Se spune că toamna astronomică stă sub semnul soarelui ce intră în constelația balanței.

„Seratele Eminescu Jurnalistul” stau de mult în constelația talentului și echilibrului jurnalistic, reînnoit și la acest început de toamnă printr-un eveniment marca UZPR.

Deloc întâmplător, ediția inaugurală a acestei stagiuni culturale a seratelor dedicate poetului astral Mihai Eminescu s-a desfășurat luni, 27 septembrie 2021, începând cu ora 17:00, la Centrul Cultural „Mihai Eminescu” UNESCO, spațiu spiritual atât de familiar iubitorilor de evenimente de excepție.

În generosul program al acestei serate au fost înscrise numele unor cunoscute și deosebit de apreciate personalități ale vieții culturale precum dr. Mihai Neagu Basarab – președinte al Academiei Germano-Române din Baden-Baden și dr. Olivia Costea – Consul Onorific al României în Solvesborg, Suedia.

De asemenea, la acest colocviu eminescian, plin de har jurnalistic, de revărsare de talent și inteligență, am trăit momente de vibrantă rememorare a  vieții și operei scriitorului Mihail Diaconescu, evocat în imagini și file de istorie, într-un volum eveniment editorialistic prezentat cu această ocazie.

Sub vraja verbului inspirat al domnului Doru Dinu Glăvan, Președinte al UZPR, moderatorul acestei memorabile întâlniri, au prins viață clipe de încântare artistică oferite de membrii talentatului colectiv artistic al Teatrului Nostrum. Din acest mănunchi de artiști, înzestrat cu har, au strălucit distinsa soprană și artistă Dana Irina Gîju precum și apreciata actriță româno-canadiană Claudia Motea – cea care a deschis stagiunea cu spectacolul „Brâncuși mon amour”, alături de muzicianul Felix Goldbach, directorul Teatrului Al Davilla din Pitești. 

Domnul Doru Dinu Glăvan a deschis serata, anunțând prezența doamnei Olivia Costea, Consul onorific al României în Solvesborg, Suedia. L-a invitat, apoi, pe poetul Miron Manega să prezinte momentul dedicat poetului și jurnalistului Eminescu – „ De la Eminescu cetire….”. Cu această ocazie Domnia s-a referit la câteva dintre inițiativele recente ale Uniunii.

Doamna Olivia Costea a prezentat o interesantă expunere despre „Mecenatul cultural în actualitate”, relevând succesul repurtat de spectacolul Brâncuși mon Amour în Suedia. A amintit în continuare la acțiunile promovate în comunitatea românească din Suedia împreună cu soțul Domniei sale prin „Asociația cultură fără frontiere” pe care o conduce. În semn de apreciere pentru activitatea Domniei sale, Doamna Olivia Costea a primit o Diplomă de Onoare din partea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.

În alocuțiunea sa, domnul Felix Goldbach s-a arătat încântat să inițieze un parteneriat între instituția de cultură pe care o conduce la Pitești și UZPR, care să aibă ca obiect serate literar-muzicale, dezbateri și proiecte culturale comune. Recitalul muzical al maestrului Felix Goldbach, care a acompaniat textul rostit de actrița Claudia Motea, s-a bucurat, de asemenea, de succes.

Doamna Claudia Motea s-a referit în continuare la spectacolul “America de Acasă”, prezentat la Cahul, Chișinău și Bacău, care s-a bucurat de un real succes de public atât în țară cât și în Republica Moldova. În încheierea cuvântului ei, artista a recitat poezia proprie intitulată „Protagonistul Toamnei” care a stârnit admirația asistenței.

Prezentând personalitatea domnului  Mihai Neagu Basarab, poetul Miron Manega a scos în evidență ampla activitate a acestuia la Freiburg, unde păstorește cea mai mare Bibliotecă Românească a Diasporei din Europa. 

Scriitorul Mihai Neagu Basarab a prezentat istoricul creării Bibliotecii Române din Freiburg, înființată în 1949, amintind numele marilor creatori români care au trecut pe la acest mare centru de cultură. Amintește că Centrul este în posesia a peste 2500 de titluri de revistă, 200 000 de titluri de cărți și 1 milion de exemplare de ziare. Este rezervat în legătură cu viitorul acestui important Centru cultural, ca urmare a lipsei de apetență a diasporei contemporane pentru acte de cultură. 

Talentata poetă și publicistă  Doamna Rodica Subțirelu a prezentat în calde cuvinte personalitatea marelui creator, care a fost Mihail Diaconescu, cel ce a contribuit mult la formarea Domniei sale ca scriitoare. Despre același mare cărturar, Mihai Neagu Basarab a afirmat  că genealogia acestuia, ca urmaș de preot de țară, este o garanție a valorii perene a operei sale pur românești. 

