FESTIVALUL INTERNAȚIONAL SABIN PAUTZA

CONCURSUL INTERNAȚIONAL DE INTERPRETARE PIANISTICĂ ȘI COMPOZIȚIESABIN PAUTZA

Ediția a VIII-a, Reșița, 22-24 octombrie 2021

FESTIVALUL INTERNAȚIONAL SABIN PAUTZA – ediția a VIII-a se va desfășura la Reșița, în perioada 22-24 octombrie 2021, în semn de prețuire față de una dintre valorile de necontestat ale Banatului Montan, ale României și ale lumii – maestrul Sabin PAUTZA, compozitor, dirijor, profesor univeristar, cu o carieră strălucită în țară și în străinătate.

REGULAMENT

1. CONDIȚII DE ÎNSCRIERE

• Concursul are trei secțiuni și următoarele categorii de vârstă:

SECȚIUNEA PIAN

• Concursul este deschis tinerilor pianiști născuți după data de 22 oct.1995

Alegerea categoriei se face în funcție de vârsta împlinită până la data începerii concursului (20 oct.2021). Concurenții pot opta pentru înscrierea la o categorie de vârstă superioară.

               Categoria A:          până la 10 ani

               Categoria B:          între 10 și 14 ani

               Categoria C:          între 14 și 18 ani

               Categoria D:          până la 26 ani

SECȚIUNEA PIAN LA PATRU MÂINI

Categoria E: fără limită de vârstă

SECȚIUNEA COMPOZIȚIE

Categoria F: fără limită de vârstă

• Înscrierea în concurs se va face până la data de 20 octombrie 2021 (inclusiv) pe adresa de email contact@metarsis.ro, pe baza următoarelor documente:

• Copie a certificatului de naştere/cărţii de identitate/paşaportului.
• Formularul de înscriere completat.
• Confirmarea achitării taxei de participare.

Semnarea formularului de înscriere în concurs obligă pe fiecare candidat să accepte prevederile actualului regulament.

Informații suplimentare: Camelia Duca: tel. 0734.749.383; Lucian Duca:   tel. 0727.577.287; e-mail: contact@metarsis.ro

• TAXA DE PARTICIPARE:
• Taxa de participare este 100 lei și se achită la: Banca TRANSILVANIA, cod IBAN: RO05BTRLRONCRT0573038901, Beneficiar Cont: Societatea pentru Cultură METARSIS, până la data de 20 octombrie 2021 (inclusiv), cu mențiunea: pentru CONCURSUL INTERNAȚIONAL SABIN PAUTZA, secțiunea pian, pian la patru mâini sau compoziție.
• CONDIȚII DE PARTICIPARE:

• Repertoriul va fi interpretat integral din memorie, cu excepția lucrărilor impuse semnate Sabin PAUTZA.
• Programările în concurs se vor afișa pe site-ul Societății pentru Cultură Metarsis, în data de 21 octombrie 2021.
• Toate rezultatele vor fi postate pe pagina de internet a Societății pentru Cultură Metarsis.
• Costurile de transport, cazare și masă revin concurentului.
• Concurenții acceptă fără remunerare eventualele înregistrări și transmisii Radio/TV.
• Premiile sunt anunțate în Gala laureaților. Pentru ridicarea premiilor (diplomă și bani) este obligatorie prezența concurenților în Gala laureaților. În cazul neprezentării, premiul (diplomă și bani) nu se decernează.
• PROGRAM DE CONCURS:

SECȚIUNEA PIAN

Categoria ALucrare impusa: Calusarul Banatean-Sabin Pautza Descarcă

Piesă la alegere din repertoriul baroc, clasic sau romantic

Minutaj: max. 10 min.

Categoria BLucrare impusă: Interludium- Sabin Pautza Descarcă

2 piese diferite ca stil, gen, formă, caracter

Minutaj: max 15 min.

Categoria CLucrare impusă: Bossa-Nova nr. 1, 2 sau 3- Sabin PautzaDescarcă

O parte de sonată clasică (Joseph HAYDN, Wolfgang Amadeus MOZART, Ludwig van BEETHOVEN)

O lucrare romantică

Minutaj: max. 40 min.

