului în fiecare lună, săptămână sau chiar în fiecare zi. Pe lângă nostalgia de a răsfoi o gazetă există și nevoia ca aceste publicații să continue să apară în forma lor fizică”.
Emisiunea a continuat cu intervenția lui Miron Manega, vicepreședinte al UZPR, care a subliniat că „în afară de Eminescu, totul este aproximativ. În 2002, ambasadorul de atunci al Braziliei la București făcea o afirmație care m-a determinat să fac săpături – aceea că țara sa îi datora lui Eminescu cea mai mare creștere economică din lume. Am cercetat și am aflat că teoria statului organic a fost prezentă în publicistica lui Eminescu. Lucrarea care conține această teorie a ajuns în Brazilia curs universitar, iar în anii 1970 ai secolului trecut a devenit program economic”.
Emisiunea „România în mișcare” s-a încheiat cu întrebarea (retorică) a lui Sorin Stanciu: De ce nu se mai predă în școala românească Eminescu un semestru întreg, așa cum se făcea nu cu mult timp în urmă?
Departamentul Comunicare
UZPR CARAS SEVERIN 