• 

• 

Respect și stimă pentru doamna profesoară Icoana Cristescu Budescu și pentru teologul Gheorghe Țunea-Pârvoveanu! Comuna Topleț, Caraș-Severin, a fost onorată de prezența acestor oameni minunați, sâmbătă 2 octombrie 2021, orele 11, în Căminul Cultural Bârza, bucurându-se de volumul -CRAINA BĂNĂȚEANĂ-TRECUT, PREZENT ȘI VIITOR-Editura „Hoffman”.
Au luat cuvântul: Ioan Rațiu-directorul Caselor de Cultură din Comuna Topleț, profesor Icoana Cristescu Budescu, teolog Gheorghe Țunea Pârvoveanu, istoricul Pavel Panduru, scriitoarea Maria Rogobete, profesor Georgescu Alina. Solistul vocal Petrică Panduru a încântat spectatorii cu melodii populare de suflet. Toți cei care au participat la această lansare de carte au primit diplome de participare și au scris impresii în Cartea de Onoare a Căminului Cultural Bârza.
Să ne prețuim trecutul, acolo sunt strămoșii noștri, acolo sunt sufletele curate, curajoase, oameni demni, români iubitori de țară, eroii neamului nostru. Să ne bucurăm de prezent, clipa de astăzi ne-a făcut să înțelegem că iubirea este totul pe acest pământ, să ne bucurăm că existăm, să apreciem că trăim în aceste locuri binecuvântate de Dumnezeu, să trimitem informații tuturor oamenilor, pentru a putea purta în suflete bucuria, fericirea de a savura trăiri.
Trebuie să ne dorim un viitor, să ne păstrăm tradiția, identitatea, demnitatea, graiul românesc și să le oferim celor dragi, mai ales urmașilor noștri, de fapt să trăim prezentul, pentru un viitor mai bun. Adevărata bucurie o ai atunci când îți iubești locul nașterii, când te întorci cu drag la casa părintească, când încerci să faci ceva pentru comunitatea în care trăiești. Această carte de suflet este copilul crescut în CRAINA BĂNĂȚEANĂ, de aceea îi felicit din toată inima pe acești oameni minunați, români adevărați!
Prezentarea acestui plai de poveste face ca generațiile viitoare să iubească mult mai mult locul nașterii, pământul românesc, prin acest volum se face cunoscut trecutul, în această carte renasc sufletele strămoșilor, tradițiile, învățământul, viața spirituală, datini și obiceiuri din ciclul vieții, obiceiuri care însoțesc viața pastorală, tradiții și obiceiuri legate de fenomenele meteorologice. Așa cum spune Prof.univ.dr. Dumitru Jompan despre acest volum: ”Generațiile viitoare vor fi recunoscătoare autorilor, care prin acest volum le fac cunoscute trecutele vremi, pe care nu le aveau altcum să le cunoască. Fiicele și fii zonei Crainei de ieri și de azi se oglindesc în fiecare frază, în fiecare propoziție, în fiecare cuvânt scris în paginile monografiei cu bunele și relele înfăptuiri, cu urcușurile și coborâșurile, cu realizările și neîmplinirile lor. În cazul de față cei doi autori și-au asumat greul realizării acestui deziderat.”
Felicitări acestor oameni minunați, efortul lor ajută la promovarea Banatului, munca lor aduce dorință de cunoaștere și iubire pentru pământul românesc, pentru țară.

Maria Rogobete

• 

• 

• 

• 

• 

3OCT.

FISP VIII, REȘIȚA 250, 29 sept.- 24 oct. 2021

Marți,  05 octombrie 2021, ora 18:00, Muzeul Banatului Montan din Reșița Valeriu Sepi revine acasă, în Banatul Montan,  va găzdui vernisajul expoziției de artă plastică ”Mitologii personale, II” cu lucrări semnate Valeriu SEPI.

Și dacă librăria Semn de Cartea fost martora întoarcerii la Reșița a artistului vizual VALERIU SEPI în iulie 2014 cu o primă ”personală”, marți, după 7 ani,  în an jubiliar REȘIȚA 250 artistul revine în locul nașterii și al copilariei până spre adolescența târzie cu ”Mitologiilor personale II”. O expoziție de excepție semnată de un “absolvent de inginerie la Reșița” și al Facultății de Artă Plastică din Timișoara, stabilit în Germania în 1985 și din 1991 în Singapore, un artist plastic autentic, cu expoziții în Dubai, Nepal, Brazilia, Columbia, Germania, Singapore, cel care a cântat cu trupa Phoenix pentru care a și conceput copertele câtorva discuri, printre care neuitatul album  ”Canta fabule”.

Expoziția se va bucura de prezențele renumitului sculptor Nicolae FLEISSIG (Franța)  prin 2 sculpturi și a poetului Dimitrie GRAMA (Suedia), reșițean, medic chirurg, poet, stabilit la Stockholm.

Moment muzical: prof. Diana SZUIOGAN, violoncel, Liceul de Arte Sabin PAUTZA, Reșița cu Preludiu și Sarabandă din Suita a II-a de Johann Sebastian BACH

Evenimentul de înscrie sub genericul ”Sabin PAUTZA și generația sa” în cea de-a VIII-a ediție a Festivalului Internațional Sabin PAUTZA, Reșița 250, 29 sept.- 24 oct. 2021.

Organizator: Societatea pentru Cultură METARSIS – activități și servicii de cultură urbană și artă contemporană

Parteneri culturali: Consiliului Județean Caraș-Severin, Primăria și Consiliul Local Reșița, Inspectoratul Școlar Caraș-Severin, Centrul Universitar UBB Reșița, Muzeul Banatului Montan, Biserica Romano-Catolică „Maria Zăpezii”, TMK Reșița, Club Rotary Reșița,  Lion’s Onix Reșița, Colegiul Farmaciștilor din Caraș-Severin, Liceul de Artă Sabin Păuța, Şcoala Populară de Arte şi Meserii Ion Românu, Muzeul Național ”George Enescu” București, Muzeul Cineastului Amator, Caraș S.A., Magaziile Refill, Cartierul Francez, Librăria Semn de Carte

[FOTO] ,,Iorgovan frumoasă floare,, al Banatului, Petrică Moise, doinește în veșnicie!

Pentru cine a iubit folclorul și chiar și pentru cei care nu erau apropiați de folclor, Petrică Moise era un artist similar cu Banatul, o voce care a descrețit multe frunți, a descuiat inimi și a înălțat un adevărat cult pentru ceea ce înseamnă muzica populară bănățeană… cu patimă și dăruire a lăsat file întregi scrise cu emoție în amintirile multor oameni la diverse evenimente.