Categoria D

Etapa I:

Un studiu la alegerea candidatului (Frédéric CHOPIN, Claude DEBUSSY, Franz LISZT, Alexandr SCRIABIN, Serghei RACHMANINOV)

Johann Sebastian BACH –Preludiu și Fugă din Clavecinul bine temperatSabin PAUTZA – Estratto Descarcăsau Sabin PAUTZA – Bossa Nova nr.1, 2 sau 3Descarcă

Etapa a II-a  

O sonată clasică (Joseph HAYDN, Wolfgang Amadeus MOZART, Ludwig van BEETHOVEN)

O lucrare romantică, modernă sau contemporană*

*(candidații vor prezenta juriului o copie)

Minutaj: max. 50 min.

Etapa a III-a

Concert pentru pian și orchestră – Joseph HAYDN, Wolfgang Amadeus MOZART, Ludwig van BEETHOVEN (nr.1-4), Felix MENDELSSOHN-BARTHOLDY (op.25, nr.1)

Juriul poate decide dacă concurenții vor interpreta o parte, două sau integral concertul.

SECȚIUNEA PIAN LA PATRU MÂINI

Categoria E:Joc de doi din Banat- Sabin PautzaDescarcă

sauCharleston-Divertimento no. 3- Sabin PautzaDescarcă

O lucrare la alegere (clasic, romantic, secol XX)

Minutaj: max. 20 min.

SECȚIUNEA COMPOZIȚIE

Categoria F:

O lucrare de 5-10 minute – partitură și înregistrare (audio sau video) trimise prin poștă, pe adresa Societății pentru Cultură METARSIS (Reșița, strada Libertății nr. 13, cod postal 320051), până la data de 20 octombrie 2021.

• JURIUL:

• Prof. univ. dr. Sabin PAUTZA – Președinte onorific, compozitor, dirijor
• Prof. univ. dr. Daniel GOIȚI – Conservatorul Gheorghe DIMA Cluj Napoca, pianist concertist
• Conf. univ. dr. Sorin DOGARU – Universitatea de Vest Timișoara, Facultatea de Muzică, pianist concertist
• Dr. muzicologie Irina NIȚU –cercetător principal, Muzeul Național George Enescu, București, pianist concertist
• Prof. Adrian ROIBAN, Inspector, Inspectoratul Școlar Caraș-Severin

Criteriile de jurizare sunt următoarele: acuratețea și fidelitatea textului muzical, execuția tehnică și artistică, diferențierea stilistică, adecvarea repertoriului la posibilitățile interpretative ale concurentului. Premiile vor fi acordate în exclusivitate de către juriu, deciziile sale fiind unice și definitive.

6. PREMII

Se vor acorda premii pentru fiecare categorie şi premii speciale.

Valoarea premiilor pentru fiecare secțiune este:

Premiul I       700 lei

Premiul II      500 lei

Premiul III    300 lei
Mențiune        Diplomă

Valoarea premiilor speciale este:

Premiul de Excelență: 400  lei (se acordă profesorului cu cei mai mulți elevi premiați în concurs)

MARELE PREMIU ȘI MEDALIA FISP 2021–  1.500 lei

Organizator:

Societatea pentru Cultură METARSIS – activități și servicii de cultură urbană și artă contemporană.

Parteneri culturali

Consiliului Județean Caraș-Severin, Primăria Reșița, Consiliul Local Reșița, Inspectoratul Școlar Caraș-Severin, Muzeul Banatului Montan, Club Rotary Reșița, Rotary Comunnity Corps Resita, Lion’s Onix Reșița, Colegiul Farmaciștilor din Caraș-Severin, Liceul de Artă Sabin Pautza Reșița, Şcoala Populară de Arte şi Meserii Ion Românu Reşiţa, Muzeul Național George Enescu București, Caraș S.A., Magazinele Refill, Librăria Semn de Carte Reșița.

Parteneri media:

Uniunea Ziariștilor Profesionioști din România, Banat TV, Banat FM, Vest TV, Radio România Timișoara, Radio România Reșița, Jurnal de Caraș- Severin, Argument CS, Reper 24, Express de Banat.

