Seratele „Eminescu Jurnalistul” sub semnul talentului și normalității

Se spune că toamna astronomică stă sub semnul soarelui ce intră în constelația balanței.

Seratele Eminescu Jurnalistul” stau de mult în constelația talentului și echilibrului jurnalistic, reînnoit și la acest început de toamnă printr-un eveniment marca UZPR.

Deloc întâmplător, ediția inaugurală a acestei stagiuni culturale a seratelor dedicate poetului astral Mihai Eminescu s-a desfășurat luni, 27 septembrie 2021, începând cu ora 17:00, la Centrul Cultural „Mihai Eminescu” UNESCO, spațiu spiritual atât de familiar iubitorilor de evenimente de excepție.

În generosul program al acestei serate au fost înscrise numele unor cunoscute și deosebit de apreciate personalități ale vieții culturale precum dr. Mihai Neagu Basarab – președinte al Academiei Germano-Române din Baden-Baden și dr. Olivia Costea – Consul Onorific al României în Solvesborg, Suedia.

De asemenea, la acest colocviu eminescian, plin de har jurnalistic, de revărsare de talent și inteligență, am trăit momente de vibrantă rememorare a  vieții și operei scriitorului Mihail Diaconescu, evocat în imagini și file de istorie, într-un volum eveniment editorialistic prezentat cu această ocazie.

Sub vraja verbului inspirat al domnului Doru Dinu Glăvan, Președinte al UZPR, moderatorul acestei memorabile întâlniri, au prins viață clipe de încântare artistică oferite de membrii talentatului colectiv artistic al Teatrului Nostrum. Din acest mănunchi de artiști, înzestrat cu har, au strălucit distinsa soprană și artistă Dana Irina Gîju precum și apreciata actriță româno-canadiană Claudia Motea – cea care a deschis stagiunea cu spectacolul „Brâncuși mon amour”, alături de muzicianul Felix Goldbach, directorul Teatrului Al Davilla din Pitești. 

Domnul Doru Dinu Glăvan a deschis serata, anunțând prezența doamnei Olivia Costea, Consul onorific al României în Solvesborg, Suedia. L-a invitat, apoi, pe poetul Miron Manega să prezinte momentul dedicat poetului și jurnalistului Eminescu – „ De la Eminescu cetire….”. Cu această ocazie Domnia s-a referit la câteva dintre inițiativele recente ale Uniunii.

Doamna Olivia Costea a prezentat o interesantă expunere despre „Mecenatul cultural în actualitate”, relevând succesul repurtat de spectacolul Brâncuși mon Amour în Suedia. A amintit în continuare la acțiunile promovate în comunitatea românească din Suedia împreună cu soțul Domniei sale prin „Asociația cultură fără frontiere” pe care o conduce. În semn de apreciere pentru activitatea Domniei sale, Doamna Olivia Costea a primit o Diplomă de Onoare din partea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.

În alocuțiunea sa, domnul Felix Goldbach s-a arătat încântat să inițieze un parteneriat între instituția de cultură pe care o conduce la Pitești și UZPR, care să aibă ca obiect serate literar-muzicale, dezbateri și proiecte culturale comune. Recitalul muzical al maestrului Felix Goldbach, care a acompaniat textul rostit de actrița Claudia Motea, s-a bucurat, de asemenea, de succes.

Doamna Claudia Motea s-a referit în continuare la spectacolul “America de Acasă”, prezentat la Cahul, Chișinău și Bacău, care s-a bucurat de un real succes de public atât în țară cât și în Republica Moldova. În încheierea cuvântului ei, artista a recitat poezia proprie intitulată „Protagonistul Toamnei” care a stârnit admirația asistenței.

Prezentând personalitatea domnului  Mihai Neagu Basarab, poetul Miron Manega a scos în evidență ampla activitate a acestuia la Freiburg, unde păstorește cea mai mare Bibliotecă Românească a Diasporei din Europa. 

