Românul are un singur dușman: statul român

Autor: ADRIANA STOICESCU

Articol apărut în CERTITUDINEA Nr. 96

Invitat, pare-se din greșeala, la masa bogaților, românul a primit un taburet mic, așezat lângă ușa de la bucătărie, care, la fiecare deschidere, îl lovește nemilos în spate. La poza de final va fi pus într-un colț și el va zâmbi stingher, cu gândul că i se vad găurile din dantură. Fotograful priceput îi va umple golurile pentru a nu face de rușinică marea familie. Ruda săracă trebuie ținută cât mai departe, în întuneric de preferat. Trebuie ținută în Evul Mediu pentru că, lăsată să se dezvolte, ar putea hrăni un continent și atunci unde și-ar mai putea vinde bogătașii carnea de plastic și brânza din carton?

Românul are un singur mare dușman, care nu e vreun baștan de la masa de fițe. Statul român e cel mai mare dușman al românului analfabet funcțional și cu dinții cariați. Un stat impotent al cărui brand de țară nu mai e demult frunza coanei Nuți, ci o pereche de izmene rupte în dos. Un stat care își ucide sclavii cu nepăsarea și nesimțirea arendașilor lui.

Statul care te plimba prin trei spitale, îți dă patru diagnostice și te lasă să mori pe o saltea infectă, de o bacterie cu care tot el te-a cadorisit. Statul care îți dă în cap dacă ești un mic om de afaceri, ce își dorește să crească, dar care stă în calea multinaționalelor din care statul nostru mic, dar șmecher, trage și el cât poate. Așa că te verifică, inspectează, controlează, cercetează, analizează, căpușează până când se asigură că fie dai faliment, fie îți pui ștreangul de gât.

Statul care își verifică la sânge avocații când intră în sediul postului de poliție din Văscăuții de Deal, confiscându-le telefoanele căci, de, respectăm normativele, dar care își lasă infractorii condamnați să se plimbe ca vodă prin loboda prin sediul unui inspectorat județean, vorbind nestingherit la telefon cu cârtița lui din rândul apărătorilor legii, primind date despre judecătorul care l-a condamnat, în timp ce alții îi netezesc cu grijă calea spre libertate.

Statul român este politicianul care minte cum respiră, frecându-și mâinile cu gândul la purcoiul de bani ce îl va îneca în bunăstare, în timp ce poporul alegător se îneacă în gunoaie și se spală la lighean, ca în vremurile de aur ale primului bâlbâit.

Statul roman este funcționarul încet la minte, dar iute de mână, care îți închide ghișeul în nas pentru că are pauză de masă, iar tu, biet neghiob, nu înțelegi importanța muncii lui, de a plimba hârtiile între etaje.

Statul român este polițistul de frontieră care te întâmpină sictirit, verificându-ți pașaportul, în timp ce scuipă printre dinți un obosit „De unde veniți?”.

Simbolul perfect al neputinței statului este ghereta cu pretenții de punct trecere frontiera, dotată cu un gemuleț minuscul, de unde răsare mâna organului de apărare a patriei, emanând dispreț prin toate falangele.

Marele nostru noroc este ca geamlâcul este atât de mic încât încape doar mâna; la dimensiuni mai mari, ne-am putea trezi că suntem tratați așa cum se întâmplă cu țara asta de 30 de ani: cu, mă scuzați, fundul.

Sursă: Facebook, via evz.ro

CÂȚI OAMENI MAI TREBUIE SĂ MOARĂ ARȘI, ÎN SPITALE, PENTRU CA ACEASTĂ ODIOASĂ GUWERNARE SĂ IA SFÂRȘIT?

,,A trebuit să moară oameni pentru ca această demisie să se producă’’. Așa grăit-a, pe 4 noiembrie 2015, pseudo-președintele Klaus Iohannis atunci când, în urma incendiului de la Clubul Colectiv, au murit mulți tineri, iar alții, mulți și ei la număr, au rămas cu grave sechele fizice și morale. Nenorocită întâmplare de care chiriașul de la Cotroceni a profitat pentru a-și vedea visul cu ochii. Adică instalându-și primul guWERN al său! Primul dintr-o rușinoasă serie care, după incendiul Spitalul de boli infecțioase din Constanța petrecut azi, avea la activ alte 3 incendii: cel de la Maternitatea Giulești, cel de la Spitalul Matei Balș din Capitală și cel de la Spitalul Județean din Piatra Neamț. Așa încât, celor 33 de morți din incendiile anterioare li se adaugă cei 7 morți de la Constanța. 

