3OCT.

FISP VIII, REȘIȚA 250, 29 sept.- 24 oct. 2021

Marți,  05 octombrie 2021, ora 18:00, Muzeul Banatului Montan din Reșița Valeriu Sepi revine acasă, în Banatul Montan,  va găzdui vernisajul expoziției de artă plastică ”Mitologii personale, II” cu lucrări semnate Valeriu SEPI.

Și dacă librăria Semn de Cartea fost martora întoarcerii la Reșița a artistului vizual VALERIU SEPI în iulie 2014 cu o primă ”personală”, marți, după 7 ani,  în an jubiliar REȘIȚA 250 artistul revine în locul nașterii și al copilariei până spre adolescența târzie cu ”Mitologiilor personale II”. O expoziție de excepție semnată de un “absolvent de inginerie la Reșița” și al Facultății de Artă Plastică din Timișoara, stabilit în Germania în 1985 și din 1991 în Singapore, un artist plastic autentic, cu expoziții în Dubai, Nepal, Brazilia, Columbia, Germania, Singapore, cel care a cântat cu trupa Phoenix pentru care a și conceput copertele câtorva discuri, printre care neuitatul album  ”Canta fabule”.

Expoziția se va bucura de prezențele renumitului sculptor Nicolae FLEISSIG (Franța)  prin 2 sculpturi și a poetului Dimitrie GRAMA (Suedia), reșițean, medic chirurg, poet, stabilit la Stockholm.

Moment muzical: prof. Diana SZUIOGAN, violoncel, Liceul de Arte Sabin PAUTZA, Reșița cu Preludiu și Sarabandă din Suita a II-a de Johann Sebastian BACH

Evenimentul de înscrie sub genericul ”Sabin PAUTZA și generația sa” în cea de-a VIII-a ediție a Festivalului Internațional Sabin PAUTZA, Reșița 250, 29 sept.- 24 oct. 2021.

Organizator: Societatea pentru Cultură METARSIS – activități și servicii de cultură urbană și artă contemporană

Parteneri culturali: Consiliului Județean Caraș-Severin, Primăria și Consiliul Local Reșița, Inspectoratul Școlar Caraș-Severin, Centrul Universitar UBB Reșița, Muzeul Banatului Montan, Biserica Romano-Catolică „Maria Zăpezii”, TMK Reșița, Club Rotary Reșița,  Lion’s Onix Reșița, Colegiul Farmaciștilor din Caraș-Severin, Liceul de Artă Sabin Păuța, Şcoala Populară de Arte şi Meserii Ion Românu, Muzeul Național ”George Enescu” București, Muzeul Cineastului Amator, Caraș S.A., Magaziile Refill, Cartierul Francez, Librăria Semn de Carte

[FOTO] ,,Iorgovan frumoasă floare,, al Banatului, Petrică Moise, doinește în veșnicie!

Pentru cine a iubit folclorul și chiar și pentru cei care nu erau apropiați de folclor, Petrică Moise era un artist similar cu Banatul, o voce care a descrețit multe frunți, a descuiat inimi și a înălțat un adevărat cult pentru ceea ce înseamnă muzica populară bănățeană… cu patimă și dăruire a lăsat file întregi scrise cu emoție în amintirile multor oameni la diverse evenimente.

Petrică Moise face parte dintr-o ligă a greilor ce nu va mai fi niciodată la fel fără el… Petrică Moise a fost o legendă încă din timpul vieții, un artist care și-a respectat publicul, prietenii și Banatul, un om care a trăit pentru semenii săi…

Din această seară a deschis poarta veșniciei să aline sufletele celor plecați înaintea lui și să le doinească pentru ca Dumnezeu să îngăduie o lacrimă în amintirea vremurilor frumoase petrecute împreună…

Povestea sa pământeană începea pe a 19 iunie 1947 la Chișoda în județul Timiș, când se naște într-o familie de pauri banațeni unicul fiu a lui Aurel si Persida Moise , Petru nume dat astfel pentru că urma la ortodocși,in 29 iunie,sărbătoarea de Sfântul Petru și Pavel.

