Sala de ședințe „Constantin Hamangiu” (201) situată la etajul al II-lea al Palatului Justiției din Alba Iulia unde se judecă de regulă dosare aflate pe rolul secției a I-a civilă și secției contencios administrativ și fiscal din cadrul Curții de Apel Alba Iulia – după cum ne spunea judecător Liviu Gheorghe ODAGIU (foto) în calitatea sa de președinte – a intrat în renovare pe o perioadă estimată de 30 de zile.
Ședințele de judecată, care au termen stabilit în sala „Constantin Hamangiu”, se vor desfășura într-una din celelalte săli de judecată ale Curții de Apel Alba Iulia, conform programării și disponibilității zilnice. Curtea de Apel Alba Iulia va publica zilnic pe portalul instanței (accesibil pe Portalul instanțelor de judecată http://portal.just.ro) la rubrica Anunțuri Importante, categoriile de cauze la care se modifică locul desfășurării ședinței de judecată.
Recomandăm justițiabililor să verifice pe portalul Curții de Apel Alba Iulia în ziua anterioară termenului stabilit, sala de judecată în care este relocată cauza ce fusese anterior programată la sala „Constantin Hamangiu”.
Precizăm că în această perioadă este posibil să fie afectată programarea orară a ședințelor de judecată, care se pot prelungi după ora estimată inițial, având în vedere supraaglomerarea parțială a cauzelor în sălile de judecată disponibile.
În acest context, dar având în vedere și situația pandemică actuală reiterăm recomandarea către toți justițiabilii, avocații și ceilalți participanți la actul justiție să limiteze prezența la sediul instanței strict la situațiile în care prezența este obligatorie pentru înfăptuirea justiției și doar pentru timpul necesar îndeplinirii obligațiilor judiciare sau profesionale și să respecte toate recomandările de conduită esențiale pentru limitarea riscurilor de îmbolnăvire:
• Respectarea pe durata prezenței în instanță a măsurilor de igienă și protecție recomandate de Ministerul Sănătății și afișate în spațiile publice ale instanței;
• Folosirea exclusiv a mijloacelor electronice de comunicare cu instanța, de transmitere a documentelor și de informare disponibile permanent la nivelul instanței: e-mail (ca-albaiulia@just.ro – Registratură; cosmin.muntean@just.ro – Biroul de informare și relații publice); fax (0258810286); telefon (0258810289 – Arhivă, Registratură; 0258819877, 0746100207 Biroul de informare și relații publice).
• Utilizarea aplicației informatice DOSAR ELECTRONIC pentru informare sau studierea dosarului și limitarea deplasării fizice la Arhiva instanței sau la celelalte compartimente publice;
• Exprimarea acordului pentru citarea și comunicarea actelor de procedură în format electronic prin intermediul aplicației „TDS” (Trimitere Document Securizat) și eliminarea astfel integral a contactului fizic cu documentele de procedură comunicate de instanță prin intermediul serviciilor poștale;
• Justițiabilii care se află în carantină sau izolare la domiciliu să înștiințeze în scris în cel mai scurt timp completul de judecată prin mijloacele tehnice disponibile: fax sau e-mail.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/UZPR

Ediția a VIII-A a Festivalului Internațional ,,Sabin Pautza’’ se desfășoară în Reșița, în perioada 29 septembrie-24 octombrie 2021 și onorează Reșița la 250 de ani de istorie industrială. Anul acesta manifestarea a avut în program și o lansare de carte, un album intitulat ,,Din ormanul cu țoale’’, ce cuprine o colecție de costume populare, carte semnată de Anca BOLDAN. Gazda evenimentului, care s-a desfășurat marți 12 octombrie 2021, de la ora 17, a fost Muzeul Banatului Montan.

Invitați speciali ai manifestării profesor universitar dr. Sabin Pautza și de la muzeu dr. Carmen Albert.

