GABRIELA ȘERBAN: Oameni de lângă noi, modele demne de urmat: Erwin Josef Țigla – 60

La Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” din Bocșa continuă seria expozițiilor de carte dedicate unor oameni și fapte care merită a fi evidențiate.
După o interesantă expoziție de documente care ni l-au amintit pe Tata Oancea, cuprinzând volumele sale antume, numere din revista „Vasiova”, manuscrise și fotografii originale, precum și diverse cărți și publicații menite să dezvăluie „fenomenul” Tata Oancea și să-l amplifice, iată că biblioteca vine cu o nouă expoziție de carte dedicată tot unui bibliofil, unui veritabil iubitor, dar și făcător de carte și de cărți, unele chiar ediții bibliofile!

În perioada 15 – 24 septembrie 2021, la Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” din Bocșa, iubitorii de carte în limba română și în limba germană pot cerceta o expoziție cu volume și publicații apărute sub semnătura sau prin grija bibliotecarului, scriitorului, editorului, bibliofilului reșițean ERWIN JOSEF ȚIGLA.
Mărturisesc că expoziția este organizată cu prilejul aniversării zilei de naștere a colegului Erwin Țigla care, în 19 septembrie, împlinește 60 de ani.
O vârstă frumoasă, rotundă, o vârstă a maturității și a nobleței. O cifră care, în armonie cu zodia, relevă un caracter responsabil, analitic și bine organizat, atent la detalii, prudent și sincer. Dar, în același timp, sensibil, veșnic îndrăgostit de frumos și de familie. O personalitate care tinde spre perfecțiune prin armonie și bun simț.
Toate aceste caracteristici îi vin mănușă lui Erwin Țigla, născut la Reșița sub zodia Fecioarei, promotor al culturii germane în România și în Banatul Montan, editor, bibliotecar, membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. A absolvit Liceul ”Diaconovici-Tietz” din Reșița și studii postliceale de bibliotecar la Bușteni. Locuiește în Reșița, este căsătorit și are un băiat.
Erwin Josef Țigla are o activitate culturală impresionantă, este Cetățean de onoare al municipiului Reșița și Cetățean de onoare al județului Caraș-Severin. Este membru fondator al Forumului Democratic al Germanilor Caraș-Severin, președintele Asociației Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița și președintele Asociației Caritativă ”Sfântul Vincențiu de Paul” Reșița.
Publică în aproape toate publicațiile vremii, este redactor-șef al publicației lunare ”Echo der Vortragsreihe”, al periodicului ”Împreună, miteinander, egüttesen”, al periodicului ”Glasul vincențienilor” și al buletinului informativ ”Info SVP-Ro”.
Este inițiatorul unor importante manifestări culturale ale etniei germane din România: ”Decada Culturii Germane în Banatul Montan”, ”Zilele Literaturii Germane la Reșița”, ”Parada Portului Popular German”, ”Copiii desenează ținutul natal” etc.
Erwin Josef Țigla este autorul și realizatorul a 107 volume, cărți și albume, dedicate Banatului și oamenilor de aici. Adevărate bijuterii editoriale de o importanță greu de tăgăduit.
Între cărțile semnate amintim excepționalele albume realizate împreună cu scriitorul Gheorghe Jurma: Reșița: Viziuni. Reșița: Banatul Montan, 2009; Anina: Viziuni.Reșița: Banatul Montan, 2012; Bocșa: Viziuni. Reșița: Banatul Montan, 2014; Oravița: Viziuni. Reșița: Banatul Montan, 2017; Monumentele Mihai Eminescu. Reșița: Banatul Montan, 2018; Caransebeș: Viziuni. Reșița: Banatul Montan, 2020; Reșița: Viziuni 2. Reșița: Banatul Montan, 2021.
De asemenea, amintim câteva volume de autor de incontestabilă valoare și frumusețe: Biserici romano-catolice din Banatul Montan. Reșița: Intergraf, 2001; Pomul vieții pentru eternitate. Arta turnării metalului din Banatul Montan. Reșița: Intergraf, 2003; Destăinuiri. De 21 de ori în fața mass-media. Reșița: Banatul Montan, 2009; Destăinuiri II. De 32 de ori în fața mass-media. Reșița: Banatul Montan, 2011; Raze de lumină: album foto. Reșița: Banatul Montan, 2011; Semmeringul bănățean: Calea ferată Oravița-Anina. Reșița: Banatul Montan, 2013; Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița: o retrospectivă la 25 de ani de la constituire. 3 volume. Reșița: Banatul Montan, 2012 – 2014; ”Ecoul Asociației/ Echo der Vortragsreihe” 1990 – 2014: bibliografie. Reșița: Banatul Montan, 2015; 25 de ani „Decada Culturii Germane în Banatul Montan, 1991- 2015”. Reșița: Banatul Montan, 2016; Destăinuiri III. De 42 de ori în fața mass-media. Reșița: Banatul Montan, 2016; Literatura în grai popular în Banatul Montan și publicarea acesteia. Reșița: Banatul Montan, 2017; 3 x Bad Kissingen.Reșița: Banatul Montan, 2017; Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița: o retrospectivă la 30 de ani de la constituire. 3 volume. Reșița: Banatul Montan, 2017; Reschitza: 245 Jahre. Reșița: Banatul Montan, 2020; Destăinuiri IV. De 60 de ori în fața mass-media. Reșița: Banatul Montan, 2021.
