Noul curriculum aduce recomandări europene adresate tuturor sistemelor educaţionale pentru o mai bună coeziune, pentru o inserţie reală pe piaţa muncii, pentru o convieţuire armonioasă, echitabilă în context european şi pentru un viitor împreună.
Amănunte în acest sens am cerut de la doamna profesoară Mariana Elena CRĂCIUN (foto) – Colegiul Național „Decebal” Deva.
– Este o provocare ce vizează profesorul angrenat într-un sistem de învăţământ vetust, cu prejudecăţi şi orgolii, care caută supape de salvare în năzuinţa spre excelsior.
Lumea contemporană se află într-o continuă schimbare, pretinde predictibilitate, trasează siajul tehnologic care necesită adaptabilitate, flexibilitate, reinventare, pregătire continuă, educație sincron și online.
În acest caz, se impune ranforsarea sistemului educaţional prin politici educaţionale viabile care să contureze profilul viitorului adult ceea ce presupune o regândire a paradigmei. Noua viziune apare după un deceniu de la integrarea în UE, recomandă formarea profilului absolventului pe baza celor 8 competenţe cheie dispuse transversal şi în progresie în maniera unui sistem de învăţământ integrat, trans şi interdisciplinar care atrage sui-generis un profil al profesorului bazat pe competenţă, abilităţi şi atitudini de empatie, cooperare, deschidere.
La capătul acestui demers, absolventul plurivalent va fi capabil să se adapteze unei societăţi dinamice, versatile, cu exigenţe inedite, să se confrunte, să gestioneze şi să depăşească provocările, cu alte cuvinte să înveţe pe tot parcursul vieţii – LIFELONG LEARNING, să înveţe din experienţe, să se autodepăşească, să aibă autonomie, să manifeste simţ civic şi să interpreteze corect drepturile şi obligaţiile.
Astfel cele 8 competenţe cheie au un teren fertil în formarea profilului de absolvent la limba și literatura română:
• comunicare în limba maternă – e competenţa sine qua non a oricărui vorbitor de limbă maternă, e o lege sfântă prin care ne exprimăm, cu atât mai mult că în contemporaneitate exprimarea în diverse maniere şi diverse medii este mai uzitată decât în trecut, având în vedere mijloacele de comunicare online, fiecare deţinător de facebook postează în limba maternă, suscită interes pentru textul literar şi nonliterar din sfera naţională sau universală;
• comunicare în limbi străine – este o componentă esenţială a lumii moderne, digitalizate, se inoculează prin textele abordate, exerciţiile şi folosirea mijloacelor IT;
• competențe matematice și competențe de bază în științe și tehnologii – sunt prezente în analizele gramaticale, în taxonomiile şi operaţiile structurale ce le presupune disciplina noastră, prin intermediul metodelor moderne, schiţe, scheme, texte modale, dezbateri, argumentări de tip pro-contra, realizarea de planuri de acțiune;
• competența digitală – disciplina apelează la mijloacele şi instrumentele TIC, trăim într-o lume digitalizată, o lume smart, copiii operează pe calculator, sunt receptivi şcolii online;
• a învăța să înveți – dimensiune inovativă, se formează prin responsabilizarea şi creşterea autonomiei elevilor monitorizarea progresului personal, autoreglarea învăţării, alcătuirea de scheme, hărţi mentale, aprecierea calităţilor personale în vederea autocunoaşterii, a orientării şcolare şi profesionale;
• competențe sociale și civice – recurgerea la metode de lucru în grup, pe echipe, atelier de teatru, joc de rol, relaţionarea pozitivă cu ceilalţi în contexte şcolare şi extraşcolare, prin exercitarea unor drepturi şi asumarea de responsabilităţi;
• spirit de inițiativă și antreprenoriat – realizarea de proiecte, activităţi de voluntariat, de promovare a unor evenimente, reclama;
• sensibilizare și exprimare culturală – vizită de studiu, întâlnire cu un scriitor, teatru, film, muzeu.
În altă ordine de idei, misiunea dascălului de limba și literatura română este să cunoască, să aplice, să traseze în proiectarea demersului educaţional programa şcolară, să formeze competenţe transversale şi în progresie absolventului prin accesarea creativităţii şi apelul la conţinuturi conforme nevoilor elevilor.
Actualul context determină înregimentarea noastră, a tuturor dascălilor, la aplicarea practică, nu doar declarativ-retoric a aceluiaşi sistem de valori; aici mă gândesc la o cooperare asemenea albinelor în ţesătura hexagonală a fagurelui de miere. Cred că indiferent de disciplina predată, dascălul este un umanist.
Dascălul de limba şi literatura română a fost mereu umanist, în bancă cu elevii sau în online, intrând virtual în casele lor, încurajându-le creativitatea prin jocul cuvintelor şi prin temele de viaţă oferite de literatură. E poate disciplina cu cele mai variate oferte: provocări, experienţe, sentimente, posibilităţi de dedublare, de mascare, de a se pune în locul celuilalt pentru o mai bună cunoaştere a lumii în care trăim.
Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/UZPR
UZPR CARAS SEVERIN 