Petrică Moise face parte dintr-o ligă a greilor ce nu va mai fi niciodată la fel fără el… Petrică Moise a fost o legendă încă din timpul vieții, un artist care și-a respectat publicul, prietenii și Banatul, un om care a trăit pentru semenii săi…

Din această seară a deschis poarta veșniciei să aline sufletele celor plecați înaintea lui și să le doinească pentru ca Dumnezeu să îngăduie o lacrimă în amintirea vremurilor frumoase petrecute împreună…

Povestea sa pământeană începea pe a 19 iunie 1947 la Chișoda în județul Timiș, când se naște într-o familie de pauri banațeni unicul fiu a lui Aurel si Persida Moise , Petru nume dat astfel pentru că urma la ortodocși,in 29 iunie,sărbătoarea de Sfântul Petru și Pavel.

Elev la școala generală din Chișoda este descoperit de profesoara de muzica Gertruda Catona, cu ureche muzicală foarte bună și îndrumat spre Liceul de muzică și arte plastice din Timișoara, pe care îl va absolvi în 1966 la clasa de instrumente de percuție . Dupa absolvirea liceului devine student la Conservatorul de muzica Gh. Dima din Cluj si component al ansamblului Marțișorul al Casei studenților din Cluj ca solist vocal sub îndrumarea taragotistului Dumitru Farcaș.

Renunță în anul II la conservator, își satisface stagiul militar la Ansamblul armatei din Cluj ca solist vocal, apoi în 1971 dă admitere la facultatea de muzică a Institutul pedagogic din cadrul Universități din Timișoara. Din 1971 își începe activitatea ca solist vocal la ansamblul Doina Timișului al Casei studenților și la ansamblul Timișul al Casei de cultură a municipiului Timișoara. După absolvirea facultății de muzică rămâne artist liber profesionsist devenind slujbaș al artei cântului pe scenele tarii si in strainatate.

Face turnee in Ungaria, Austria, Germania, Franța, Italia, Elveția, Suedia, Canada, S.U.A. si Australia. Colaborează cu ansambluri de amatori si profesioniste cum ar fi Timșul din Timișoara, Junii Sibiului, Țarina din Alba-Iulia, Mesișul din Zalău, Maramureșul din Baia Mare, Zarandul din Arad sau Ciocarlia din București.

Deși e supranumit de colegi profesorul nu a predat la catedră rămânând pe scenă dedicat muzicii populare naționale. A realizat în 1990 un L.P. la casa ELECTRECORD, apoi câteva albume de muzică populară la studiourile de înregistrări particulare din Timișoara și o înregistrare facută la studioul de radio si televiziune Novi Sad din Sebia.

Formația cu care a făcut majoritatea înregistrărilor sale se numește Virtuozii Banatului și este alc din Ionicuț Butan – clarinet; Remus Vălungan – chitară acustică; Mircea Ardeleanu – țambal; Costel Haida – contrabas; Ilie Vincu – vioară și Radu Vincu – vioară.

Petrică Moise, în vârstă de 74 de ani, era internat în stare foarte gravă la Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș” din Timișoara. În ciuda eforturilor medicilor, acesta a pierdut lupta cu boala.

,,Iorgovan frumoasă floare,, al Banatului, Petrică Moise, doinește în veșnicie!

Îl vom regăsi într-o romanță ori de câte ori doruri, tristeți sau însingurări ne vor copleși amintirile…

Drum lin în lumină, Petrică Moise! Condoleanțe celor dragi!

Anca Bica Bălălău

Sursa:wikipedia

Articol preluat:

ECOTIC împreună cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, cu suportul Oameni si Companii, au organizat in 29 septembrie 2021 un webinar dedicat jurnaliștilor. Tema webinarului a fost managementul și reciclarea deșeurilor, în special a deșeurilor de echipamente electrice și electronice și de baterii. 

Tema abordata este importantă atât din perspectiva îndeplinirii responsabilitatilor în domeniul colectării și reciclării deșeurilor electrice și electronice, cât și din cea a modalităților de folosire a fondurilor europene de peste 1 miliard de euro prevăzute în planul Național de Relansare și Reziliență pentru imbunatatirea gestionarii deseurilor.

În deschiderea webinarului, Doru Dinu Glăvan – Președinte UZPR, și Valentin Negoiță – Președinte ECOTIC, au evidențiat importanța dialogului și a informării constante și corecte a jurnaliștilor în problematica protecției mediului și a valorificării resurselor.

Agenda evenimentului a inclus prezentări ale unor experți în domeniu, intre care Raul Pop, Marian David și Constantin Damov, care împreună cu reprezentanții ECOTIC au dezbătut provocările actuale în managementul deșeurilor în România și căile de îmbunătățire ale acestuia în beneficiul cetățenilor.

Raul Pop – expert deșeuri, Marian David – director general adjunct la Garda Națională de Mediu, Constantin Damov – președinte Green Group, Valentin Uban – senior editor UZPR  și Diana Trifu – responsabil comunicare & campanii ECOTIC, au prezentat aspectele managementului deșeurilor electrice și electronice si campaniile presei referitoare la problemele de mediu. Jurnaliștii s-au arătat interesați de subiect, intervenind cu o serie de intrebari, dezbătând problemele identificate și chiar propunând soluții pentru un management eficient al deșeurilor.  

Raul Pop a prezentat situația managementului deșeurilor din România și pașii necesari pentru a progresa în domeniu, inclusiv componentele Planului Național de Redresare și Reziliență și oportunitățile de finantare ale acestuia.  Marian David a abordat subiectul din perspectiva Planului Național de Gestionare a Deșeurilor și a misiunii Gărzii Naționale de Mediu, accentuând problemele identificate la colectarea deșeurilor generate din comunități, menționand eforturile de a stimula controlul în comunități, inclusiv un program prin care poliția locală să preia din atribuțiile Gărzii Naționale de Mediu. 

Constantin Damov a subliniat importanța regândirii economiei pentru a contracara resursele limitate și a transforma deșeurile în resurse, creând un flux al economiei circulare. De asemenea, a subliniat faptul ca prin reciclarea electronicelor s-a atins un nivel de extragere de 98% materiale redate circuitului industrial si a reamintit ca este esențial să promovăm colectarea separată care este baza reciclării și că sprijinul presei este foarte important în această direcție.

Valentin Uban a confirmat disponibilitatea presei de a aborda si promova și astfel de subiecte referitoare la dezvoltarea comunităților si a accentuat importanța promovării în timp real a diverselor acțiuni și practici pozitive privind colectarea și reciclarea deșeurilor electrice.