Elev la școala generală din Chișoda este descoperit de profesoara de muzica Gertruda Catona, cu ureche muzicală foarte bună și îndrumat spre Liceul de muzică și arte plastice din Timișoara, pe care îl va absolvi în 1966 la clasa de instrumente de percuție . Dupa absolvirea liceului devine student la Conservatorul de muzica Gh. Dima din Cluj si component al ansamblului Marțișorul al Casei studenților din Cluj ca solist vocal sub îndrumarea taragotistului Dumitru Farcaș.

Renunță în anul II la conservator, își satisface stagiul militar la Ansamblul armatei din Cluj ca solist vocal, apoi în 1971 dă admitere la facultatea de muzică a Institutul pedagogic din cadrul Universități din Timișoara. Din 1971 își începe activitatea ca solist vocal la ansamblul Doina Timișului al Casei studenților și la ansamblul Timișul al Casei de cultură a municipiului Timișoara. După absolvirea facultății de muzică rămâne artist liber profesionsist devenind slujbaș al artei cântului pe scenele tarii si in strainatate.

Face turnee in Ungaria, Austria, Germania, Franța, Italia, Elveția, Suedia, Canada, S.U.A. si Australia. Colaborează cu ansambluri de amatori si profesioniste cum ar fi Timșul din Timișoara, Junii Sibiului, Țarina din Alba-Iulia, Mesișul din Zalău, Maramureșul din Baia Mare, Zarandul din Arad sau Ciocarlia din București.

Deși e supranumit de colegi profesorul nu a predat la catedră rămânând pe scenă dedicat muzicii populare naționale. A realizat în 1990 un L.P. la casa ELECTRECORD, apoi câteva albume de muzică populară la studiourile de înregistrări particulare din Timișoara și o înregistrare facută la studioul de radio si televiziune Novi Sad din Sebia.

Formația cu care a făcut majoritatea înregistrărilor sale se numește Virtuozii Banatului și este alc din Ionicuț Butan – clarinet; Remus Vălungan – chitară acustică; Mircea Ardeleanu – țambal; Costel Haida – contrabas; Ilie Vincu – vioară și Radu Vincu – vioară.

Petrică Moise, în vârstă de 74 de ani, era internat în stare foarte gravă la Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș” din Timișoara. În ciuda eforturilor medicilor, acesta a pierdut lupta cu boala.

,,Iorgovan frumoasă floare,, al Banatului, Petrică Moise, doinește în veșnicie!

Îl vom regăsi într-o romanță ori de câte ori doruri, tristeți sau însingurări ne vor copleși amintirile…

Drum lin în lumină, Petrică Moise! Condoleanțe celor dragi!

Anca Bica Bălălău

Sursa:wikipedia

Articol preluat:

ECOTIC împreună cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, cu suportul Oameni si Companii, au organizat in 29 septembrie 2021 un webinar dedicat jurnaliștilor. Tema webinarului a fost managementul și reciclarea deșeurilor, în special a deșeurilor de echipamente electrice și electronice și de baterii. 

Tema abordata este importantă atât din perspectiva îndeplinirii responsabilitatilor în domeniul colectării și reciclării deșeurilor electrice și electronice, cât și din cea a modalităților de folosire a fondurilor europene de peste 1 miliard de euro prevăzute în planul Național de Relansare și Reziliență pentru imbunatatirea gestionarii deseurilor.

În deschiderea webinarului, Doru Dinu Glăvan – Președinte UZPR, și Valentin Negoiță – Președinte ECOTIC, au evidențiat importanța dialogului și a informării constante și corecte a jurnaliștilor în problematica protecției mediului și a valorificării resurselor.