 Bilanț înfiorător și revoltător despre care pseudo-președintele Klaus Iohannis a întârziat cam multă vreme să se  pronunțe în mod public. Pentru ca, atunci când a făcut-o, să declare că ,,statul român a eșuat în misiunea de a-și salva cetățenii’’. Nu, domnule pseudo-președinte, nu statul român(în cazul de față doar o formulă abstractă și cețoasă) a eșuat în misiunea de a-și salva cetățenii, ci guWERNarea incompetentă și de rea credință pe care ați impus-o și pe care o țineți cu orice preț în funcție! Așa încât înțelegem fără vorbe multe, că , în nici-un caz, pseudo-președintele Klaus Iohannis nu va cere demisia guWERNului, așa cum a făcut-o, cu maximă celeritate, în 2005, după nenorocirea de la Colectiv. Bineînțeles, atunci fiind vorba despre un Executiv condus de Victor Ponta, la acea dată PSD-ist de prim rang. Cât despre ideea că, la ora asta, pseudo-președintele Klaus Iohannis- care se pretinde a fi președinte al tuturor românilor- ar fi trebuit să fie acolo, la locul tragediei, asta chiar că este o ipoteză pe care o exclud din discuție, ea fiind absolut incompatibilă cu ținuta și comportamentul celui în cauză. 

 Dar dacă pseudo-președintele așa ceva a ales să ne spună după nenorocirea petrecută azi la Constanța, nu văd de ce ne-am mai mira dacă ministrul sănătății, Cseke Attila, vine cu o declarație de o stupefiantă platitudine, din care aflăm că este vorba despre ,,un incendiu nefericit’’ din care ,,vom trage învățămintele’’. După cum, iarăși nu văd  de ce ne-am mai mira când aflăm că doamna Stela Halichidis, managerul Spitalului de boli infecțioase din Constanța afirmă ,,s-a întâmplat un necaz’’ și se întrebă (sau ne întreabă),, ce să facem?’’

 Pe de altă parte, nu mi se pare deloc nemaipomenit nici faptul că , la ora când scriu aceste rânduri, autoritățile statului au început cercetările, urmând să stabilească  care au fost cauzele incendiului și, eventual, cine sunt cei care se fac răspunzători. De prisos, poate, să adaug că acest caz trebuie corelat cu analizele făcute în celelalte trei situații de acest fel și cred că de un real folos ar fi demonstrația făcută pe canalul D C News, de către confratele Val Vâlcu, el însuși de profesie medic, precum și concluziile foarte la obiect la care a ajuns. 

 Cât privește ideea- ea însăși de mult bun simț și perfect îndreptățită – avansată de senatorul PSD Gabriela Firea și anume că acest cabinet (încă) în funcție trebuie să plece, firește că mulți, foarte mulți oameni o susțin, dar am serioase îndoieli că ea se va și materializa doar dacă mizăm pe decizia chiriașului de la Cotroceni. În schimb, cred și susțin cu fermitate că nenorocirea de azi, de la Constanța, ca și celelalte trei incendii din unități spitalicești care s-au înregistrat în perioada guWERNelor pseudo-președintelui Klaus Iohannis, trebuie să reprezinte argumente determinante la apropiatul vot al moțiunii de cenzură. 

Altminteri, să nici nu ne mai mirăm dacă, Doamne apără și păzește!, tragedia de azi, de la Constanța, va fi urmată de altele la fel de cumplite. Această  guWERNare dovedindu-se, în mod definitiv și irevocabil, absolut incapabilă să își salvezi cetățenii!  De aceea vă și întreb, frați români, câți oameni mai trebuie să moară arși,în spitale, pentru ca această odioasă guWERNare să ia sfârșit? 

Șerban CIONOFF

LOVITURĂ DE IMAGINE A LUI CĂLIN GEORGESCU. PERSONALITĂȚI DE MARCĂ S-AU ASOCIAT MIȘCĂRII PĂMÂNTUL STRĂMOȘESC PE CARE A LANSAT-O

Autor: DANIEL ROXIN

Vineri, 1 octombrie, la ora 15:00, am fost prezent la lansarea mișcării PĂMÂNTUL STRĂMOȘESC, proiect inițiat și lansat de Călin Georgescu. Într-un decor de poveste, undeva în apropierea Bucureștiului, un număr mare de personalități au venit alături de acesta pentru a arăta că sunt gata să se implice în recuperarea României din mâinile celor care au pus-o pe tavă intereselor străine.