Soția regretatului om de cultură, Doamna Corina Vlad Diaconescu, a adăugat câteva cuvinte referitoare la prefața volumului amintit, realizată de publicistul Narcis Zărnescu. A mulțumit celor prezenți pentru gestul de a păstra vie memoria soțului său, prin lucrarea-album „Mihail Diaconescu, scriitorul și opera în imagini“ semnată de Rodica Vătăman Subțirelu. În final, Corina Vlad Diaconescu a prezentat trei superbe creații proprii, care au fost ascultate cu încântare de cei prezenți.

Artista și publicista Dana Irina Gîju a prezentat un recital compus dintr-o melodie din repertoriul Mariei Tănase, apoi o piesă à capella, culeasă de Tiberiu Brediceanu, care a stârnit ropote de aplauze, încheindu-și recitalul cu vechea piesa Bordeiaș bordei….. din folclorul românesc, sala fiind cucerită de talentul acesteia.

La sfârșitul seratei, bine-cunoscuta actriță Doina Ghițescu a încălzit atmosfera cu câteva momente autobiografice, apoi a prezentat un florilegiu de versuri din creația unor mari poeți români.

Tanța Tănăsescu / UZPR

ECOTIC și Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, împreună cu Oameni și Companii, organizează o întâlnire online dedicată jurnaliștilor, pe tema managementului și reciclării deșeurilor, una dintre provocările actuale, cu care România se confruntă în domeniul protecției mediului și valorificării resurselor.

Miercuri, 29 septembrie, începând cu ora 11.00, pe platforma ZOOM, moderatorul întâlnirii, Conf.univ.dr. Mihai Bogdan Petrişor, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, îi are ca invitați speciali pe:

Raul Pop, Expert deșeuri;

Octavian Popescu, Director general, Garda Națională de Mediu;

Valentin Negoiță – Președintele ECOTIC;

Doru Dinu Glăvan – Președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.

Constantin Damov, Președinte, Green Group;

Dragoș Călugăru – Director General, ECOTIC;

Ema Cumpătă, Coordonator Comunicare, ECOTIC.

Întâlnirea va avea o durată de aproximativ 90 de minute și se va desfășura pe platforma Zoom.

Participarea este gratuită pentru jurnaliști, cu rugămintea confirmării prealabile prin formularul disponibil AICI!

ECOTIC este prima organizație a producătorilor și importatorilor de echipamente electrice și electronice (EEE) din România, fondată în anul 2006 cu scopul de a aduce mai multă eficiență și omogenitate în îndeplinirea responsabilităților de mediu ale acestora.

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România   (UZPR) este o asociație profesională de creație publicistică și jurnalistică a ziariștilor din România și din comunitățile românești de peste hotare. Obiectivul Uniunii Ziariștilor Profesioniști este promovarea creației publicistice și jurnalistice ca domeniu distinct al vieții spirituale, consacrarea profesiei de ziarist ca profesiune de creație, cu importanță publică și socială recunoscută, precum și apărarea drepturilor, libertăților și demnității profesionale ale ziariștilor și a libertății presei, în concordanță cu legile naționale și cu prevederile internaționale.

Oameni și Companii-OSCoferă soluții de marketing utilizând un ecosistem propriu de +100 comunități business sau profesionale si platforme digitale asociate. O listă cu aceste platforme puteți vedea aici. O listă de comunități, aici. 