Diana Trifu a prezentat informații și cifre-cheie din zona managementului deșeurilor electrice, descriind modalitățile de colectare pe care cetățenii le au la dispoziție și importanța colectării separate a deșeurilor electrice și electronice, ca un prim pas pentru protecția mediului.

Sesiunea de dezbateri moderată de Dragoș Călugăru, Director general ECOTIC, a adus în prim plan problemele identificate atât de specialiști cât și de jurnaliști, cu totii cautând soluții pentru rezolvarea acestora. În acest sens au fost discutate eficacitatea programului Rabla pentru electronice și modalitatile prin care mass-media poate veni în sprijinul colectării separate – promovarea știrilor pozitive și de impact, realizarea de investigații pe tema managementului deșeurilor.

Jurnaliștii participanti la webinar au propus dezvoltarea unui cadru legislativ îmbunățit și aplicarea consecventă a legilor, o implicare mai mare din partea autorităților locale, direcționarea de fonduri europene pentru conștientizarea populației, implicarea Poliției locale în aplicarea legii deșeurilor, o mai bună informare a cetățenilor cu privire la existența punctelor de colectare, realizarea unui parteneriat public privat care sa fie adaptat nevoilor cetățenilor.

Diana Trifu, ECOTIC

Prin meseria aleasă și-a descoperit vocația

Livia POP (foto) este asistentă, coordonator de activitate în cadrul Bazei de tratament aparținând SC „Vacanța” SRL Geoagiu Băi.
Încă din tinerețe și-a încrustat adânc în fibra ființei sale, în conștiința cu care și-a format prin timp, dorința și voința de a fi ea însăși.
Deși dorea să urmeze un liceu cu profil economic, părinții au călăuzit-o spre studii pentru meseria care cu mult profesionalism o prestează și prin care și-a descoperit vocația.
Grija și respectul de omul suferind și viața de familie exprimă fidel energia personalității sale ce străbate ca un fir roșu propriul destin.
Iată și câteva aprecieri la adresa Liviei POP:
– Este asistenta care susține prin propria sa activitate promovarea și optimizarea sănătății, facilitând prin pasiune la locul de muncă, alinarea suferinței pacientului. (Simona Dehelean – directorul Societății)
– Este o bună și pricepută colegă, știe să administreze cu responsabilitate tratamentul bolnavului, să consilieze și să ofere o adevărată educație sanitară acestuia.
Are în atenție binele pacientului, tratându-l în mod responsabil, fiind mereu în slujba sănătății acestuia. (Cristina Filker – asistentă)

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/UZPR

---

Implicare în sănătatea semenului

Zi senină de toamnă.
În stațiunea balneoclimaterică Geoagiu-Băi lume multă, liniștită.
Zi de odihnă binemeritată, în care am consemnat un eveniment nefericit.
Un bărbat, dintr-o simplă neatenție, alunecă pe margine de trotuar, cade și se lovește de bordura de ciment.
Părea o întâmplare banală, dar din contactul cu bordura, acesta observă o rană deschisă, hemoragică, la piciorul drept.
În jur nu puteai găsi niciun cadru medical sau post de prim ajutor.
Apare însă un tânăr cu responsabilitate de adult și iubire necondiționată față de semeni, pe nume, Teodor POPA (foto 2), din județul Cluj – venit cu o rulotă în stațiune.
Cu un gest lăudabil ce reflecta o coordonată a umanității, a implicării în viața cotidiană, în sănătatea semenului, sună la 112.
După puține minute, a sosit o echipă de la SMURD Geoagiu formată din Ovidiu CRISTEA, Darius DIMBEAN și Marius GAVRILĂ care prin operativitate și profesionalism au intervenit oprind hemoragia, dar depistând că rana era deschisă, a propus deplasarea pacientului la Spitalul din Orăștie, lucru ce s-a și întâmplat.
Am privit respectuos la cei trei tineri care și-au evidențiat vocația meseriei și le-am apreciat experiența cu care și-au finalizat misiunea.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/UZPR

---

Terasa Dacilor – însemn al omului bun gospodar

Cine poposește pe Terasa Dacilor din cadrul Bodegii Dacilor aflată în stațiunea balneoclimaterică Geoagiu-Băi pentru a servi masa sau o cafe și un suc, întâlnește un comerț modern, civilizat și eficient pus în slujba consumatorului.
Totul este aici un însemn al omului gospodar și anume al administratorului Avram MĂRGINEAN (foto 3), care dovedește talent, pricepere și spirit gospodăresc.
– După mine – ne spunea Avram Mărginean – în prim planul ansamblului de preocupări trebuie să stea pregătirea profesională și o perfecționare permanentă.
Numai așa putem să satisfacem, în condiții din ce în ce mai bune, exigențele mereu crescânde ale celor care ne contactează.
Corectitudinea, solicitudinea și politețea sunt elemente a ceea ce eu socotesc formula comerțului.
Prin paleta de produse pe care le oferim la comandă, prin activitatea pe care cotidian o desfășurăm la bodega noastră, încercăm să dovedim un comerț dinamic și eficient.
Încerc să-mi mulțumesc clienții, iar mulțumirea lor este firește satisfacția mea.
Am consemnat și câteva păreri de la clienți, care au dorit ca numele să le rămână în anonimat.
I.R. – Sibiu: Am întâlnit la Bodega Dacilor o atitudine de respect și solicitudine față de clienți, criterii la care administratorul nu face niciun rabat.
C.M. – Ploiești: Ospitalitatea și calitatea produselor dovedesc implicarea administratorului în a dovedi un comerț de calitate. Am observat că dovedește simțul răspunderii pentru lucrul bine făcut. Pot spune că are ochi de bun gospodar.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/UZPR

Autor: ADRIANA STOICESCU

Articol apărut în CERTITUDINEA Nr. 96

Invitat, pare-se din greșeala, la masa bogaților, românul a primit un taburet mic, așezat lângă ușa de la bucătărie, care, la fiecare deschidere, îl lovește nemilos în spate. La poza de final va fi pus într-un colț și el va zâmbi stingher, cu gândul că i se vad găurile din dantură. Fotograful priceput îi va umple golurile pentru a nu face de rușinică marea familie. Ruda săracă trebuie ținută cât mai departe, în întuneric de preferat. Trebuie ținută în Evul Mediu pentru că, lăsată să se dezvolte, ar putea hrăni un continent și atunci unde și-ar mai putea vinde bogătașii carnea de plastic și brânza din carton?

Românul are un singur mare dușman, care nu e vreun baștan de la masa de fițe. Statul român e cel mai mare dușman al românului analfabet funcțional și cu dinții cariați. Un stat impotent al cărui brand de țară nu mai e demult frunza coanei Nuți, ci o pereche de izmene rupte în dos. Un stat care își ucide sclavii cu nepăsarea și nesimțirea arendașilor lui.