Despre personalitatea Erwin Josef Țigla s-a scris în multe volume de referință, de la ”Dicționarul scriitorilor din Caraș-Severin” (Reșița: Timpul, 1998) la ”Reșița literară” a lui Gheorghe Jurma (Reșița: Tim, 2016) sau „Enciclopedia Banatului. Literatura” (Timișoara: David Press Print, 2016) fiind conturat portretul unui neobosit promotor cultural, unui om de o calitate excepțională.
Scriitoarea Maria Pongrácz-Popescu îl descrie pe Erwin Țigla într-un mod sincer și excepțional: ”Un om plin de pasiuni, puternic vesel și câteodată melancolic, care a descoperit ”pomul vieții pentru eternitate”. Găsim în el atâta dăruire și pasiune, încât credem că a fost predestinat să devină, într-un anumit spațiu și într-un timp pe care-l trăim și noi, un om punte între culturi, un generator de noi energii spirituale, un constructor de valori de care avem atâta nevoie.”
Toți cei care-l cunoaștem pe Erwin Josef Țigla putem confirma spusele Mariei Pongrácz și putem da propriile mărturii cu privire la dăruirea și generozitatea omului de cultură Erwin Josef Țigla.
De colegul Erwin mă leagă o prietenie veche și statornică, bazată pe sinceritate, colegialitate și pasiune pentru carte și act cultural.
În slujirea cărții am debutat împreună, el la Reșița, eu la Bocșa; împreună am realizat, în timp record, o bibliotecă germană la Bocșa; împreună am organizat evenimente importante pentru Bocșa și pentru Banat; împreună, ani la rând, am evidențiat oameni și fapte care fac cinste comunității; împreună am gândit cărți și publicații care ar fi de interes nu doar local, ci și zonal și național. Împreună am clădit și am schimbat mentalități, fiecare în comunitatea în care slujește cu dăruire și profesionalism.
Ing. Victor Creangă spunea că, împreună cu Gheorghe Jurma, constituim un trio cultural de neînvins! Un veritabil trifoi cultural!Evident că sunt onorată de această asociere! Și mi-aș dori ca Victor Creangă să aibă dreptate măcar într-o anumită măsură.
Cert e că, prietenia cu Erwin Josef Țigla, mă onorează! Prietenia și colaborarea cu acești doi importanți oameni de cultură ai Banatului – Erwin Țigla și Gheorghe Jurma – mă onorează și mă motivează!
De asemenea, orașul Bocșa îi datorează enorm omului de cultură Erwin Josef Țigla din multe puncte de vedere: de la relațiile importante și fructuoase cu Forumul Democratic al Germanilor, la relații importante în parteneriate și colaborări cu asociații din Germania și Austria; de la activități cultural-spirituale, la editări și donări de cărți și albume; de la implicarea directă în derularea unor proiecte cultural-sociale, până la parteneriatele esențiale pentru promovarea și dezvoltarea multiculturalității orașului Bocșa.
Trebuie precizat că lui Erwin Țigla și Gheorghe Jurma li se datorează singura carte-album „Bocșa”, o adevărată „carte de vizită” a orașului nostru, dar și albumul dedicat profesorului și pictorului bocșean Peter Kneipp.
Așadar, iată, sunt multe și de netăgăduit motivele pentru care scriitorul, bibliotecarul, bibliofilul, omul Erwin Josef Țigla merită din plin prețuirea noastră, respectul și stima noastră!
Jurnalista Anca Marilena Bica vorbea atât de frumos și clar pe postul de radio reșițean afirmând, între altele: „ Erwin Josef Țigla se impune prin libertatea cu care-și poartă demnitatea de mână cu modestia, prin bucuria de a dărui și de a se pune în slujba principiilor pe care le apără și le promovează, prin notorietatea numelui său într-o lume în care, aparent, acestea nu mai reprezintă un drum către împlinire. „România începe cu sufletul” pentru Erwin Țigla, care este înainte de orice demnitate socio-profesională, un om de onoare, un spirit care desăvârșește memoria lumii cu frumusețea Banatului de Munte! A fost și rămâne un bun prieten al celor care reprezintă valorile universale, un generos amfitrion al iubitorilor de frumos și un mentor pentru toți cei care au nevoie de modele și îndrumare!”
Adevărat! Cu toții avem nevoie de modele demne de urmat, cu atât mai mult tinerii de astăzi, iar Erwin Josef Țigla este, cu siguranță, unul dintre aceste modele! Îi sunt recunoscătoare pentru toate: îndemnuri, povețe și susținere de-a lungul anilor (care s-au adunat…).
La ceas aniversar, mă alătur și eu celor care îi transmit sănătate și vise împlinite! Mă alătur celor care îl prețuiesc pe Erwin și-i înțeleg aplombul în diverse acțiuni curajoase, dar deosebit de importante. Mă alătur celor care, dincolo de toate, apreciază omul și neastâmpărul lui!
La mulți ani, Herr Țigla! La mulți ani, dragă Erwin! Îți mulțumesc pentru că exiști!