Servicii profesionale: PIPERIU ARTE, piperiueu

Director FISP 2021: Lucian DUCA, președinte executiv Societatea pentru Cultură METARSIS

 Director artistic FISP 2021: Dr. muz. Irina NIȚU, Muzeul Național George ENESCU, București

(Model formular de inscriere):

CONCURSUL INTERNAȚIONAL DE INTERPRETARE                

PIANISTICĂ ȘI COMPOZIȚIE SABIN PAUTZA

Ediția a VIII-a

Reșița, 22-24 octombrie 2021

FORMULAR DE ÎNSCRIERE

Nume și prenume:______________________________

Unitatea de învățământ (adresă/tel/fax/e-mail):________________

_________________________________________

_________________________________________

Data nașterii:_______________________________

Categoria:______________________________

Profesor: ­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­_________________________________________

Telefon, e-mail:_________________________________

             REPERTORIUL DE CONCURS (compozitor/ titlu/ durata )*

 Etapa I    _____________________________________
_________________________________________

________________________________________

Etapa a II-a    ___________________________________

_________________________________________

________________________________________

Etapa a III-a__________________________________

_________________________________________

_________________________________________

Compoziție_____________________________

* se completează cu majuscule

Sunt de acord să respect întocmai regulamentul concursului.

Sunt de acord cu prelucrarea datelor personale.

Data    _________ Semnătura  ___________

http://semndecarte.metarsis.ro/

Ştefan Isac crede că veşnicia s-a născut la Ilova

Cunoscutului interpret caransebeșean de muzică populară Ştefan Isac, cel care, în ultimii ani, s-a dovedit a fi şi un prolific scriitor, i-a ieşit zilele trecute de sub tipar cea mai recentă carte, „Monografia satului Ilova”. Volumul, care are 226 de pagini şi este bogat ilustrat, a apărut în condiţii grafice excelente, la Editura Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, al cărei membru este şi autorul acestei cărţi cu o însemnată valoare documentară.

„În conţinutul lucrării sunt reţinute elemente inedite despre activitatea cotidiană a ilovenilor pe parcursul anului, precum şi cele privind portul, graiul, folclorul, obiceiurile etc. Aria de treierat, unde autorul se juca, cu alţi copii din sat, teascurile de ulei sau morile de aici sunt prezentate prin schiţe autentice şi fotografii”, scrie în prefaţa volumului prof. univ. dr. ing. Nicolae Bogoevici.

La rândul său, Ştefan Isac îşi mărturiseşte speranţa că, lecturând această carte, cititorul va putea nu doar simţi parfumul şi eleganţa ţinutului Ilovei, ci va înţelege şi preocupările şi idealurile celor care ni le-au lăsat moştenire nouă, celor de azi. „Ca fiu al satului, eu cred, ca şi alţii, că Ilova este cel mai frumos colţ de ţară, că aici s-a născut veşnicia, cum a spus poetul Lucian Blaga”.

(S. Berger)

Un traseu de 6 km care oferă posibilitatea turiștilor de a vizita cele 22 de mori de apă din Eftimie Murgu, județul Caraș Severin, a fost inaugurat în cadrul proiectului „Hai la Rudăria!”, desfășurat de Asociația Acasă în Banat.  Proiectul este finanțat de Fundația Orange cu suma de 35.000 lei, prin intermediul „Susține un ONG!”, program anual ce încurajează participarea activă a angajaților companiei în proiecte sociale. 

„Hai la Rudăria!” a însemnat o adevărată desfășurare de forțe pentru a pune în valoare toate cele 22 de mori de apă din sat. Peste 300 de voluntari, pe parcursul a trei etape,  au făcut o curățenie generală pe toată valea râului Rudăria, de unde au colectat peste 1200 de saci cu gunoi, au defrișat și pregătit aleile ce fac parte acum din traseul turistic, au făcut lucrări de ecologizare și întreținere la morile de apă, au vopsit mai multe podețe peste râul care străbate satul și peste canalele morilor, au construit două podețe, au dat drumul apei pe canalul de la moara din Țarină pentru a fi pusă în funcțiune și chiar au schimbat învelitoarea din șindrilă a morii Vlăgioanea. 

„A fost o provocare pentru noi să facem acest traseu care să treacă pe la toate morile de apă. Una câte una, le-am descoperit pe fiecare, împreună cu voluntarii care au lucrat la ele. Acest traseu este în primul rând al comunității, deoarece rămâne oamenilor locului care trebuie să îl întrețină, să îl dezvolte, să îi primească pe turiști cu brațele deschise, cu blândețea și ospitalitatea de care ne-am bucurat și noi. Pentru noi va fi o bucurie să vedem că turiștii descoperă toate aceste instalații țărănești de măcinat, farmecul satului, mirosul de făină proaspătă și cu siguranță își vor dori să revină aici, la Eftimie Murgu” – a spus Radu Trifan, președintele Asociației Acasă în Banat.