Statul care te plimba prin trei spitale, îți dă patru diagnostice și te lasă să mori pe o saltea infectă, de o bacterie cu care tot el te-a cadorisit. Statul care îți dă în cap dacă ești un mic om de afaceri, ce își dorește să crească, dar care stă în calea multinaționalelor din care statul nostru mic, dar șmecher, trage și el cât poate. Așa că te verifică, inspectează, controlează, cercetează, analizează, căpușează până când se asigură că fie dai faliment, fie îți pui ștreangul de gât.

Statul care își verifică la sânge avocații când intră în sediul postului de poliție din Văscăuții de Deal, confiscându-le telefoanele căci, de, respectăm normativele, dar care își lasă infractorii condamnați să se plimbe ca vodă prin loboda prin sediul unui inspectorat județean, vorbind nestingherit la telefon cu cârtița lui din rândul apărătorilor legii, primind date despre judecătorul care l-a condamnat, în timp ce alții îi netezesc cu grijă calea spre libertate.

Statul român este politicianul care minte cum respiră, frecându-și mâinile cu gândul la purcoiul de bani ce îl va îneca în bunăstare, în timp ce poporul alegător se îneacă în gunoaie și se spală la lighean, ca în vremurile de aur ale primului bâlbâit.

Statul roman este funcționarul încet la minte, dar iute de mână, care îți închide ghișeul în nas pentru că are pauză de masă, iar tu, biet neghiob, nu înțelegi importanța muncii lui, de a plimba hârtiile între etaje.

Statul român este polițistul de frontieră care te întâmpină sictirit, verificându-ți pașaportul, în timp ce scuipă printre dinți un obosit „De unde veniți?”.

Simbolul perfect al neputinței statului este ghereta cu pretenții de punct trecere frontiera, dotată cu un gemuleț minuscul, de unde răsare mâna organului de apărare a patriei, emanând dispreț prin toate falangele.

Marele nostru noroc este ca geamlâcul este atât de mic încât încape doar mâna; la dimensiuni mai mari, ne-am putea trezi că suntem tratați așa cum se întâmplă cu țara asta de 30 de ani: cu, mă scuzați, fundul.

Sursă: Facebook, via evz.ro

,,A trebuit să moară oameni pentru ca această demisie să se producă’’. Așa grăit-a, pe 4 noiembrie 2015, pseudo-președintele Klaus Iohannis atunci când, în urma incendiului de la Clubul Colectiv, au murit mulți tineri, iar alții, mulți și ei la număr, au rămas cu grave sechele fizice și morale. Nenorocită întâmplare de care chiriașul de la Cotroceni a profitat pentru a-și vedea visul cu ochii. Adică instalându-și primul guWERN al său! Primul dintr-o rușinoasă serie care, după incendiul Spitalul de boli infecțioase din Constanța petrecut azi, avea la activ alte 3 incendii: cel de la Maternitatea Giulești, cel de la Spitalul Matei Balș din Capitală și cel de la Spitalul Județean din Piatra Neamț. Așa încât, celor 33 de morți din incendiile anterioare li se adaugă cei 7 morți de la Constanța. 

 Bilanț înfiorător și revoltător despre care pseudo-președintele Klaus Iohannis a întârziat cam multă vreme să se  pronunțe în mod public. Pentru ca, atunci când a făcut-o, să declare că ,,statul român a eșuat în misiunea de a-și salva cetățenii’’. Nu, domnule pseudo-președinte, nu statul român(în cazul de față doar o formulă abstractă și cețoasă) a eșuat în misiunea de a-și salva cetățenii, ci guWERNarea incompetentă și de rea credință pe care ați impus-o și pe care o țineți cu orice preț în funcție! Așa încât înțelegem fără vorbe multe, că , în nici-un caz, pseudo-președintele Klaus Iohannis nu va cere demisia guWERNului, așa cum a făcut-o, cu maximă celeritate, în 2005, după nenorocirea de la Colectiv. Bineînțeles, atunci fiind vorba despre un Executiv condus de Victor Ponta, la acea dată PSD-ist de prim rang. Cât despre ideea că, la ora asta, pseudo-președintele Klaus Iohannis- care se pretinde a fi președinte al tuturor românilor- ar fi trebuit să fie acolo, la locul tragediei, asta chiar că este o ipoteză pe care o exclud din discuție, ea fiind absolut incompatibilă cu ținuta și comportamentul celui în cauză. 

 Dar dacă pseudo-președintele așa ceva a ales să ne spună după nenorocirea petrecută azi la Constanța, nu văd de ce ne-am mai mira dacă ministrul sănătății, Cseke Attila, vine cu o declarație de o stupefiantă platitudine, din care aflăm că este vorba despre ,,un incendiu nefericit’’ din care ,,vom trage învățămintele’’. După cum, iarăși nu văd  de ce ne-am mai mira când aflăm că doamna Stela Halichidis, managerul Spitalului de boli infecțioase din Constanța afirmă ,,s-a întâmplat un necaz’’ și se întrebă (sau ne întreabă),, ce să facem?’’

 Pe de altă parte, nu mi se pare deloc nemaipomenit nici faptul că , la ora când scriu aceste rânduri, autoritățile statului au început cercetările, urmând să stabilească  care au fost cauzele incendiului și, eventual, cine sunt cei care se fac răspunzători. De prisos, poate, să adaug că acest caz trebuie corelat cu analizele făcute în celelalte trei situații de acest fel și cred că de un real folos ar fi demonstrația făcută pe canalul D C News, de către confratele Val Vâlcu, el însuși de profesie medic, precum și concluziile foarte la obiect la care a ajuns. 

 Cât privește ideea- ea însăși de mult bun simț și perfect îndreptățită – avansată de senatorul PSD Gabriela Firea și anume că acest cabinet (încă) în funcție trebuie să plece, firește că mulți, foarte mulți oameni o susțin, dar am serioase îndoieli că ea se va și materializa doar dacă mizăm pe decizia chiriașului de la Cotroceni. În schimb, cred și susțin cu fermitate că nenorocirea de azi, de la Constanța, ca și celelalte trei incendii din unități spitalicești care s-au înregistrat în perioada guWERNelor pseudo-președintelui Klaus Iohannis, trebuie să reprezinte argumente determinante la apropiatul vot al moțiunii de cenzură. 

Altminteri, să nici nu ne mai mirăm dacă, Doamne apără și păzește!, tragedia de azi, de la Constanța, va fi urmată de altele la fel de cumplite. Această  guWERNare dovedindu-se, în mod definitiv și irevocabil, absolut incapabilă să își salvezi cetățenii!  De aceea vă și întreb, frați români, câți oameni mai trebuie să moară arși,în spitale, pentru ca această odioasă guWERNare să ia sfârșit? 