Despre costumele  populare reunite în cadrul expoziției de la Muzeul Banatului Montan, a vorbit Carmen Albert. Ea a precizat că instituția a avut pe parcursul timpului mereu montată câte o expoziție care, aduce în fața privitorului portul popular, obiecte și țesături din mediul rural. Cadrul s-a potrivit așadar cu tema cărții lansate, care ne poartă prin 13 subareale etnografice și ne prezintă în cel mai frumos mod, straiul nostru popular. Criticul Ada Cruceanu a transmis observațiile ei legate de carte. Materialul a fost citit de dr. Dana Bălănescu. ,,Albumul este o lucrare de autor în adevăratul sens al cuvântului, prin conținutul său, rezultat al unor „munci și zile” îndelungate, pornite din Petnicul caraș-severinean unde, mărturisește autoarea, a întâlnit pentru prima dată costumul femeilor din zonă, nu altundeva decât în „lada bunicii” – cândva ladă de zestre a mamei-soacre, altfel spus „ormanul” din titlu (cu dublă origine: sârbă – pentru sensul de „dulap, ladă de haine, lada miresei”, respectiv, turcă – pentru sensul de „pădurice, vale mică , împădurită, loc de pășunat cu tufișuri”, conform DEXonline). Cu siguranță, prima impresie, de ordin estetic, s-a sedimentat în timp și a generat interesul pentru portul popular din întreg Banatul (cel puțin), iar întâmplarea fericită (tot după mărturisirea autoarei) a fiicei devenită (și) interpretă de muzică populară, a obligat-o, aproape, să caute, inițial în zona timișeană a Banatului, piese de port, să le evalueze tot estetic la început, apoi, ajutată și de profesioniștii pe care i-a întâlnit în jurul său, să purceadă la colecționarea acestora și pe criterii de vechime, de circulație, de stare de conservare ori, în anume cazuri, de posibilitățile de a fi recondiționate/ restaurate, să devină, așadar, un profesionist „de teren” și să închege astfel o colecție cu virtuți muzeale. Cuprinzând, deopotrivă, piese din arealul timișean, arădean și din cel cărășean, cu mențiuni, în fiecare caz, privind nu doar vechimea – așa cum a dedus-o autoarea din mărturiile deținătorilor ori, de la un timp, cum a învățat singură să o aprecieze – ci și modul de compunere a costumului, doamna Boldan accentând, pe bună dreptate, un fapt de viață nu îndeajuns cercetat de etnografi: costumul rezistă, din varii motive, rareori timp îndelungat cu toate piesele sale ințiale, așadar, el se „completează” cu piese provenind din alte costume (mai noi ori mai vechi), din cele care prezintă o stare materială bună și, mai cu seamă, „se potrivesc”, pot realiza împreună un ansamblu armonios, cu ornamentică și cromatică similară sau complementară; un fapt ce pune în lumină, acolo unde se realizează „in situ”, adică în gospodăria rurală, un anume cod al semnelor cu care este împodobit costumul (chiar dacă el nu mai este descifrabil, uneori nici pentru etnografi), o anume bună-cuviință în echilibrarea ținutei. Sigur, odată intervenind materialele industriale – încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ele sunt suficient de ieftine, în Banat, pentru a fi achiziționate –, acestea devin materiale de fond, croite după tipare străvechi, pe care se adaugă ornamentica (cipca, broderia plină, broderia spartă ori, de pe la începutul secolului al XX-lea, „bănuții”, mici piese metalice, confecționate tot în ateliere semiindustriale, care vor înlocui „firul de aur/ argint”, dând însă, în continuare, strălucire costumului)’’.Darius GRUIȚĂ, Maria BOLDAN, Anca BOLDAN si maestrul Sabin PAUTZA

Autoarea albumului, Anca Boldan, a venit ,,înțolită’’ cu un frumos costum din zona Lugojului. Ea ne-a vorbit despre catalogul  biling român-englez, despre căutările de costume vechi și autentice, despre truda de-a completa piesele lipsă și mai apoi, despre răbdarea fiicei sale care, a îmbracat și s-a pozat cu  fiecare costum din acest album. Sunt 180 de straie populare din Timiș, Arad și Caraș-Severin.

Compozitorul și dirijorul Sabin Pautza, omul care prețuiește și iubește folclorul, tradițiile, obiceiurile și Banatul, a vorbit despre bucuria de-a fi român. Despre dragostea pe care o are pentru meleagurile natale, duioșia ce-l încearcă atunci când vorbește despre ai lui și hotărârea fermă de-a se întoarce acasă, după o carieră remarcabilă în SUA.

 ,,Acasă e ceva ce nu găseşti nicăieri. Este acel ceva ce ne aparţine şi ne identifică. 33 de ani am stat în America şi nu simt asta. Eu nu sunt compozitor american, eu sunt compozitor român nevoit să trăiască în exil. Acasă e acasă.‘‘ a mărturisit Maestrul Sabin Pautza.

Întâlnirea s-a încheiat minunat cu un moment muzical, susținut de 2 studenți ai Facultății de Muzică și Teatru din Timișoara, Maria BOLDAN (anul III) și Darius GRUIȚĂ (anul I). Ei au cântat și încântat pe cei prezenți cu arii de Georges BIZET- ,,Habanera’’, Emmerich KALMAN- ,,Aria Silviei’’,  W.A.Mozart- ,,Non piu andrai’’, Riccardo CONCCIANTE- ,,Le temps de Cathedrales’’, Emmerich KALMAN – ,, Așa-i amorul’’. La pian a fost profesorul Lorand BALOGH REMELEI, de la Liceul  ‘’Sabin Păuța’’ din  Reșița.

Organizator al Festivalului Internațional ,,Sabin Pautza’’ este, ca de fiecare dată, Societatea pentru Cultură ,,METARSIS’’ – activități și servicii de cultură urbană și artă contemporană.

Partenericulturali: Consiliul Județean Caraș-Severin, Primăria Reșița, Consiliul Local Reșița, Inspectoratul Școlar Caraș-Severin, Centrul Universitar UBB Reșița, Muzeul Banatului Montan, Forumul Democratic al Germanilor din Banatul Montan, TMK Reșița, Club Rotary Reșița,  Lion’s Onix Reșița, Colegiul Farmaciștilor din Caraș-Severin, Liceul de Artă‘’ Sabin Păuța’’, Muzeul Național George Enescu  București, Muzeul Cineastului Amator, Caraș S.A., Magazinele Refill, Cartierul Francez, Librăria Semn de Carte.