Foarte important, pe tot traseul au fost montate hărți și indicatoare turistice dar și panouri cu informații despre fiecare moară în parte.  Harta traseului și pliantul turistic au fost puse la dispoziția publicului, în mod gratuit, pe  site-ul:

www.taramorilordeapa.ro (https://taramorilordeapa.ro/index.php/ghidul-morilor-de-apa-din-rudaria/).

„În cele 3 etape ale proiectului nostru, peste 300 de voluntari au spus prezent apelului nostru pentru a face din Rudăria o destinație turistică atractivă. Mă bucur că mulți dintre colegii mei din țară, din București, Timișoara, Sibiu sau chiar Focșani, au venit să dea o mână de ajutor aici, în Banat. Prin acest traseul dorim să oferim tuturor posibilitatea de a vedea ceea ce am văzut noi aici: mori de apă arhaice, care spun povești, un traseu care te poartă prin locuri incredibile” – a declarat Andrei Amarghioalei, coordonatorul proiectului din partea Orange România.

Proiectul „Hai la Rudăria!” a avut parte și de sprijinul Primăriei comunei Eftimie Murgu.  „Vă mulțumim tuturor pentru ceea ce ați făcut pentru Rudăria și ne-am bucurat că v-am putut fi alături. Acest traseu va da un impuls în special morilor care nu erau vizitate. Vă invităm să veniți la noi și să descoperiți toate cele 22 de mori de apă din Eftimie Murgu!” – a spus primarul comunei, Mihai Otiman.

Despre morile de apă de la Eftimie Murgu

Cele 22 de mori de apă de la Rudăria fac parte dintr-un ansamblu unic în țară de instalații de măcinat cu o arhitectură simplă, arhaică. Câteva dintre aceste mori au peste un secol vechime, altele sunt mult mai noi, folosind însă aceleași principii ale instalațiilor țărănești. Morile de aici sunt funcționale, iar cele mai multe sunt folosite constant de localnici pentru a măcina făina de mălai, atât pentru coleșă (o rețetă locală de mămăligă), cât și pentru animalele și păsările din gospodării. Zona este o atracție turistică, însă, până în prezent erau vizitate doar câteva dintre morile de apă, amplasate la ieșirea din sat.

Localitatea Eftimie Murgu se află pe Valea Almăjului, în județul Caraș Severin. Numele de astăzi îl poartă după Eftimie Murgu, născut aici (n. 28 decembrie 1805, Rudăria, comitatul Caraș-Severin – d. 30 aprilie 1870, Budapesta). Totuși, numele nou al satului nu a fost folosit decât în administrație, localnicii, „rudărenii” și oamenii din zonă folosind în continuare vechiul nume, Rudăria. În 1910 erau consemnate pe toată Valea Rudăriei peste 50 de mori de apă, însă, din cauza viiturilor, dar și a îmbătrânirii populației, a scăderii numărului de animale, dar și a modernizării, în prezent aici se mai păstrează 22 de mori de apă, formând împreună cel mai mare ansamblu de acest tip din România. 

Apa râului Rudăria este direcționată prin două canale săpate (ierugi) care alimentează cu apă morile de pe o parte și de alta a râului. Toate morile de la Eftimie Murgu au o singură ciutură (toată orizontală) și sunt construite din lemn. 

Morile sunt folosite și astăzi de localnici, după o orânduire veche și bine stabilită, fiecare având „rând” la moară, iar rândul se moștenește sau se cumpără. Ei macină astăzi în special porumb, dar și grâu, făina rezultată prin frecarea celor două pietre de moară fiind una integrală, cu un gust și o textură diferite. Tradițional, în zonă se mănâncă o fiertură tare din făină de porumb, coleșă cu brânză friptă (prăjită).

În total, în județul Caraș Severin se mai păstrează astăzi aproximativ 250 de mori de apă, iar aproape jumătate dintre acestea sunt funcționale. Mai multe detalii pe www.taramorilordeapa.ro .

