Am trecut de ziua de 3 iulie, când am sărbătorit cei 250 de ani de industrie pe aceste meleaguri… Am inițiat de anul trecut mai multe proiecte & programe care să ilustreze importanța istoriei acestor locuri, începând cu ziua de naștere a Reșiței industriale până în ziua de astăzi, cu toate suișurile și coborâșurile inerente unei evoluții istorice, așa cum a trăit-o urbea noastră încă din 1769, când s-a pus de fapt piatra de temelie a ceea ce sărbătorim astăzi.

Deja consacratul parteneriat între Centrul Universitar din Reșița al UBB, Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin, Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița, revista „Reflex: Artă – Cultură – Civilizație”, Societatea „Metarsis: activități și servicii de cultură urbană și artă contemporană” Reșița, Muzeul Cineastului Amator din Reșița și Filiala Caraș-Severin „Ștefan Naciu” a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, a demonstrat până în prezent, că împreună se pot realiza lucruri frumoase…

Uniți în sărbătoarea Reșiței, ne-am propus în luna mai un proiect expozițional: în fiecare zi de 3 a lunilor mai – octombrie, să se organizeze câte o expoziție care să ilustreze trecutul sau prezentul acestui loc minunat prin oamenii și faptele lor, prin energia lor creatoare, dar nu în ultimul rând și prin ceea ce ne-a oferit Bunul Dumnezeu: natura, mediul înconjurător.

Prima expoziție a fost deschisă în curtea Bibliotecii Germane „Alexander Tietz” din  Reșița timp de două ore, între 16.00 și 18.00, în lunea Paștilor din acest an, în data de 3 mai 2021. Reșițenii dornici de istoria acestor locuri au putut vizita o expoziție dedicată unor momente importante din viața Cetății de Foc, din anul în care se sărbătoreau 200 de ani de industrie la Reșița, în 1971. Curatorul primei expoziții a fost coordonatorul Muzeului Cineastului Amator, Andrei Florin Bălbărău. Cea de a II-a expoziție, deschisă în 3 iunie în curtea Bibliotecii Germane „Alexander Tietz” din Reșița, timp de două ore, a fost cea realizată cu piese din colecția lui Bogdan Andrei Mihele, un mare iubitor al istoriei plaiurilor industriale reșițene. Cea de a III-a s-a organizat în foaierul Centrului Universitar UBB din Reșița și a reunit plasticieni profesioniști și amatori într-o expoziție de artă plastică dedicată jubileului reșițean, chiar în ziua în care, în urmă cu 250 de ani, se aprindeau primele două furnale. Aceasta s-a inaugurat) sub motto-ul „Reșița – 250: Timp și contratimp”. A IV-a expoziție a fost intitulată „Reșița pierdută”, având marca familiei de fotografi Mato. Jancsi Mato a adunat din arhiva proprie pentru expoziția din 3 august imagini realizate de tatăl său, Ioan Mato (*13 octombrie 1932, Iersig – †27 iunie 2004, Reșița), care reprezintă scene din istoria orașului vechi, parte care a fost demolată ca urmare a extinderii uzinelor reșițene în ultimele decenii ale secolului trecut.

De data aceasta vă invităm la o nouă expoziție dedicată jubileului reșițean, cu posibilitatea de a fi vizitată vineri, 3 septembrie 2021, în curtea Bibliotecii Germane „Alexander Tietz” din Reșița, timp de două ore, între 16.00 și 18.00:

3 septembrie 2021, orele 16.00 – 18.00, curtea Centrului German „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiectul de expoziții „Reșița: 250 de ani de industrie”. Expoziție de fotografii realizate de Petre Dalea (Reșița) având ca tematică lucrările de GRAFITTI, Street Art și / sau NEOMURALISM existente în Reșița până în vara lui 2021.

Proiect expozițional organizat cu sprijinul Muzeului Cineastului Amator Reșița, coordonator: Andrei Florin Bălbărău.

Fotograful Petre Dalea explică tematica expoziției printr-un citat al artistului IRLO (cel care a realizat prima pictură murală de mari dimensiuni în Reșița): „Arta stradală poate să ajute ca oricare altă artă pentru că scoate omul din hipnoza vieții de zi cu zi”.

Așadar, rupeți-vă un pic din timpul personal în după-masa zilei de 3 septembrie și vizitați o expoziție interesantă din acest proiect. Vă așteptăm în curtea Bibliotecii Germane „Alexander Tietz” din Reșița, timp de două ore, 16.00 – 18.00, bineînțeles respectându-se toate măsurile sanitare din perioada aceasta de pandemie, așa cum sunt ele stipulate în deciziile factorilor responsabili în acest sens.

Erwin Josef Țigla

Un lucru ce nu-l înțeleg în aceste zile: îngrijorarea în fața unui nou val de infectare!?  Virusul de indiferență și incompetență ce stăpânește de multă vreme clasa noastră politică încă nu îngrijorează pe nimeni?? Chiar ne-am pierdut in întregime abilitatea de tâlcuire a tot ceea ce se produce în jurul nostru, inclusiv pe scena politică? Cât timp vom asista amorțiți în pasivitate la acest spectacol grotesc al politicienilor și al guvernanților noștri? Știm cu toții că poporul român este un popor foarte răbdător, poate că multă vreme în politica noastră s-a mizat pe acest aspect. S-a ajuns azi ca în politică să fie prezenți oameni care au cu totul alte aspirații, divergente intereselor obștei. Îngrijorător este că acest virus este transmis și noilor generații de politicieni, tineretul fiind atras de politică în perspectiva unui loc călduț sau a unor facilități personale oferite de acest mediu, fără a fi animați de idealuri, sau ideologii, nici măcar de credință sau teamă de Dumnezeu! În anumite conjuncturi favorabile, aceștia pot ajunge, desigur în lipsa unor deosebite merite de natură profesională, în funcții importante, pe cele mai înalte trepte ale politicii, cu rang înalt în organismele legislative sau guvernamentale. Din păcate acesta este momentul pe care îl parcurgem azi. Perspectiva unei carantinări a acestui virus din păcate nu se întrezărește în nici un fel de scenariu. Fără speranțe, fără perspective, ne căznim să supraviețuim, drămuindu-ne cu îngrijorare și migală puținele resurse materiale personale. Suntem oglinda celui mai dur paradox: un popor sărac într-o țară bogată! Oare ce fel de orologiu mai poate trezi simțurile acestui popor, sau somnul lui a intrat într-o regretabilă veșnicie?

Constantin VLAICU/UZPR