Șerban CIONOFF

Autor: DANIEL ROXIN

Vineri, 1 octombrie, la ora 15:00, am fost prezent la lansarea mișcării PĂMÂNTUL STRĂMOȘESC, proiect inițiat și lansat de Călin Georgescu. Într-un decor de poveste, undeva în apropierea Bucureștiului, un număr mare de personalități au venit alături de acesta pentru a arăta că sunt gata să se implice în recuperarea României din mâinile celor care au pus-o pe tavă intereselor străine.

Astfel, alături de Călin Georgescu am putut să îi văd pe marii actori români Dorel Vișan, Florin Zamfirescu și Dan Puric, pe vicepreședintele Academiei Române, academicianul Victor Voicu, pe muzicianul Adrian Naidin sau pe Dr. Bogdan Cuza – strănepotul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, dar și pe mulți alții.

Mesajul a fost simplu și el se adresează tuturor românilor: unitate, iubire, curaj, credință și sacrificiu – lucruri fără de care nu vom putea ieși din statutul de colonie.

Ținând cont de anvergura personalităților care s-au asociat cu Călin Georgescu, de intențiile declarate și determinarea care s-a putut vedea la cei care au vorbit, sunt sigur că mișcarea PĂMÂNTUL STRĂMOȘESC va produce efecte rapide și consistente în societate.

În același timp, aș mai spune că sunt sigur că trădătorii și alogenii care stau la butoanele României au de ce să se teamă. Românii au puterea de a se regenera, iar această mișcare, alături de alte forțe patriotice din România, va putea opera transformarea societății românești în direcția pe care ne-o dorim. Voi reveni în zilele următoare cu alte informații despre ceea ce se petrece în sânul mișcării PĂMÂNTUL STRĂMOȘESC, luate direct de la sursă!

Sursă: daniel-roxin.ro

Am trecut de ziua de 3 iulie, când am sărbătorit cei 250 de ani de industrie pe aceste meleaguri… Am inițiat de anul trecut mai multe proiecte & programe care să ilustreze importanța istoriei acestor locuri, începând cu ziua de naștere a Reșiței industriale până în ziua de astăzi, cu toate suișurile și coborâșurile inerente unei evoluții istorice, așa cum a trăit-o urbea noastră încă din 1769, când s-a pus de fapt piatra de temelie a ceea ce sărbătorim astăzi.
Deja consacratul parteneriat între Centrul Universitar din Reșița al UBB, Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin, Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița, revista „Reflex: Artă – Cultură – Civilizație”, Societatea „Metarsis: activități și servicii de cultură urbană și artă contemporană” Reșița, Muzeul Cineastului Amator din Reșița și Filiala Caraș-Severin „Ștefan Naciu” a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, a demonstrat până în prezent, că împreună se pot realiza lucruri frumoase…
Uniți în sărbătoarea Reșiței, ne-am propus în luna mai un proiect expozițional: în fiecare zi de 3 a lunilor mai – octombrie, să se organizeze câte o expoziție care să ilustreze trecutul sau prezentul acestui loc minunat prin oamenii și faptele lor, prin energia lor creatoare, dar nu în ultimul rând și prin ceea ce ne-a oferit Bunul Dumnezeu: natura, mediul înconjurător.
Prima expoziție a fost deschisă în curtea Bibliotecii Germane „Alexander Tietz” din Reșița timp de două ore, între 16.00 și 18.00, în lunea Paștilor din acest an, în data de 3 mai 2021. Reșițenii dornici de istoria acestor locuri au putut vizita o expoziție dedicată unor momente importante din viața Cetății de Foc, din anul în care se sărbătoreau 200 de ani de industrie la Reșița, în 1971. Curatorul primei expoziții a fost coordonatorul Muzeului Cineastului Amator, Andrei Florin Bălbărău. Cea de a II-a expoziție, deschisă în 3 iunie în curtea Bibliotecii Germane „Alexander Tietz” din Reșița, timp de două ore, a fost cea realizată cu piese din colecția lui Bogdan Andrei Mihele, un mare iubitor al istoriei plaiurilor industriale reșițene. Cea de a III-a s-a organizat în foaierul Centrului Universitar UBB din Reșița și a reunit plasticieni profesioniști și amatori într-o expoziție de artă plastică dedicată jubileului reșițean, chiar în ziua în care, în urmă cu 250 de ani, se aprindeau primele două furnale. Aceasta s-a inaugurat) sub motto-ul „Reșița – 250: Timp și contratimp”. A IV-a expoziție a fost intitulată „Reșița pierdută”, având marca familiei de fotografi Mato. Jancsi Mato a adunat din arhiva proprie pentru expoziția din 3 august imagini realizate de tatăl său, Ioan Mato (*13 octombrie 1932, Iersig – †27 iunie 2004, Reșița), care reprezintă scene din istoria orașului vechi, parte care a fost demolată ca urmare a extinderii uzinelor reșițene în ultimele decenii ale secolului trecut. Expoziția lunii septembrie, bineînțeles organizată într-o zi de 3 a lunii, a fost dedicată Reșiței de astăzi. Artistul fotograf reșițean Petre Dalea ne-a invitat într-o lume a lucrărilor de GRAFITTI, Street Art și / sau NEOMURALISM existente în Reșița până în vara lui 2021, o expoziție de real succes.

Și cum ne apropiem de finalul acestui proiect, vă invităm la de fapt două expoziții dedicate jubileului reșițean, dar, din păcate, având în vedere situația pandemică din perioada aceasta, organizate doar online. Ambele fac parte de asemenea și din programul „Decadei Culturii Germane în Banatul Montan”, ediția a XXXI-a, care se desfășoară pe tot parcursul lunii octombrie. Cele două expoziții sunt: Sâmbătă, 2 octombrie 2021 (Ziua 1 în cadrul Decadei)

• Centrul German „Alexander Tietz“ / online, începând cu ora 16.00:
Expoziția „Insigne, martori ai istoriei reșițene“, din colecția Alunel Cocon (Reșița). Duminică, 3 octombrie 2021 (Ziua a 2-a în cadrul Decadei)

• Foaierul Centrului Universitar UBB din Reșița / online, ora 16.30:
Vernisajul expoziției „Oțel incandescent și coșuri fumegând. 300 de ani de istorie industrială în Banatul Montan”, o expoziție organizată de Muzeul Central al Șvabilor Dunăreni din Ulm, Germania, în colaborare din partea germană cu Însărcinatul Federal pentru Cultură și Medii, cu Referenta Culturală pentru Spațiul Dunărean și cu Asociația Germanilor din Banatul Montan stabiliți în Germania, iar din partea română, cu Centrul Universitar din Reșița al Universității „Babeș – Bolyai“ din Cluj-Napoca, cu Muzeul Banatului Montan Reșița, cu Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și cu Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița.