Scriitorul Mihai Neagu Basarab a prezentat istoricul creării Bibliotecii Române din Freiburg, înființată în 1949, amintind numele marilor creatori români care au trecut pe la acest mare centru de cultură. Amintește că Centrul este în posesia a peste 2500 de titluri de revistă, 200 000 de titluri de cărți și 1 milion de exemplare de ziare. Este rezervat în legătură cu viitorul acestui important Centru cultural, ca urmare a lipsei de apetență a diasporei contemporane pentru acte de cultură. 

Talentata poetă și publicistă  Doamna Rodica Subțirelu a prezentat în calde cuvinte personalitatea marelui creator, care a fost Mihail Diaconescu, cel ce a contribuit mult la formarea Domniei sale ca scriitoare. Despre același mare cărturar, Mihai Neagu Basarab a afirmat  că genealogia acestuia, ca urmaș de preot de țară, este o garanție a valorii perene a operei sale pur românești. 

Soția regretatului om de cultură, Doamna Corina Vlad Diaconescu, a adăugat câteva cuvinte referitoare la prefața volumului amintit, realizată de publicistul Narcis Zărnescu. A mulțumit celor prezenți pentru gestul de a păstra vie memoria soțului său, prin lucrarea-album „Mihail Diaconescu, scriitorul și opera în imagini“ semnată de Rodica Vătăman Subțirelu. În final, Corina Vlad Diaconescu a prezentat trei superbe creații proprii, care au fost ascultate cu încântare de cei prezenți.

Artista și publicista Dana Irina Gîju a prezentat un recital compus dintr-o melodie din repertoriul Mariei Tănase, apoi o piesă à capella, culeasă de Tiberiu Brediceanu, care a stârnit ropote de aplauze, încheindu-și recitalul cu vechea piesa Bordeiaș bordei….. din folclorul românesc, sala fiind cucerită de talentul acesteia.

La sfârșitul seratei, bine-cunoscuta actriță Doina Ghițescu a încălzit atmosfera cu câteva momente autobiografice, apoi a prezentat un florilegiu de versuri din creația unor mari poeți români.

Tanța Tănăsescu / UZPR

Jurnaliști din toată țara sunt așteptați la o nouă ediție ECO Forum

ECOTIC și Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, împreună cu Oameni și Companii, organizează o întâlnire online dedicată jurnaliștilor, pe tema managementului și reciclării deșeuriloruna dintre provocările actuale, cu care România se confruntă în domeniul protecției mediului și valorificării resurselor.

Miercuri, 29 septembrie, începând cu ora 11.00, pe platforma ZOOM, moderatorul întâlnirii, Conf.univ.dr. Mihai Bogdan Petrişor, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, îi are ca invitați speciali pe:

Raul Pop, Expert deșeuri;

Octavian Popescu, Director general, Garda Națională de Mediu;

Valentin Negoiță – Președintele ECOTIC;

Doru Dinu Glăvan – Președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.

Constantin Damov, Președinte, Green Group;

Dragoș Călugăru – Director General, ECOTIC;

Ema Cumpătă, Coordonator Comunicare, ECOTIC.

Întâlnirea va avea o durată de aproximativ 90 de minute și se va desfășura pe platforma Zoom.

Participarea este gratuită pentru jurnaliști, cu rugămintea confirmării prealabile prin formularul disponibil AICI!

ECOTIC este prima organizație a producătorilor și importatorilor de echipamente electrice și electronice (EEE) din România, fondată în anul 2006 cu scopul de a aduce mai multă eficiență și omogenitate în îndeplinirea responsabilităților de mediu ale acestora.

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România   (UZPR) este o asociație profesională de creație publicistică și jurnalistică a ziariștilor din România și din comunitățile românești de peste hotare. Obiectivul Uniunii Ziariștilor Profesioniști este promovarea creației publicistice și jurnalistice ca domeniu distinct al vieții spirituale, consacrarea profesiei de ziarist ca profesiune de creație, cu importanță publică și socială recunoscută, precum și apărarea drepturilor, libertăților și demnității profesionale ale ziariștilor și a libertății presei, în concordanță cu legile naționale și cu prevederile internaționale.