Despre Asociația Acasă în Banat

Asociația Acasă în Banat a fost înființată în 2018 și își propune să păstreze patrimoniul cultural al regiunii Banat, să redea culoare satului bănățean, să redescopere adevăratele valori ale acestor locuri: oameni buni și gospodari, case frumoase și poveștile lor. Asociația este membră a International Molinological Society (TIMS), cea mai importantă asociație de profil dedicată morilor din întreaga lume, care este activă din 1965 și are 500 de membri în peste 30 de țări. În 2019 – asociația a realizat recensământul morilor de apă din Banat, iar în 2020, cu sprijinul Fundației Orange, au fost renovate 12 mori de apă din 3 localități din Caraș Severin. Detalii și pe www.acasainbanat.ro 

Despre Fundația Orange

Fundația Orange este o organizaţie non-profit și se implică în viaţa comunității, prin realizarea de proiecte de filantropie, menite să aducă schimbări pozitive în viaţa persoanelor dezavantajate. În cei peste 9 ani de activitate, Fundația Orange a investit peste 6 milioane de euro în proiecte de educație digitală pentru persoane defavorizate şi în proiecte de sănătate, educație, cultură în beneficiul persoanelor cu deficiențe de vedere /sau de auz, în scopul integrării lor sociale. Pentru detalii, vizitați www.fundatiaorange.ro

          În perioada 17 – 19 septembrie 2021, la Lugoj, județul Timiș, s-au desfășurat lucrările Conferinței Internaționale de Istorie „Acta Historica Civitatis Lugosiensis” gazdă fiind prestigioasa Universitate Europeană „Drăgan” din Lugoj.

          Evenimentul a fost organizat de o serie de instituții importante, care și-au dat mâna pentru a reuni, timp de trei zile, personalități și oameni de seamă din țară și străinătate: Primăria și Consiliul Local Lugoj, Muzeul de Istorie și Artă Plastică Lugoj, Filiala Lugoj a Societății de Științe Istorice din România, Școala Gimnazială nr. 4 Lugoj, Asociația „Honeste Vivere” Lugoj și Sindicatul Învățământului Preuniversitar Timiș în parteneriat cu Universitatea din Oradea, Centrul de Studii Interdisciplinare Oradea – Chișinău, Universitatea din Padova, Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea Europeană „Drăgan” Lugoj, organizatorii primei ediții a Conferinței Internațională de Istorie „Acta Historica Civitatis Lugosiensis” cu tema „Istorie locală și istorie națională în context european”.

          Vineri, 17 septembrie 2021, la Universitatea Europeană „Drăgan” Lugoj, a avut loc deschiderea oficială a Conferinței fiind susținute cuvinte de salut din partea invitaților prezenți, dar și sesiuni online, din partea celor care n-au putut ajunge la eveniment. Au adresat alese cuvinte: prof. univ. dr. Dimitrie Cornean, rectorul Universității gazdă; prof. univ.dr. habil. Constantin Bungău, rectorul Universității din Oradea; prof.univ.dr. habil. Igor Șarov, rectorul Universității de Stat din Moldova; muzeograf dr. Răzvan Pinca de la Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Plastică Lugoj; prof. univ. dr.habil. Sorin Domițian Șipoș, directorul Școlii Doctorale de Istorie de la Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării a Universității din Oradea și prof. univ. dr. habil. Dan Octavian Cepraga, Universitatea din Padova.

          După cuvintele de salut, au fost deschise lucrările Conferinței, prima parte constând în susținerea de comunicări științifice în plen, moderatori fiind prof. univ.dr. Ion Eremia de la Universitatea de Stat din Moldova și prof.univ.dr.habil. Sorin Domițian Șipoș de la Universitatea din Oradea.

Lucrări precum: „«Autonomia» Basarabiei în anii 1812-1828: mit, opțiune sau necesitate politică”; „Între știință și patriotism: „Revue de Transylvanie”(1943-1944) – înființare, structură și tematică”; „Un episod al epurărilor politice la mijlocul deceniului șase al secolului trecut. Cazul Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București” și „Implicații externe în reformarea învățământului superior din Republica Moldova. Anul 1998” au fost subiectele propuse de prof.univ.dr. habil. Ion Eremia, prof.univ.dr. habil. Sorin Domițian Șipoș, prof.univ.dr. habil. Gabriel Moisa și conf.univ.dr. Liliana Rotaru.

În cea de-a doua parte au continuat comunicările științifice în plen, moderatori fiind prof.univ.dr. habil. Dan Octavian Cepraga și muzeograf dr. Răzvan Pinca.