• 

Referitor la prima expoziție, cea cu insigne din colecția reșițeanului Alunel Cocon, acesta a povestit că primele insigne de la care a pornit colecția (peste 3.000 de piese) au fost cele emise cu ocazia aniversării a 200 de ani de industrie la Reșița, cele 6 variante emise de UCMR și CSR. „Insignele și medaliile sunt obiectele prin intermediul cărora am îmbinat atât pasiunea pentru frumos și artă, cât și curiozitatea pentru trecut și istorie” spune autorul expoziției.
Cea de-a doua expoziție online propune o întâlnire cu istoria Banatului Montan, și considerăm că așa este normal: cei 250 de ani de industrie la Reșița fac parte din contextul și ansamblul economic al regiunii, din cei peste 300 de ani de suișuri și coborâșuri, așa cum le stipulează istoriile locului. Prezent la vernisajul online este, printre alții, și directorul Muzeului Central al Șvabilor Dunăreni din Ulm / Germania, Christian Glass, prin intermediul acestei expoziții, marcându-se la Reșița și Ziua Unității Germane, Sărbătoarea Națională a Germaniei.

Iată că, cu cele două expoziții online din 2, respectiv, 3 octombrie, punem capăt convingător acestui proiect, prin care partenerii proiectului au încercat să-și aducă contribuția la sărbătorirea jubileului, prin cele 7 expoziții organizate împreună. Mulțumiri tuturor celor care au sprijinit această inițiativă!

Erwin Josef Țigla

• 

• 

Memoriile medicului veterinar Cornel OLARIU, consemnate în cartea „O viață închinată vieții” sunt dedicate „părinților, fraților, soției, profesorilor de mare ținută, … colegilor” și ne oferă o paletă diversă de întâmplări din toate etapele vieții sale.
Traseul său educațional a fost încununat de succes, culminând cu absolvirea Facultății de Medicină Veterinară din București.
A fost pasionat de disciplina Controlul Sanitar Veterinar al produselor de origine animală.
Și-a ales această meserie din dragoste pentru animalele în preajma cărora a crescut, recompensând în acest fel pasiunea tatălui pentru necuvântătoare, în special cabaline.
Pe parcursul activității ca medic veterinar, cu firea sa deschisă, a făcut față oricăror provocări la locurile de muncă: abatoarele Hațeg, Arad, Comtim Timișoara, Circa de Control Produse de Origine Animală Hunedoara, militând pentru „apărarea principiilor profesiei și garant al consumatorului”. În deciziile sale a luat în considerare circumstanțele relevante fără a aplica vreun interes personal sau o influență externă.
În activitatea sa profesională a acționat cu bunăvoință, onestitate și integritate în relațiile cu oamenii.
A manifestat dorință permanentă de a evolua, voință, responsabilitate, răbdare, călăuzându-se după moto-ul „Medicul uman salvează omul, medicul veterinar salvează omenirea”. (Louis Pasteur)
După 44 de ani, a trebuit să se obișnuiască să trăiască fără soția sa, Marinela.
Ca să scape de această cumpănă, autorul s-a apropiat de divinitate. Și-a descoperit harul de-a participa la Sfânta Liturghie, cântând la strană, în Biserica Silvașului.
„Sunt un creștin ortodox practicant”, ne mărturisește acesta, după ce a redescoperit Sfânta Mănăstire Prislop.
Rugăciunea și încrederea în Dumnezeu sunt soluția viabilă în cazul durerilor sufletești ale autorului. Încrederea în puterea divină l-a ajutat în mod cert la depășirea durerii pierderii soției dragi.
Apreciem minialbumul de la sfârșitul cărții, care ne-a familiarizat cu familia, prietenii și colegii autorului.
De asemenea, remarcăm aprecierile despre carte ale prof. univ. dr. Ioan Popa, coleg de școală primară și de liceu cu autorul, cu care a păstrat o vie legătură: „… ne-am întâlnit de multe ori, ne-am redescoperit, i-am cunoscut frumoasa familie și așa a început prietenia care a evoluat ascendent, fără nicio fisură, s-a statornicit în timp și de care încă ne bucurăm”.
Vă invităm cu deosebită plăcere să citiți cartea ca să descoperiți mai multe detalii, care credem că vă pot surprinde cu aspecte inedite din viața unui medic veterinar.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/UZPR

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România a primit spre diseminare următorul comunicat de presă din partea ASOCIAȚIEI AMBASADORILOR ȘI DIPLOMAȚILOR DE CARIERĂ DIN ROMÂNIA

Problema vânzării terenurilor agricole și a pădurilor către străini este o problemă gravă și de o importanță critică pentru orice țară. Această realitate se reflectă în reglementările instituite de guvernele ţărilor europene, membre sau nemembre ale UE, începând de la interzicerea acestui tip de vânzări, la stabilirea unor restricții însemnând limitarea drastică a suprafeței ce poate fi achiziționată, la îndeplinirea unor condiții profesionale sau de rezidență şi până la impunerea reciprocităţii.
Asociația Ambasadorilor și Diplomaților de Carieră din România (AADCR) urmărește cu multă îngrijorare nivelul alarmant de mare al înstrăinării terenurilor, precum și meandrele suspecte pe care le parcurge încă acest subiect în România, ce sunt influenţate de interese străine poporului român.
După decenii în care neglijența, incompetența şi mai ales interesele obscure au făcut ca peste 40% din suprafața agricolă a României de cea mai înaltă calitate, după cum arată cifrele circulate în mass-media şi necontestate de autorități, să intre în proprietatea unor cetățeni străini, Parlamentul a adoptat, în august 2020, o lege care pune frână acestui regim de condamnabilă lejeritate.
Dar Parlamentul României, în actuala componență, pregătește modificarea din nou, a legii respective, printr-un proiect propus de actuala majoritate, modificare ce urmărește revenirea la reglementările anterioare, profund păguboase, în urma cărora, aproape jumătate din suprafața agricolă a României nu mai aparține românilor.Ar fi o decizie foarte periculoasă pentru viitorul României, pe multiple planuri.
AADCR a adresat, în 2019, o scrisoare președinților celor două Camere ale Parlamentului României, prin care atrăgea atenția asupra proporțiilor alarmante la care s-a ajuns, de înstrăinarea terenurilor din ţara noastră, evidențiind pericolele imediate și de perspectivă antrenate de situaţia existentă, fără a mai vorbi de înrăutăţirea acesteia. Totodată, se susținea necesitatea unei reglementări mai riguroase, așa cum au procedat alte țări, în cadrul unei interpretări a regulilor UE, prin care să se țină seama şi de interesele ţării noastre, încât teritoriul de stat al României să nu se mai vândă ca orice marfă, iar românii să ajungă toleraţi în propria lor țară.
După recenta inițiativă din Parlamentul României și după aprobarea ei în Senat, AADCR a actualizat scrisoarea sa din 2019 și a trimis-o liderilor Grupurilor Parlamentare și președinților Comisiilor Parlamentare relevante din Camera Deputaților, reluând și dezvoltând argumentaţia, inclusiv pe plan juridic, care pledează pentru menţinerea restricțiilor privind vânzarea terenurilor către cetățenii străini..