globalmanager.ro

La Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” din Bocșa continuă seria expozițiilor de carte, proiect menit să aducă în atenția iubitorilor de lectură și literatură scriitori valoroși „din imediata apropiere” și multe dintre cărțile acestora.
Pentru perioada 27 septembrie – 1 octombrie 2021 organizatorii propun prietenilor cărții și utilizatorilor serviciilor bibliotecii o expoziție a scriitorului, jurnalistului, poetului reșițean Nicolae Sârbu.
De curând, scriitorul Nicolae Sârbu și-a aniversat ziua de naștere (în 21 septembrie) atât la Reșița, cât și la Timișoara, printr-un volum apărut recent la editura TIM din Reșița, sub exigenta consiliere a editorului Gheorghe Jurma.
„Cum am ajuns «conte de Ohaba»” (Reșița: TIM, 2020) este cartea care încununează cei 75 de ani de viață ai scriitorului Nicolae Sârbu, o carte apărută la inițiativa editorului Gheorghe Jurma, cu un titlu ales de autor. Este o carte care adună articole de presă și referințe critice apărute de-a lungul vremii despre jurnalistul, poetul și managerul Nicolae Sârbu, precum și lucrări – în versuri sau proză – ale acestuia.
„Sunt întâlnirile gazetarului, poate cel mai talentat și mai spumos pe care l-a dat Carașul în ultima jumătate de veac. În alte condiții, poate că ar fi generat o școală de reportaj în orașul oțelului.” afirmă criticul și istoricul literar Radu Ciobotea, iar scriitoarea Maria Nițu completează: „Echinoxist și nu prea în esență, N. Sârbu ține să-și onoreze abțibildul acestei etichetări valorice de la debut, care-l obligă la respectarea ștachetei ridicate, la noblesse oblige!”
Nicolae Sârbu s-a născut în 21 septembrie 1945 la Ohaba-Forgaci, județul Timiș, și este absolvent al Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Își începe cariera de ziarist la Râmnicu-Vâlcea, la „Orizont”, o continuă la Reșița, la „Flamura”, iar, după 1990, la ziarul „Timpul” din Reșița. A fost un ziarist curajos, cu o peniță acidă, unul dintre ziariștii de temut ai vremii.
În perioada 1997 – 2010 conduce destinele Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” din Reșița ca director/manager/, perioadă în care își propune multe, atât din punct de vedere administrativ, cât și cultural, unele dintre proiecte devenind repere pentru activitatea bibliotecilor publice cărășene.
Este perioada în care Reșița culturală este răsfățată de prezența unor importante nume cu rezonanță internațională, prin organizarea unor evenimente de excepție și, mai ales, prin întâlniri deosebit de importante și necesare, atât în domeniul cultural, cât și în domeniul biblioteconomiei.
Ca poet, Nicolae Sârbu debutează în anul 1965, în revista „Tribuna” din Cluj-Napoca; editorial, debutează în anul 1986 cu volumul de reportaje „Aurul din aripi” (Timișoara: Facla, 1986).
Din anul 1997 este membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timișoara și al Uniunii Ziariștilor Profesioniști.
I-au apărut, până în prezent, 22 de volume de autor: poezie, reportaj, publicistică, istorie culturală, unele dintre acestea fiind premiate de Uniunea Scriitorilor din România, de Consiliul Ziariștilor sau Asociația Bibliotecarilor din România.
Volume proprii sunt: „Aurul din aripi” (reportaje).- Timișoara: Facla, 1986; „Ascultând ceasornicul în baie: 77 poeme preș”.- Oravița: Silva, 1995; „Cochetăria cu fulgerul (versuri).- Reșița: Timpul, 1995;”Șantier în creier” (poeme).- Reșița. Timpul, 1996; „Neputința de a închide cercul” (poeme).- Timișoara: Marineasa, 1999; „Provinciile cerului” (poeme).- Reșița: Timpul, 2000 (colecția„Orașul cu poeți); „La paradisul mineral Gruescu” (reportaj).- Reșița: Timpul, 2001 și ediția a II-a în 2002; „De o sută de ori Banat. Patima și pătimirile unui publicist în pustie” (publicistică).- Deva: Călăuza, 2003; „N-am operă. Povestea unor poeme care-și dau palme” (versuri).- Reșița: Signum, 2004; „Că poetu’ nu-i ca omu’. Paiața unui pierde-viață” (poeme).- Timișoara: Marineasa, 2005; „Cămila din Bucegi. Veghiind la căpătâiul cărții” (eseuri).- Timișoara: Marineasa, 2006; „Cu pumnul pe i” (antologie de poezie).- București: Palimpsest, 2007; „Și veți trece prin vamă ca fluturii” (reportaje și eseuri).- Cluj-Napoca: Limes, 2007; „Ferestre pentru labirint” (poezie).- Cluj-Napoca: Grinta, 2008; „Eu, Nicolae de Ohaba” (poezie).- Cluj-Napoca: Dacia XXI, 2011; „Vitralii sparte” (versuri).- Reșița: TIM, 2011; „Piscina cu pioneze Stradivarius” (poeme).- Timișoara: Brumar, 2013; „O căsnicie infernală – provocări partajate în rate” (interviuri).- Reșița: TIM, 2015; „Muza nu urcă la etajul trei” (poeme).- Florești-Cluj: Limes, 2017; „La o vânare de dinozauri”(proză).- Reșița: TIM, 2019; „Cum am ajuns «Conte de Ohaba»”.- Reșița: TIM, 2020.