Astfel, alături de Călin Georgescu am putut să îi văd pe marii actori români Dorel Vișan, Florin Zamfirescu și Dan Puric, pe vicepreședintele Academiei Române, academicianul Victor Voicu, pe muzicianul Adrian Naidin sau pe Dr. Bogdan Cuza – strănepotul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, dar și pe mulți alții.

Mesajul a fost simplu și el se adresează tuturor românilor: unitate, iubire, curaj, credință și sacrificiu – lucruri fără de care nu vom putea ieși din statutul de colonie.

Ținând cont de anvergura personalităților care s-au asociat cu Călin Georgescu, de intențiile declarate și determinarea care s-a putut vedea la cei care au vorbit, sunt sigur că mișcarea PĂMÂNTUL STRĂMOȘESC va produce efecte rapide și consistente în societate.

În același timp, aș mai spune că sunt sigur că trădătorii și alogenii care stau la butoanele României au de ce să se teamă. Românii au puterea de a se regenera, iar această mișcare, alături de alte forțe patriotice din România, va putea opera transformarea societății românești în direcția pe care ne-o dorim. Voi reveni în zilele următoare cu alte informații despre ceea ce se petrece în sânul mișcării PĂMÂNTUL STRĂMOȘESC, luate direct de la sursă!

Sursă: daniel-roxin.ro

Proiectul „Expozițiile Reșița 250” la final,cu două evenimente online

Am trecut de ziua de 3 iulie, când am sărbătorit cei 250 de ani de industrie pe aceste meleaguri… Am inițiat de anul trecut mai multe proiecte & programe care să ilustreze importanța istoriei acestor locuri, începând cu ziua de naștere a Reșiței industriale până în ziua de astăzi, cu toate suișurile și coborâșurile inerente unei evoluții istorice, așa cum a trăit-o urbea noastră încă din 1769, când s-a pus de fapt piatra de temelie a ceea ce sărbătorim astăzi.
Deja consacratul parteneriat între Centrul Universitar din Reșița al UBB, Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin, Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița, revista „Reflex: Artă – Cultură – Civilizație”, Societatea „Metarsis: activități și servicii de cultură urbană și artă contemporană” Reșița, Muzeul Cineastului Amator din Reșița și Filiala Caraș-Severin „Ștefan Naciu” a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, a demonstrat până în prezent, că împreună se pot realiza lucruri frumoase…
Uniți în sărbătoarea Reșiței, ne-am propus în luna mai un proiect expozițional: în fiecare zi de 3 a lunilor mai – octombrie, să se organizeze câte o expoziție care să ilustreze trecutul sau prezentul acestui loc minunat prin oamenii și faptele lor, prin energia lor creatoare, dar nu în ultimul rând și prin ceea ce ne-a oferit Bunul Dumnezeu: natura, mediul înconjurător.
Prima expoziție a fost deschisă în curtea Bibliotecii Germane „Alexander Tietz” din Reșița timp de două ore, între 16.00 și 18.00, în lunea Paștilor din acest an, în data de 3 mai 2021. Reșițenii dornici de istoria acestor locuri au putut vizita o expoziție dedicată unor momente importante din viața Cetății de Foc, din anul în care se sărbătoreau 200 de ani de industrie la Reșița, în 1971. Curatorul primei expoziții a fost coordonatorul Muzeului Cineastului Amator, Andrei Florin Bălbărău. Cea de a II-a expoziție, deschisă în 3 iunie în curtea Bibliotecii Germane „Alexander Tietz” din Reșița, timp de două ore, a fost cea realizată cu piese din colecția lui Bogdan Andrei Mihele, un mare iubitor al istoriei plaiurilor industriale reșițene. Cea de a III-a s-a organizat în foaierul Centrului Universitar UBB din Reșița și a reunit plasticieni profesioniști și amatori într-o expoziție de artă plastică dedicată jubileului reșițean, chiar în ziua în care, în urmă cu 250 de ani, se aprindeau primele două furnale. Aceasta s-a inaugurat) sub motto-ul „Reșița – 250: Timp și contratimp”. A IV-a expoziție a fost intitulată „Reșița pierdută”, având marca familiei de fotografi Mato. Jancsi Mato a adunat din arhiva proprie pentru expoziția din 3 august imagini realizate de tatăl său, Ioan Mato (*13 octombrie 1932, Iersig – †27 iunie 2004, Reșița), care reprezintă scene din istoria orașului vechi, parte care a fost demolată ca urmare a extinderii uzinelor reșițene în ultimele decenii ale secolului trecut. Expoziția lunii septembrie, bineînțeles organizată într-o zi de 3 a lunii, a fost dedicată Reșiței de astăzi. Artistul fotograf reșițean Petre Dalea ne-a invitat într-o lume a lucrărilor de GRAFITTI, Street Art și / sau NEOMURALISM existente în Reșița până în vara lui 2021, o expoziție de real succes.