Au prezentat: cercetător științific dr. Nicoleta Demian de la Muzeul Național al Banatului Timișoara, o comunicare despre „Cea mai veche medalie din colecția Muzeului Național al Banatului”; muzeograf dr. Răzvan Pinca: „Considerații de geografie istorică cu privitre la Lugojul medieval”; muzeograf dr. Adrian Deheleanu: „150 de ani de la Serbările de la Putna (15 august 1871), primul Congres al studenților români”; dr. Federico Donatiello de la Universitatea din Padova despre „ «Norma» lui Bellini în spațiul literar românesc din sec. al XIX-lea”; consilier dr. Patricia A. Manea de la Institutul Diplomatic Român București despre „Organizarea și dezvoltarea Consulatelor onorifice ale României în Austro-Ungaria (Viena) până la Primul Război Mondial”; prof.univ.dr.habil. Dan Octavian Cepraga de la Universitatea din Padova despre „ Scrisorile soldaților din Primul Război Mondial: o nouă carte și câteva reconsiderări” și conf.univ.dr.habil. Ion Cârja de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca despre „Românii din Austro-Ungaria în anii „Marelui Război”. Perspectiva documentelor vizuale”.

Cea de-a treia parte a fost dedicată prezentărilor și lansărilor de cărți, volume colective sau de autor. Au prezentat: Dan Octavian Cepraga, Sorin Șipoș, Federico Donatiello, Dana-Maria Feurdean, Liliana Rotaru, Dumitru Tomoni, Constantin -Tufan Stan, Horațiu Suciu și Sergiu Soica.

Prima zi a Conferinței Internaționale de Istorie „Acta Historica Civitatis Lugosiensis” s-a dovedit a fi una plină, deosebit de interesantă și atractivă, indiferent de modul în care au fost susținute comunicările – fizic sau online.

Inițial, cea de-a doua zi a conferinței – sâmbătă, 18 septembrie 2021-, a fost împărțită pe trei secțiuni, care urmau să se desfășoare concomitent. Din cauza absentării multora dintre invitați, aceștia declinându-și dorința de a intra online, comitetul de organizare a hotărât ca lucrările să se desfășoare într-o singură sesiune moderată de prof.dr. Dumitru Tomoni, muzeograf dr. Răzvan Pinca și conf.univ.dr. Liliana Rotaru, în prima parte a zilei, iar în cea de-a doua parte, să se desfășoare doar sesiunile online.

În prima parte a zilei au fost prezenți și și-au prezentat lucrările: prof.dr. Dorin Murariu (Lugoj): „Polimorfismul personajului din literatura Banatului”; prof. Simion Dănilă (Belinț): „Lexic dialectal bănățean”; jurnalist Remus Valeriu Giorgioni (Lugoj): „În căutarea cititorului pierdut”; drd. Marcel Revenco (Moldova): „Asigurarea juridică a relațiilor comerciale dintre Republica Modova și România (1991 – 2016)”; asist.drd. Ion Cheptene (Moldova): „Rolul lui Dimitrie Wisniowiecki (?-1563) în disputele pentru tronul Țării Moldovei în secolul al XVI-lea din perspectiva istoriografiei polone”; prof.dr. Constantin-Tufan Stan (Oradea): „Un burg bănățean din perspectivă imagologică: Lugoj în viziunea unor călători români și străini în sec. XVI-XIX”; prof. Horațiu Suciu (Lugoj): „Câteva informații referitoare la Bătălia de la Lugoj (1695)”; prof. Costinel Nițu (Lugoj): „Țările Române, zid în fața expansiunii otomane”; pr.drd. Gabriel Hoza (Cluj-Napoca): „Arhivele Bisericii și memorialistica greco-catolică (a doua jumătate a sec. al XIX-lea și începutul sec. XX)” și „ Legile și Regulamentele Seminarului Diecezei Gherlei. 1861-1913”; bibliotecar-arhivist Gabriela Șerban (Bocșa, Caraș-Severin): „In memoriam prof.univ.dr. Nicolae Bocșan – 5 ani de neuitare”; drd. Traian Ostahie (Oradea): „Activitățile Conventului Premonstratens din Oradea în perioada medievală”; prof. dr. Gabriela Bica (Teregova, Caraș-Severin): „Preoții români din Banatul de Munte și lupta pentru apărarea identității naționale în anii dualismului austro-ungar. Cazul preoților Ioan Bogoeviciu și Pavel Șandru din Teregova”; prof.dr. Dumitru Tomoni (Lugoj): „Prima adunare generală a ASTREI în Banat. 125 de ani de la Adunarea generală de la Lugoj”; muzeograf Daciana Vuia (Lugoj): „Universul țesăturii tradiționale bănățene” și Ion Teca (Lugoj): „Generalul Dimitrie Petrescu Tocineanu – un vizionar pentru Lugoj, erou pentru România”.