Agenda evenimentului a inclus prezentări ale unor experți în domeniu, intre care Raul Pop, Marian David și Constantin Damov, care împreună cu reprezentanții ECOTIC au dezbătut provocările actuale în managementul deșeurilor în România și căile de îmbunătățire ale acestuia în beneficiul cetățenilor.

Raul Pop – expert deșeuri, Marian David – director general adjunct la Garda Națională de Mediu, Constantin Damov – președinte Green Group, Valentin Uban – senior editor UZPR  și Diana Trifu – responsabil comunicare & campanii ECOTIC, au prezentat aspectele managementului deșeurilor electrice și electronice si campaniile presei referitoare la problemele de mediu. Jurnaliștii s-au arătat interesați de subiect, intervenind cu o serie de intrebari, dezbătând problemele identificate și chiar propunând soluții pentru un management eficient al deșeurilor.  

Raul Pop a prezentat situația managementului deșeurilor din România și pașii necesari pentru a progresa în domeniu, inclusiv componentele Planului Național de Redresare și Reziliență și oportunitățile de finantare ale acestuia.  Marian David a abordat subiectul din perspectiva Planului Național de Gestionare a Deșeurilor și a misiunii Gărzii Naționale de Mediu, accentuând problemele identificate la colectarea deșeurilor generate din comunități, menționand eforturile de a stimula controlul în comunități, inclusiv un program prin care poliția locală să preia din atribuțiile Gărzii Naționale de Mediu. 

Constantin Damov a subliniat importanța regândirii economiei pentru a contracara resursele limitate și a transforma deșeurile în resurse, creând un flux al economiei circulare. De asemenea, a subliniat faptul ca prin reciclarea electronicelor s-a atins un nivel de extragere de 98% materiale redate circuitului industrial si a reamintit ca este esențial să promovăm colectarea separată care este baza reciclării și că sprijinul presei este foarte important în această direcție.

Valentin Uban a confirmat disponibilitatea presei de a aborda si promova și astfel de subiecte referitoare la dezvoltarea comunităților si a accentuat importanța promovării în timp real a diverselor acțiuni și practici pozitive privind colectarea și reciclarea deșeurilor electrice.

Diana Trifu a prezentat informații și cifre-cheie din zona managementului deșeurilor electrice, descriind modalitățile de colectare pe care cetățenii le au la dispoziție și importanța colectării separate a deșeurilor electrice și electronice, ca un prim pas pentru protecția mediului.

Sesiunea de dezbateri moderată de Dragoș Călugăru, Director general ECOTIC, a adus în prim plan problemele identificate atât de specialiști cât și de jurnaliști, cu totii cautând soluții pentru rezolvarea acestora. În acest sens au fost discutate eficacitatea programului Rabla pentru electronice și modalitatile prin care mass-media poate veni în sprijinul colectării separate – promovarea știrilor pozitive și de impact, realizarea de investigații pe tema managementului deșeurilor.

Jurnaliștii participanti la webinar au propus dezvoltarea unui cadru legislativ îmbunățit și aplicarea consecventă a legilor, o implicare mai mare din partea autorităților locale, direcționarea de fonduri europene pentru conștientizarea populației, implicarea Poliției locale în aplicarea legii deșeurilor, o mai bună informare a cetățenilor cu privire la existența punctelor de colectare, realizarea unui parteneriat public privat care sa fie adaptat nevoilor cetățenilor.