Și cum ne apropiem de finalul acestui proiect, vă invităm la de fapt două expoziții dedicate jubileului reșițean, dar, din păcate, având în vedere situația pandemică din perioada aceasta, organizate doar online. Ambele fac parte de asemenea și din programul „Decadei Culturii Germane în Banatul Montan”, ediția a XXXI-a, care se desfășoară pe tot parcursul lunii octombrie. Cele două expoziții sunt: Sâmbătă, 2 octombrie 2021 (Ziua 1 în cadrul Decadei)

• Centrul German „Alexander Tietz“ / online, începând cu ora 16.00:
Expoziția „Insigne, martori ai istoriei reșițene“, din colecția Alunel Cocon (Reșița). Duminică, 3 octombrie 2021 (Ziua a 2-a în cadrul Decadei)

• Foaierul Centrului Universitar UBB din Reșița / online, ora 16.30:
Vernisajul expoziției „Oțel incandescent și coșuri fumegând. 300 de ani de istorie industrială în Banatul Montan”, o expoziție organizată de Muzeul Central al Șvabilor Dunăreni din Ulm, Germania, în colaborare din partea germană cu Însărcinatul Federal pentru Cultură și Medii, cu Referenta Culturală pentru Spațiul Dunărean și cu Asociația Germanilor din Banatul Montan stabiliți în Germania, iar din partea română, cu Centrul Universitar din Reșița al Universității „Babeș – Bolyai“ din Cluj-Napoca, cu Muzeul Banatului Montan Reșița, cu Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și cu Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița.

Referitor la prima expoziție, cea cu insigne din colecția reșițeanului Alunel Cocon, acesta a povestit că primele insigne de la care a pornit colecția (peste 3.000 de piese) au fost cele emise cu ocazia aniversării a 200 de ani de industrie la Reșița, cele 6 variante emise de UCMR și CSR. „Insignele și medaliile sunt obiectele prin intermediul cărora am îmbinat atât pasiunea pentru frumos și artă, cât și curiozitatea pentru trecut și istorie” spune autorul expoziției.
Cea de-a doua expoziție online propune o întâlnire cu istoria Banatului Montan, și considerăm că așa este normal: cei 250 de ani de industrie la Reșița fac parte din contextul și ansamblul economic al regiunii, din cei peste 300 de ani de suișuri și coborâșuri, așa cum le stipulează istoriile locului. Prezent la vernisajul online este, printre alții, și directorul Muzeului Central al Șvabilor Dunăreni din Ulm / Germania, Christian Glass, prin intermediul acestei expoziții, marcându-se la Reșița și Ziua Unității Germane, Sărbătoarea Națională a Germaniei.

Iată că, cu cele două expoziții online din 2, respectiv, 3 octombrie, punem capăt convingător acestui proiect, prin care partenerii proiectului au încercat să-și aducă contribuția la sărbătorirea jubileului, prin cele 7 expoziții organizate împreună. Mulțumiri tuturor celor care au sprijinit această inițiativă!