Scriitorul Nicolae Sârbu este prezent în presa de ieri și de azi, colaborează, cu conștiinciozitate, la importante reviste de cultură și literatură și semnează în volume colective ca autor; de asemenea, îl găsim adesea prefațator sau postfațator al unor volume, precum și coordonator sau îngrijitor de ediții, volume esențiale pentru buna cunoaștere și recunoaștere a Banatului și a unor oameni talentanți și pasionați de aici.
Despre scriitorul, reporterul, poetul, ziaristul Nicolae Sârbu s-a scris și se va scrie multă vreme!
Pe scurt, referințe critice privind scrisul și personalitatea lui Nicolae Sârbu găsim de la „Dicționar al presei literare românești (1790 – 1982) de Ion Hangiu (București: Editura Științifică și Enciclopedică, 1987); „Dicționar al scriitorilor bănățeni” de Olimpia Berca (Timișoara: Amarcord, 1996) etc. la „Reșița literară” a lui Gheorghe Jurma (Reșița: TIM, 2015), „Literatura Banatului. Istorie, personalități, contexte” a lui Cornel Ungureanu (Timișoara: Brumar, 2015) și „Enciclopedia Banatului. Literatura” a Academiei Române, Filiala Timișoara, ediția I, 2015 și ediția a II-a, revăzută și adăugită, 2016 (Timișoara: David Press Print).
„Însoțitori la drum zbuciumat” – după cum îi numește Nicolae Sârbu pe cei care semnează fișe, articole, consemnări sau cronici reprezentative pentru opera și personalitatea lui Nicolae Sârbu – sunt mulți, chiar foarte mulți, între care amintim doar câțiva: Ion Oarcăsu, Mircea Martin, Cornel Ungureanu, Gheorghe Jurma, Ionel Bota, Ada D. Cruceanu, Geo Galetaru, Mircea Cavadia, Valeriu Bârgău, Alex. Ștefănescu, Aurel M. Buricea, Zenovie Cârlugea, Constantin Zărnescu, Adrian Dinu Rachieru, Adrian Popescu, Doru Timofte, Ion Cocora, Radu Cernătescu, Gabriela Șerban, Petru Călin, Radu Ciobotea, Cristian Livescu, Nicolae Irimia, Alexandru Ruja, Călin Chincea, Gheorghe Luchescu, Ion Pop, Constantin Buiciuc, Constantin Poenaru, Gavril Moldovan, Rodica Opreanu, Nicolae Borlovan, Maria Nițu, Ion Marin Almăjan, Ion Atieșanu, Mircea Șerbănescu, Emil Vasilescu, Vasile C. Ioniță și alții…
Cetățean de onoare al Reșiței, al comunei Boldur și al comunei Dognecea, Nicolae Sârbu devine, încet-încet, „Nicolae de Ohaba”, apoi „Conte de Ohaba”. Cum a ajuns la această titulatură veți citi în volumul chiar așa întitulat: „Cum am ajuns «Conte de Ohaba»” (Reșița: TIM, 2021).
Până la o viitoare lansare de carte la Bocșa, vă invităm să cercetați expoziția de la Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” și să împrumutați câte un volum semnat Nicolae Sârbu, pentru că, trebuie să precizez, în fondul de documente al bibliotecii există toate titlurile, autorul dăruind, la fiecare nouă apariție editorială, un exemplar bibliotecii bocșene, din respect și apreciere pentru cititorii și slujitorii ei.
„Scriitor al Banatului, echinoxistul Nicolae Sârbu înseamnă o ivire spontană pe cerul înstelat al poeziei din această parte a țării. Volumele sale conțin foarte multe «argumente» care pot amenința, deopotrivă, ierarhii și prejudecăți. Cert e că, în vastul Regat al poeziei române, un loc important a fost deja adjudecat.” afirmă Ionel Bota, cel care, în anul 1999, publica la editura Timpul din Reșița un eseu asupra poeziei lui Nicolae Sârbu, volum prefațat de Gheorghe Jurma și intitulat „Visul și Inorogul”.
Într-un articol semnat de prof. Pavel Panduru, acesta îi creionează un portret de excepție „filologului bănățean Nicolae Sârbu”: „…Suflet mare, cu un îndemn spre «vis și faptă», privește omul la dimensiunea lui cosmică, cu mintea ce se dezleagă întru «Lumină din Lumină». Prin natura și convingerile sale, este un creator care prețuiește valorile fundamentale ale vieții, repudiază trădătorii de neam și de țară, prostia, răutatea și minciuna. Este un român adevărat, piatră de temelie a universului românesc, preocupat de profunzimea spirituală a poporului român.” („Banat”, Lugoj, nr. 3, martie 2011)
Excepțional scriitor și jurnalist, Nicolae Sârbu își merită titlul de noblețe dobândit prin talent scriitoricesc!
Așadar, la ceas aniversar, transmitem scriitorului Nicolae Sârbu, conte de Ohaba, gânduri bune și generoase, dragostea și prețuirea noastră, a celor care, încă, „cred în mirosul cuvântului” și, evident, tradiționala urare de „La mulți ani”, adăugând „și la multe cărți!”