Diana Trifu, ECOTIC

Prin meseria aleasă și-a descoperit vocația

Livia POP (foto) este asistentă, coordonator de activitate în cadrul Bazei de tratament aparținând SC „Vacanța” SRL Geoagiu Băi.
Încă din tinerețe și-a încrustat adânc în fibra ființei sale, în conștiința cu care și-a format prin timp, dorința și voința de a fi ea însăși.
Deși dorea să urmeze un liceu cu profil economic, părinții au călăuzit-o spre studii pentru meseria care cu mult profesionalism o prestează și prin care și-a descoperit vocația.
Grija și respectul de omul suferind și viața de familie exprimă fidel energia personalității sale ce străbate ca un fir roșu propriul destin.
Iată și câteva aprecieri la adresa Liviei POP:
– Este asistenta care susține prin propria sa activitate promovarea și optimizarea sănătății, facilitând prin pasiune la locul de muncă, alinarea suferinței pacientului. (Simona Dehelean – directorul Societății)
– Este o bună și pricepută colegă, știe să administreze cu responsabilitate tratamentul bolnavului, să consilieze și să ofere o adevărată educație sanitară acestuia.
Are în atenție binele pacientului, tratându-l în mod responsabil, fiind mereu în slujba sănătății acestuia. (Cristina Filker – asistentă)

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/UZPR

---

Implicare în sănătatea semenului

Zi senină de toamnă.
În stațiunea balneoclimaterică Geoagiu-Băi lume multă, liniștită.
Zi de odihnă binemeritată, în care am consemnat un eveniment nefericit.
Un bărbat, dintr-o simplă neatenție, alunecă pe margine de trotuar, cade și se lovește de bordura de ciment.
Părea o întâmplare banală, dar din contactul cu bordura, acesta observă o rană deschisă, hemoragică, la piciorul drept.
În jur nu puteai găsi niciun cadru medical sau post de prim ajutor.
Apare însă un tânăr cu responsabilitate de adult și iubire necondiționată față de semeni, pe nume, Teodor POPA (foto 2), din județul Cluj – venit cu o rulotă în stațiune.
Cu un gest lăudabil ce reflecta o coordonată a umanității, a implicării în viața cotidiană, în sănătatea semenului, sună la 112.
După puține minute, a sosit o echipă de la SMURD Geoagiu formată din Ovidiu CRISTEA, Darius DIMBEAN și Marius GAVRILĂ care prin operativitate și profesionalism au intervenit oprind hemoragia, dar depistând că rana era deschisă, a propus deplasarea pacientului la Spitalul din Orăștie, lucru ce s-a și întâmplat.
Am privit respectuos la cei trei tineri care și-au evidențiat vocația meseriei și le-am apreciat experiența cu care și-au finalizat misiunea.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/UZPR

---

Terasa Dacilor – însemn al omului bun gospodar

Cine poposește pe Terasa Dacilor din cadrul Bodegii Dacilor aflată în stațiunea balneoclimaterică Geoagiu-Băi pentru a servi masa sau o cafe și un suc, întâlnește un comerț modern, civilizat și eficient pus în slujba consumatorului.
Totul este aici un însemn al omului gospodar și anume al administratorului Avram MĂRGINEAN (foto 3), care dovedește talent, pricepere și spirit gospodăresc.
– După mine – ne spunea Avram Mărginean – în prim planul ansamblului de preocupări trebuie să stea pregătirea profesională și o perfecționare permanentă.
Numai așa putem să satisfacem, în condiții din ce în ce mai bune, exigențele mereu crescânde ale celor care ne contactează.
Corectitudinea, solicitudinea și politețea sunt elemente a ceea ce eu socotesc formula comerțului.
Prin paleta de produse pe care le oferim la comandă, prin activitatea pe care cotidian o desfășurăm la bodega noastră, încercăm să dovedim un comerț dinamic și eficient.
Încerc să-mi mulțumesc clienții, iar mulțumirea lor este firește satisfacția mea.
Am consemnat și câteva păreri de la clienți, care au dorit ca numele să le rămână în anonimat.
I.R. – Sibiu: Am întâlnit la Bodega Dacilor o atitudine de respect și solicitudine față de clienți, criterii la care administratorul nu face niciun rabat.
C.M. – Ploiești: Ospitalitatea și calitatea produselor dovedesc implicarea administratorului în a dovedi un comerț de calitate. Am observat că dovedește simțul răspunderii pentru lucrul bine făcut. Pot spune că are ochi de bun gospodar.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/UZPR