Erwin Josef Țigla

O viață închinată vieții. Memoriile unui medic veterinar

Memoriile medicului veterinar Cornel OLARIU, consemnate în cartea „O viață închinată vieții” sunt dedicate „părinților, fraților, soției, profesorilor de mare ținută, … colegilor” și ne oferă o paletă diversă de întâmplări din toate etapele vieții sale.
Traseul său educațional a fost încununat de succes, culminând cu absolvirea Facultății de Medicină Veterinară din București.
A fost pasionat de disciplina Controlul Sanitar Veterinar al produselor de origine animală.
Și-a ales această meserie din dragoste pentru animalele în preajma cărora a crescut, recompensând în acest fel pasiunea tatălui pentru necuvântătoare, în special cabaline.
Pe parcursul activității ca medic veterinar, cu firea sa deschisă, a făcut față oricăror provocări la locurile de muncă: abatoarele Hațeg, Arad, Comtim Timișoara, Circa de Control Produse de Origine Animală Hunedoara, militând pentru „apărarea principiilor profesiei și garant al consumatorului”. În deciziile sale a luat în considerare circumstanțele relevante fără a aplica vreun interes personal sau o influență externă.
În activitatea sa profesională a acționat cu bunăvoință, onestitate și integritate în relațiile cu oamenii.
A manifestat dorință permanentă de a evolua, voință, responsabilitate, răbdare, călăuzându-se după moto-ul „Medicul uman salvează omul, medicul veterinar salvează omenirea”. (Louis Pasteur)
După 44 de ani, a trebuit să se obișnuiască să trăiască fără soția sa, Marinela.
Ca să scape de această cumpănă, autorul s-a apropiat de divinitate. Și-a descoperit harul de-a participa la Sfânta Liturghie, cântând la strană, în Biserica Silvașului.
„Sunt un creștin ortodox practicant”, ne mărturisește acesta, după ce a redescoperit Sfânta Mănăstire Prislop.
Rugăciunea și încrederea în Dumnezeu sunt soluția viabilă în cazul durerilor sufletești ale autorului. Încrederea în puterea divină l-a ajutat în mod cert la depășirea durerii pierderii soției dragi.
Apreciem minialbumul de la sfârșitul cărții, care ne-a familiarizat cu familia, prietenii și colegii autorului.
De asemenea, remarcăm aprecierile despre carte ale prof. univ. dr. Ioan Popa, coleg de școală primară și de liceu cu autorul, cu care a păstrat o vie legătură: „… ne-am întâlnit de multe ori, ne-am redescoperit, i-am cunoscut frumoasa familie și așa a început prietenia care a evoluat ascendent, fără nicio fisură, s-a statornicit în timp și de care încă ne bucurăm”.
Vă invităm cu deosebită plăcere să citiți cartea ca să descoperiți mai multe detalii, care credem că vă pot surprinde cu aspecte inedite din viața unui medic veterinar.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/UZPR

COMUNICAT DE PRESĂ

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România a primit spre diseminare următorul comunicat de presă din partea ASOCIAȚIEI AMBASADORILOR ȘI DIPLOMAȚILOR DE CARIERĂ DIN ROMÂNIA

Problema vânzării terenurilor agricole și a pădurilor către străini este o problemă gravă și de o importanță critică pentru orice țară. Această realitate se reflectă în reglementările instituite de guvernele ţărilor europene, membre sau nemembre ale UE, începând de la interzicerea acestui tip de vânzări, la stabilirea unor restricții însemnând limitarea drastică a suprafeței ce poate fi achiziționată, la îndeplinirea unor condiții profesionale sau de rezidență şi până la impunerea reciprocităţii.
Asociația Ambasadorilor și Diplomaților de Carieră din România (AADCR) urmărește cu multă îngrijorare nivelul alarmant de mare al înstrăinării terenurilor, precum și meandrele suspecte pe care le parcurge încă acest subiect în România, ce sunt influenţate de interese străine poporului român.
După decenii în care neglijența, incompetența şi mai ales interesele obscure au făcut ca peste 40% din suprafața agricolă a României de cea mai înaltă calitate, după cum arată cifrele circulate în mass-media şi necontestate de autorități, să intre în proprietatea unor cetățeni străini, Parlamentul a adoptat, în august 2020, o lege care pune frână acestui regim de condamnabilă lejeritate.
Dar Parlamentul României, în actuala componență, pregătește modificarea din nou, a legii respective, printr-un proiect propus de actuala majoritate, modificare ce urmărește revenirea la reglementările anterioare, profund păguboase, în urma cărora, aproape jumătate din suprafața agricolă a României nu mai aparține românilor.Ar fi o decizie foarte periculoasă pentru viitorul României, pe multiple planuri.
AADCR a adresat, în 2019, o scrisoare președinților celor două Camere ale Parlamentului României, prin care atrăgea atenția asupra proporțiilor alarmante la care s-a ajuns, de înstrăinarea terenurilor din ţara noastră, evidențiind pericolele imediate și de perspectivă antrenate de situaţia existentă, fără a mai vorbi de înrăutăţirea acesteia. Totodată, se susținea necesitatea unei reglementări mai riguroase, așa cum au procedat alte țări, în cadrul unei interpretări a regulilor UE, prin care să se țină seama şi de interesele ţării noastre, încât teritoriul de stat al României să nu se mai vândă ca orice marfă, iar românii să ajungă toleraţi în propria lor țară.
După recenta inițiativă din Parlamentul României și după aprobarea ei în Senat, AADCR a actualizat scrisoarea sa din 2019 și a trimis-o liderilor Grupurilor Parlamentare și președinților Comisiilor Parlamentare relevante din Camera Deputaților, reluând și dezvoltând argumentaţia, inclusiv pe plan juridic, care pledează pentru menţinerea restricțiilor privind vânzarea terenurilor către cetățenii străini..