O nouă stagiune a Întâlnirilor literare de vineri

Vineri, 17 septembrie 2021, de la ora 12.00, în sala de cenaclu din Piața Sfântul Gheorghe nr. 3 a Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor din România, va avea loc deschiderea stagiunii de toamnă – primăvară 2021 – 2022 a Întâlnirilor literare de vineri, cu aniversarea scriitorului Erwin Josef Țigla și lansarea volumelor bilingve Viziuni / Visionen Caransebeș și Viziuni / Visionen Reșița (ediția a II-a) de Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla.

Participanții sunt rugați să respecte reglementările sanitare în vigoare.

CERTITUDINEA nr. 95. N-aduce anu’ / Ce-aduce Afganistanu’!

DIN SUMAR

● MIHAI EMINESCU. Poporul român și fatalismul raselor nefericite

● MIRON MANEGA. Repudierea lui Silvian-Emanuel Man sau dezbinarea din fașă a unei posibile mișcări patriotice

● Insulina descoperită de Paulescu, celebrată fără Academia Română  

● DENIS BUICAN. „Frântură de soare, spărtură de flaut”

● AUREL C. POPOVICI. Progresiștii și adevărurile lor

● CONSTANTIN 7 GIURGINCA. Arhivele transcendente conservate în memoria colectivă a neamului românesc

● CHRISTIAN MOCANU. Rondeluri pelasge

● NAGY ATTILA-MIHAI. Meditațiile unui secui. Xenofobia de stadion a suporterilor din Constanța este efectul războiului iluzoriu al secuilor împotriva românilor

● ION COSTAȘ. Aderarea Basarabiei la Uniunea Europeană este posibilă doar în componenţa României

● DUMITRU IONCICĂ. Spovedania: slavă sau vedică?

● ȘERBAN POPA. Fundamentele identitare ale antisemitismului versus „Legea Vexler” ca inspiratoare a „Legii Șoșoacă”  

● G-ral MARIAN V. URECHE. Statul-imperiu al lui Burebista. Rolul serviciilor informative din vremea sa    

● CONSTITUȚIA LOR și CONSTITUȚIA NOASTRĂ. Administrația publică. Structura și personalul

● TEODOR PALADE. Dictatura     

● O MIRCEA ȘERBAN. Al cui este Emil Hurezeanu?

● DAN DIACONU. „Valul 4 va fi valul nevaccinaților”? De unde-ați scos-o, nemernicilor?”