Iată,  un eveniment de o însemnătate aparte pentru viața științifică și culturală a Lugojului: prima ediție a Conferinței Internaționale de Istorie „Acta Historica Civitatis Lugosiensis”, cu o structură tematică generoasă: „Istorie locală și istorie națională în context european”. O manifestare extrem de onorantă pentru Școala Gimnazială Nr. 4, organizatorul principal (prof. Gabriela Sârbu și prof. Ana Schlopp, prin Asociația „Honeste Vivere”), acompaniată de instituțiile administrației locale (Primăria și Consiliul Municipal, finanțatorii Proiectului), Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Plastică (director: muzeograf Daciana Vuia), Filiala Lugoj a Societății de Științe Istorice din România (președinte: prof. dr. Dumitru Tomoni) și Sindicatul Învățământului Preuniversitar Timiș (președinte: prof. Marian Uță).

                Seara de sâmbătă, 18 septembrie 2021, a fost dedicată muzicii de calitate,  publicului meloman interesat i-a fost dăruit, în holul de marmură al cetății universitare lugojene, un select concert, cu participarea extraordinară a mezzosopranei Aura Twarowska și a unor valoroși interpreți lugojeni și timișoreni: pianista prof. Raluca Miclăuș (Școala Gimnazială de Muzică „Filaret Barbu” Lugoj), violonista Maria Gloria Mihai (Filarmonica „Banatul” Timișoara) și pianiștii Patricia Roșca (Școala Gimnazială de Muzică „Filaret Barbu” Lugoj) și Mihai Alexandru Piroi (Școala Gimnazială „Babel” Timișoara).

Pentru ultima zi a Conferinței, ziua de duminică, 19 septembrie 2021, era programată o vizită de documentare la cetatea medievală din satul Jdioara, unde urma să fie dezvelită și sfințită o placă memorială închinată fostului dascăl al satului, poetul Gheorghe Bălteanu.

Din cauza incidenței crescute a cazurilor de infectare cu virusul SARS-CoV-2 în satul Jdioara, comuna Criciova, evenimentele programate au fost anulate, ziua de duminică, 19 septembrie, fiind destinată prezentării unor obiective atractive și de interes din municipiul Lugoj.

Conferința Internațională de Istorie „Acta Historica Civitatis Lugosiensis”, ediția I, România, Lugoj, 2021 s-a dovedit a fi un eveniment de înaltă ținută, un „dar de preț oferit Lugojului cultural-științific”, după cum precizează ziarul lugojean „Actualitatea”.

Iar, inițiatorul acestui veritabil proiect – dar, prof.dr. în muzicologie și drd.în istorie, Constantin –Tufan Stan, mărturisește: “Unul dintre obiectivele primordiale ale proiectului este elaborarea, într-un viitor cât mai apropiat, a două lucrări fundamentale pentru învățământul local și zonal, dar și pentru istoriografia românească, Lugojul constituindu-se într-un adevărat punct de miră în istoria națională, cu reverberații semnificative în context european: un compendiu de istorie locală și zonală – manual pentru un opțional în învățământul gimnazial și liceal – și o amplă și documentată sinteză a istoriei Lugojului. Pleiada de harnici și devotați profesori, istorici și cercetători lugojeni, cu suportul unor magiștri de anvergură de la prestigioase instituții academice de profil, reprezintă atuuri esențiale în împlinirea cu succes a dezideratului nostru”.

Nouă, participanților, nu ne rămâne decât să mulțumim organizatorilor pentru invitație și să –i felicităm pentru inițiativă, osteneală și sacrificiu! Felicitări, tuturor: organizatorilor și gazdelor, dar și  invitaților prezenți – de aproape sau de departe!