Președinte
Prof. Univ. Dr.h. c Ion M.Anghel,
Ambasador (p)


Departamentul de ComunicareUniunea Ziariștilor Profesioniști din România

Bd. G-ral. Gheorghe Magheru nr. 28-30, Sector 1, Bucureşti
CP 010336, OP 22

Tel: 021.317.92.25 – 0746.137.911 (14); Fax: 021.313.06.72

https://uzp.org.ro/

https://www.facebook.com/uniuneaziaristilorprofesionisti/

https://twitter.com/UniuneaZiarist

1OCT.

FISP VIII, 29 sept.- 24 oct. 2021

Miercuri, 29 septembrie 2021, Biserica Romano-Catolică Maria Zăpezii a găzduit, începând cu ora 18:00,  Concertul vocal- simfonic dedicat Reșiței, la 250 de istorie industrială.

Aprinse la 3 iulie 1771, cele două furnale Josephus și Franciskus au amprentat adânc dezvoltarea orașului de pe Bârzava, Reșița devenind etalon al industriei românești într-o continuă dezvoltare până în 1989 când intră într-un nemeritat declin.

Flacăra nestinsă a Reșiței este întreținută de  fostul Combinat Siderurgic (CSR) devenit parte importantă a Concernului  TMK (Truvnaya Metallurgieskaya Kompanya).  ”2021 este anul în care marcăm două aniversări- 250 de ani de la începerea producției metalurgice la Reșița și 20 de ani de la înființarea Companiei metalurgice de țevi din care, de mai bine de 15 ani, face parte uzina TMK-Reșița. În ciuda tinereții sale, TMK a parcurs de-a lungul acestor 2 decenii o importantă cale spre poziția de lider pe piața producției de țevi de înaltă tehnologie. Compania a adunat la un loc principalele întreprinderi de țevi din Rusia și a realizat modernizarea pe scară largă a acestora. Au fost reconstruite capacitățile de producție, vechile cuptoare Martin fiind înlocuite cu complexe de elaborare a oțelului în cuptoare cu arc, mai ecologice și mai eficiente, au fost lansate unități moderne de laminare a țevilor, implementate sisteme de reciclarea apei, precum și noi facilități de tratare care asigură purificarea aerului cu eficiență 99%. […] TMK a parcurs aproape tot acest drum împreună cu întreprinderile sale românești care au dezvoltat producția și tehnologiile, și-au extins prezența pe piețe și au răspuns provocărilor economice alături de întreaga companie. Uzina metalurgică din Reșița s-a alăturat familiei noastre în 2004. Împreună cu TMK- Artrom din Slatina a format un singur complex industrial care a devenit un important jucător pe piața europeană și nu numai. În întreprinderile din Reșița și Slatina  au fost instalate echipamente noi, implementate tehnologii de producție, a fost elaborat un lanț valoric eficient. Uzinele TMK din România produc astăzi țevi pentru pentru industria auto, cilindri hidraulici, țevi laminate la rece de cea mai înaltă calitate, fapt care permite acestor întreprinderi să concureze cu succes pe piețele internaționale. Odată cu intrarea în componența TMK, un nou nivel au atins indicatorii ecologici ai uzinelor noastre din România. În cadrul acestora se deschid noi platforme de producție, sunt create locuri de muncă, ceea ce face ca întreprinderile TMK Reșița și Slatina să fie considerate motoare ale dezvoltării socio-economice în regiuni. Împreună am depășit cu brio perioadele dificile, inclusiv criza economică din 2008-2010 și consecințele pandemiei COVID-19. […] Întreprinderile TMK din Romînia continuă să-și consolideze pozițiile pe piață. Vor fi deschise noi orizonturi în domeniul producției și tehnologiei. În anul dublei noastre aniversări, programul pentru investiții strategice al uzinelor TMK în România se încheie cu fuziunea facilităților de producție românești nu numai într-un complex tehnologic unic, ci într-o singură entitate juridică. Vom continua, de asemenea, să dezvoltăm cele mai avansate practici pentru a reduce amprenta de carbon, să investim în produse novatoare pentru energia pe bază de hidrogen și generarea de energie regenerabilă. Iar pentru a realiza aceste deziderate este important să fim conștienți de originile noastre, să ne amintim trecutul pentru a ne baza pe experiența colosală acumulată de predecesorii noștri. Anume dinacest motiv considerăm extrem de importantă publicarea monografiei dedicate celor 250 de ani de activitate metalurgică neîntreruptă a uzinei din Reșița care amintește cititorului istoria celei mai vechi <<forjerii>> din România și uneia dintre cele mai vechi industrii din Europa. […] La mulți ani, Reșița! La mulți ani, TMK! ” Dmitry PUMPYANSKIY, Președinte al Consiliului de Administrație al PAO TMK, în prefața volumului ”250 de ani de siderurgie în Uzina de Fier din Reșița 1771-2021” semnat Romulus Vasile IOAN, ed. TIM Reșița, 2021, o carte-document dedicată, conform autorului ”celor care au muncit, muncesc și vor munci în Uzina de Fier de la Reșița”.

Cocertul vocal- simfonic aniversar REȘIȚA 250 din 29 septembrie 2021 din Biserica Romano-Catolică Maria Zăpezii din Reșița, sub genericul „În noi arde un foc nestins” a fost un omagiu adus Reșiței  și tuturor celor care au amprentat adânc inima Banatului Montan. Români, germani, maghiari, sârbi, croați, cehi, ucraineni, evrei, țigani, francezi, italieni, umăr lângă umăr,  în trecut, în prezent și pentru viitor, într-o perfectă armonie foc-aer-apă-cer- pământ. A fost primul eveniment din seria celor cuprinse în cadrul celei de-a VIII-a ediții a Festivalului Internațional Sabin PAUTZA, iniţiat în 2014 din preţuire faţă de una dintre valorile de necontestat ale Banatului Montan – şi nu numai –  dirijorul, compozitorul și universitarul Sabin PAUTZA. În anul 2021, an jubiliar,  Sabin PAUTZA  a împlinit 78 de ani de viață și 60 de ani de activitate.