● NATO, crucișătoarele erotice, oile de la Deveselu și imunitatea de a fi român – Interviu cu Dan Puric

● G-ral (r) Dr. MIRCEA CHELARU. Europa – ultima generație de copii albi

● DAN DIACONU. N-aduce anul / Ce-aduce Afganistanul! Grandiosul spectacol al fugii americane

● Teatrul Globe din Londra își informează spectatorii că Romeo și Julieta aveau „probleme psihice” care i-au împins spre sinucidere

● Acad. CONSTANTIN IONESCU-TÂRGOVIȘTE. Despre știința lui Paulescu și neștiința altora  

● Prioritățile mondiale ale lui Paulescu

● Dr. IOAN ROȘCA. Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (II)    

● MIRON MANEGA. Studiu de caz: dictatura incompetenței sau cât de greu e să-ți câștigi drepturile atunci când ai dreptate. Cazul Liliana Coldea   

● OVIDIU DANTEȘ. Scurt inventor al resursele minerale (încă) imense ale României  

● ION STAICU, poet genial

● Festivalul Internațional al Filmului de Dragoste „B. Loved”, ediția a IV-a  

● Marșul Național „Avram Iancu” Ediția a XI-a!   

● DANIEL ROXIN. Peste 99% dintre infectații cu Covid SE VINDECĂ! Iată adevăratele statistici…

● CONSTANTIN BEJENARU-BECO. Pastel marin cu Întrebare

● DANIELA GÎFU. Las ideile romantice în grija altor gâsculițe

● DAN DIACONU. Tâmpiții lumii sau topul știrilor tembele

COMUNICAT DE PRESĂ. Țebea, închisoare politică!

Așa cum se știe, în perioada 9-12 septembrie 2021, în Apuseni s-a desfășurat, conform unui ceremonial devenit tradiție, Marşul Naţional „Avram Iancu”, inițiat și susținut, începând din 2011, de poetul și jurnalistul Laurian Stănchescu, membru UZPR și inițiator al al Legii 230/2016 privind declararea lui Avram Iancu „Erou al Națiunii Române”. Ediția de anul acesta (a XI-a) a avut loc sub egida Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Punctul culminant al marșului, ceremonia de la Țebea (12 septembrie) a adunat la mormântul lui Avram Iancu o mare mulțime de moți, oameni de cultură și preoți veniți din toată țara și, bineînțeles, oameni politici. S-a întâmplat însă un fapt fără recedent: lui Laurian Stănchescu, omul cu cea mai mare legitimitate să ia cuvântul (fără el această sărbătoare n-ar fi putut exista!), i s-a interzis accesul la microfon! Mai exact, la un ordin tacit al prefectului de Hunedoara, Călin Petru Marian, microfonul s-a făcut nevăzut, astfel că, atunci când Laurian Stănchescu a ajuns în față, n-a mai avut la ce vorbi. Din fericire, George Simion și delegația de la AUR, care aveau și ei o stație, l-au invitat să vorbească de la microfonul lor.

Laurian Stănchescu ținând în mână crucea care a stat pe pieptul lui Avram Iancu în timpul priveghiului de la moartea sa (10-13 septembrie 1872). După înmormântare, crucifixul (cioplit în 1836) a trecut din moț în moț până în zilele noastre, când a ajuns la părintele Birău din Apuseni. La unul din marșurile Avram Iancu, acesta i-a dat-o s-o țină, ca pe o ștafetă sfântă, și lui Laurian Stănchescu.

Țebea a devenit închisoare politică, iar sacrul mormânt al Crăișorului a devenit temniță…. păzită de gardieni politici…!

Memoria lui Avram Iancu a fost umilită, batjocorită și profanată la Țebea de către Prefectura Hunedoara! Nu cred că domnul Președinte Klaus Iohannis a dat un asemenea ordin antiromânesc… de executare postumă a Martirului și Eroului Națiunii Române, așa cum au lăsat să se înțeleagă liliecii preistorici ai Prefecturii, asasini ai spiritului lui Avram Iancu, Titanul mitic al cultului luminat național… !

Crăișorul a luptat și a murit pentru drepturile și libertatea nației sale. S-a stins însingurat și părăsit pe prispa unui brutar, cu ochii deschiși la cer. Așa a fost găsit…!

M-am luptat cinci ani în Parlament să poată fi declarat Martir și Erou al Națiunii Române. Dar tâlhăria de Țebea, de ziua tragică a stingerii sale, a fost o crimă care nu poate fi prescrisă niciodată!… Eu îi chem pe acești delincvenți și jefuitori ai istoriei naționale la un proces public și sub rigorile legii românești, pentru a fi judecați ca pluton de execuție a ființei naționale!

Avram Iancu este, singur, cât o întreagă istorie de antichitate. Este Biserica laică a Golgotei noastre, este crucifixul spiritual și moral al Națiunii sale iubite!

Laurian Stănchescu

scriitor și jurnalist,

autorul proiectului Avram Iancu,

devenit Decret Prezidențial