La 20 de ani distanță de la ultimul eveniment de acest fel, sâmbătă 18 septembrie, Căminul Cultural din Dalboșeț, județul Caraș-Severin a fost gazda unuia dintre cele mai importante momente sărbătorești, „Fiii satului”, la care au participat localnici, numeroși invitați din Valea Almăjului, oaspeți din țară dar și din străinătate.

Incinta clădirii aflate încă în renovare a fost ambientată pentru a-și întâmpina goștii, la intrare, cu o expoziție de carte veche, reviste editate de condeieri populari dar și modele de straie tradiționale, vechi de peste 100 de ani, aduse special din zestrea Muzeului de Etnografie și al Regimentului de Graniță din Caransebeș.

S-a vorbit mult despre istoria și însemnătatea comunei așezată  în sudul Banatului, în apropierea pârâului Nera, despre ilustre figuri care au contribuit la dezvoltarea  așezării, pornind de la volumul recent apărut la Editura Uniunii Ziariștilor din România, intitulat „Dalboșeț-studiu monografic” semnat de profesoara octogenară Icoana Budescu. Așa cum a prezentat în cuvântul său autoarea, ediția a doua apare ca urmare a identificării de noi documente și date precum și fapte de viață demne de consemnat despre istoria localității, schimbările demografice, situația învățământului și a culturii. Cartea a fost reeditată la 15 ani distanță de la prima apariție, la sugestia și susținerea unui fost elev, plecat în Marea Britanie și stabilit la Cardiff. Doctor în psihologie, Nistor Becia nu a uitat nicio clipă de plaiurile natale, locul unde s-a format ca om, nu a uitat Dalboșeţul copilăriei sale și nici pe diriginta din școala generală, căreia i-a încredințat dorința sa: „visul meu este ca acest volum să fie tradus în limba engleză și publicat apoi în Marea Britanie, astfel încât monografia satului meu să rămână veșnică și oricine, oriunde în lume să poată accesa pe internet această carte cu informații de suflet. Dar cel mai important, fiica mea și nepoții care vor urma și care nu sunt sigur că vor fi vorbitori de limba română, vor putea să înțeleagă astfel, rădăcinile și originea lor românească!”

„Aceasta este explicația faptului că de la un om și o carte, s-au pus lucrurile în mișcare”, a subliniat președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, Doru Dinu Glăvan, prezent la eveniment și care în semn de apreciere a activității de peste 30 de ani desfășurată de publiciști locali și cadre didactice cu mare vizibilitate în viața comunității a oferit distincția „Credință și loialitate” din partea UZPR, membrilor: Gheorghe Rancu, Pavel Panduru, Nicolae Sitaru și Nicolae Andrei. „De asemenea, trebuie evidențiată contribuția acestor oameni de cultură condeieri, în promovarea scrisului la reviste culturale inedite, pentru slujirea cu devotament a actului jurnalistic pus în slujba publicului larg”.

Un alt emoționant moment al festivității a însemnat acordarea titlului de „Cetățean de onoare” unora dintre cei mai merituoși „fii ai satului” care, pentru acest prilej, s-au întors acasă în satul în care s-au născut și mediul în care s-au format. 

Astfel, în numele Consiliului Local, primarul comunei Dalboșeț, Florin Curița, a înmânat distincțiile unor medici, dascăli și persoane cu notorietate în viața publică și au devenit ”Cetățean de onoare”: prof. Icoana Budescu, conf.univ.dr. Florina Maria Băcilă, dr. Crenguța Imbrea, jurnalista Nina Curița, dr. Paul Purea, dr. Iosif Bădescu, prof. Gheorghe Rancu, Ovidiu Tiberiu Predescu, prof. Iosif Băcilă, dr. Mihai Băcilă, dr. Păun Fuicu, dr. Zeno Gheorghe Andrei, dr. Dinicu Budescu și psiholog dr. Nistor Becia, președinte al recent înființatei Filiale UZP din Marea Britanie, cel care astfel, și-a împlinit visul de a sprijini reeditarea monografiei satului natal pentru a putea fi tradusă  în engleză și introdusă într-o bază internațională de carte documentară.  La finalul manifestării s-a propus ca la anul viitor fiecare dintre laureații distinși să planteze un copac, ca formă simbolică de contribuție la stabilitate și perenitate pe aceste meleaguri.

Adriana Baghiu / UZPR