Președinte
Prof. Univ. Dr.h. c Ion M.Anghel,
Ambasador (p)


Departamentul de Comunicare
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

Bd. G-ral. Gheorghe Magheru nr. 28-30, Sector 1, Bucureşti
CP 010336, OP 22

Tel: 021.317.92.25 – 0746.137.911 (14); Fax: 021.313.06.72

https://uzp.org.ro/

https://www.facebook.com/uniuneaziaristilorprofesionisti/

https://twitter.com/UniuneaZiarist

Concurs ,,Premiile UZPR – 2021″

Tema de concurs pentru Premiile UZPR – 2021

„ Pandemie și Patriotism”

Pandemia SARS COV 2 ne-a distrus sau ne-a alterat viața într-un mod fără precedent în ultima sută de ani. Valorile și prioritățile s-au schimbat, mergând până la răsturnarea lor totală. Nimic nu mai este cum a fost și probabil nici nu va mai fi. Printr-o stranie coincidență pandemia aceasta a izbucnit la 100 de ani de la încetarea pandemiei de gripă spaniolă, considerată cea mai tragică din istorie și care, conform informațiilor oficiale, a infectat aproximativ 500 de milioane de oameni în întreaga lume (o treime din populația planetei) și se estimează că a provocat moartea a 50-100 de milioane de oameni. În România, gripa spaniolă a produs 100.000 de victime, printre care și generalul Eremia Grigorescu. Regina Maria însăși a fost printre românii care au contractat boala, dar a supraviețuit. 

Merită menționat însă un detaliu cu semnificații istorice, care ne-a sugerat și ideea temei de concurs pentru Premiile UZPR 2021: Marea Adunare de la Alba Iulia, când s-a semnat actul Marii Uniri, s-a desfășurat sub spectrul acestui flagel îngrozitor. Putem aprecia cât de mare a fost determinarea românilor de a împlini acest vis milenar, dacă au putut sfida instinctul de conservare și pericolul morții, numai pentru a fi prezenți la acest moment crucial. E adevărat, oamenii purtau în jurul gâtului mărgele din căței de usturoi, în speranța prevenirii gripei, dar au fost acolo, prezenți. 

Așadar, Marea Adunare de pe Câmpul lui Horea de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918 n-a fost doar celebrarea unui vis milenar. A fost ea însăși o luptă, o confruntare, o înfruntare a unui dușman teribil și nevăzut, care făcuse deja mii de victime: gripa spaniolă. La 1 Decembrie 1918, românii n-au stat acasă sau în casă. S-au dus la Alba Iulia, să-și recâștige țara.

Rămâne de constatat cum și în ce fel a supraviețuit patriotismul românesc în perioada pandemiei de COVID, pentru a aprecia „indicele de imunitate” al acestui sentiment la agresiunea virusului. De aceea am luat decizia ca tema concursului de anul acesta să poarte denumirea „ Pandemie și Patriotism ”.

Materialele trimise vor viza atitudinile, acțiunile și implicarea tuturor persoanelor, personalităților și entităților civice, sociale, politice sau de orice altă natură, în sensul precizat de temă.

Vă dorim succes!

Departamentul de ComunicareUniunea Ziariștilor Profesioniști din România

Bd. G-ral. Gheorghe Magheru nr. 28-30, Sector 1, Bucureşti
CP 010336, OP 22

Tel: 021.317.92.25 – 0746.137.911 (14); Fax: 021.313.06.72

https://uzp.org.ro/

https://www.facebook.com/uniuneaziaristilorprofesionisti/

https://twitter.com/UniuneaZiarist