Motto-ul FISP VIII nu a fost ales întâmplător: „ În Reșița se nasc ceremonii/ De pe Bârzava, dealuri-veșnicii,/ La Reșița dă floarea vieții-n spic/ Precum izvoarele în Semenic.”   Imnului Reșiței, text Octavian DOCLIN, muzica Sabin PAUTZA.

După cuvântul de întâmpinare adresat celor prezenți de preotul paroh Veniamin PĂLIE , ”Imnul Reșiței”, în interpretarea Corului Academic al Filarmonicii din Arad, dirijor Robert Daniel RĂDOIAȘ căruia i s-a alăturat  Corul Liceului de Arte Sabin PAUTZA, dirijor prof. Emanuela MOLDOVAN și Orchestra Filarmonicii de Stat din Arad, dirijor Sabin PAUTZA a deschis concertul jubiliar. 12 lieduri scrise de Sabin PAUTZA pe versurile poeților reșițeni: Liubița RAICHICI, Alexandra GORGHIU, Miruna CLARA și Costel SIMEDREA au fost interpretate de: prof. Adina COVACI (coordonator), Selia ALĂZĂROAIE (cl. A X-a), Alexandra GRIGORAȘ (cl. A XI-a), Jeaneth HASAN (cl. A XI-a) de la Liceul ”Ion VIDU”,  Casiana CIOATĂ (cl. a XII-a), Colegiul Bănățean și Sebastian COVACI (an.I) Facultatea de Muzică, Timișoara.

Ultima parte s-a constituit într-o premieră absolută, în interpretarea corului și orchestrei Filarmonicii Arad avându-i ca soliști pe: Denisa BĂDĂI – sopran, Sarah HANDARIC- alto, Ioan MOȚIU- tenor, David BUZGĂU- bariton, ”RECVIEM BAROC” scris și dirijat de Sabin PAUTZA. Cele 12 părți ale lucrării, de o forță dramatică și expresivitate considerabile într-o interpretarea emoțională și, mai ales,  emoționantă,  au fost dedicate memoriei tuturor celor care și-au împletit destinele cu focul nestins de 250 de ani al Reșiței.

O surpriză excelentă pentru Maestru și pentru noi a fost prezența, la Reșița, a  jurnalistului Corneliu MUREȘAN, redactor muzical la TV Apollonia Iași, fost realizator- coordonator Redacția Muzicală Studioul Radio Iași, student la clasa de Dirijat-Compoziție-Muzicologie, unul dintre studenții lui Sabin PAUTZA la Conservatorul de Muzică ”Ciprian Porumbescu” din Iași. Corneliu MUREȘAN, reșițean prin năștere, a parcurs, împreună cu familia, 750 de km pentru această întâlnire de suflet.

În încheiere, preotul paroh al Bisericii Romano-Catolice Maria Zăpezii Veniamin PĂLIE și-a exprimat gratitudinea pentru concertul extraordinar, felicitând artiștii, afirmând că a fost extrem de emoționat și că, în cei 44 de ani de cînd este preot nu i-a fost dat să asculte un concert atât de înălțător, un recviem ceremonial de excepție incheind cu versul latinesc: ”Requiem aeternam dona eis, Domine”.

Au fost respectate  restricțiile impuse ca măsură de limitare a răspândirii coronavirusului. Concertul s-a desfășurat cu ocuparea Bisericii 50% din capacitate, intrarea făcându-se în ordinea sosirii, pe bază de: certificat verde, dovada medicală de trecere prin boală, test anticovid. Organizatorii au rugat participanții să poarte mască și să folosească dezinfectantele puse la dispoziție. (Camelia DUCA)

Organizator: Societatea pentru Cultură METARSIS cu sprijinul Primăriei Reșița și TMK Reșița

Parteneri culturali: Consiliului Județean Caraș-Severin, Consiliul Local Reșița, Inspectoratul Școlar Caraș-Severin, Centrul Universitar UBB Reșița, Muzeul Banatului Montan, Biserica Romano-Catolică „Maria Zăpezii”, Club Rotary Reșița,  Lion’s Onix Reșița, Colegiul Farmaciștilor din Caraș-Severin, Liceul de Artă Sabin Păuța, Şcoala Populară de Arte şi Meserii Ion Românu, Muzeul Național ”George Enescu” București, Muzeul Cineastului Amator, Caraș S.A., Magaziile Refill, Cartierul Francez, Librăria Semn de Carte.

Servicii profesionale: PIPERIU ARTE, piperiu.eu

30SEPT.

Franzdorf- Văliug

Duminică, 3 octombrie 2021, în localitatea cărăşană Văliug / Franzdorf, va avea loc Sărbatoarea Bisericii Romano-Catolice, KIRCHWEIH/ HRAM. Ridicată în anul 1861 în stil neo-romanic cu influenţe neo-gotice de către coloniştii Imperiului trimişi aici pentru apărarea graniţelor de est, Biserica din micuţa localitate aşezată la poalele munţilor Semenic este patronată de  Sf. Francisc de Assisi, ocrotitorul întregii comunităţi.

 Programul cuprinde:

Ora 14:30  Biserica Romano-Catolică Sf. Francisc de Assisi

• Program susţinut de Fanfara BERGWERKSKAPELLE, Steierdorf- Anina

Ora 15:00  Biserica Romano-Catolică Sf. Francisc de Assisi

• Sfânta Liturghie cu prilejul celui de-al 160-lea hram al Bisericii Romano-Catolice Sf. Francisc de Assisi oficiată de pr. Veniamin PĂLIE, parohul Bisericii Romano-Catolice Maria Zăpezii din Reșița

Ora 16:15  Piațeta din fața Primăriei

• Ceremonia de ridicare a pomului de Kirchweih
• Reprezentație de dansuri populare germane cu formația Enzian/ Gențiana din Reșița a Forumului Democratic al Germanilor din Banatul Montan.

Vă invităm la Kirchweih-ul de la Văliug, la sărbatoarea Sf. Francisc de Assisi (1181 sau 1182 -3 octombrie 1226), în anul în care comemorăm 840 de ani de la nașterea Sa.

Evenimenul este organizat de Primăria şi Consiliul Local Văliug

 Parteneri: Parohia Romano-Catolică Maria Zăpezii Reşiţa, Biserica Romano-Catolică Francisc de Asissi Văliug, Forumul Democratic al Germanilor din Banatul Montan şi Societatea pentru Cultură METARSIS- activităţi şi servicii de cultură urbană şi artă contemporană.