Oameni și Companii-OSCoferă soluții de marketing utilizând un ecosistem propriu de +100 comunități business sau profesionale si platforme digitale asociate. O listă cu aceste platforme puteți vedea aici. O listă de comunități, aici

globalmanager.ro

GABRIELA ȘERBAN: NicolaS de Ohaba, pe cărți și în cărți!

La Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” din Bocșa continuă seria expozițiilor de carte, proiect menit să aducă în atenția iubitorilor de lectură și literatură scriitori valoroși „din imediata apropiere” și multe dintre cărțile acestora.
Pentru perioada 27 septembrie – 1 octombrie 2021 organizatorii propun prietenilor cărții și utilizatorilor serviciilor bibliotecii o expoziție a scriitorului, jurnalistului, poetului reșițean Nicolae Sârbu.
De curând, scriitorul Nicolae Sârbu și-a aniversat ziua de naștere (în 21 septembrie) atât la Reșița, cât și la Timișoara, printr-un volum apărut recent la editura TIM din Reșița, sub exigenta consiliere a editorului Gheorghe Jurma.
„Cum am ajuns «conte de Ohaba»” (Reșița: TIM, 2020) este cartea care încununează cei 75 de ani de viață ai scriitorului Nicolae Sârbu, o carte apărută la inițiativa editorului Gheorghe Jurma, cu un titlu ales de autor. Este o carte care adună articole de presă și referințe critice apărute de-a lungul vremii despre jurnalistul, poetul și managerul Nicolae Sârbu, precum și lucrări – în versuri sau proză – ale acestuia.
„Sunt întâlnirile gazetarului, poate cel mai talentat și mai spumos pe care l-a dat Carașul în ultima jumătate de veac. În alte condiții, poate că ar fi generat o școală de reportaj în orașul oțelului.” afirmă criticul și istoricul literar Radu Ciobotea, iar scriitoarea Maria Nițu completează: „Echinoxist și nu prea în esență, N. Sârbu ține să-și onoreze abțibildul acestei etichetări valorice de la debut, care-l obligă la respectarea ștachetei ridicate, la noblesse oblige!”
Nicolae Sârbu s-a născut în 21 septembrie 1945 la Ohaba-Forgaci, județul Timiș, și este absolvent al Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Își începe cariera de ziarist la Râmnicu-Vâlcea, la „Orizont”, o continuă la Reșița, la „Flamura”, iar, după 1990, la ziarul „Timpul” din Reșița. A fost un ziarist curajos, cu o peniță acidă, unul dintre ziariștii de temut ai vremii.
În perioada 1997 – 2010 conduce destinele Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” din Reșița ca director/manager/, perioadă în care își propune multe, atât din punct de vedere administrativ, cât și cultural, unele dintre proiecte devenind repere pentru activitatea bibliotecilor publice cărășene.
Este perioada în care Reșița culturală este răsfățată de prezența unor importante nume cu rezonanță internațională, prin organizarea unor evenimente de excepție și, mai ales, prin întâlniri deosebit de importante și necesare, atât în domeniul cultural, cât și în domeniul biblioteconomiei.
Ca poet, Nicolae Sârbu debutează în anul 1965, în revista „Tribuna” din Cluj-Napoca; editorial, debutează în anul 1986 cu volumul de reportaje „Aurul din aripi” (Timișoara: Facla, 1986).
Din anul 1997 este membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timișoara și al Uniunii Ziariștilor Profesioniști.
I-au apărut, până în prezent, 22 de volume de autor: poezie, reportaj, publicistică, istorie culturală, unele dintre acestea fiind premiate de Uniunea Scriitorilor din România, de Consiliul Ziariștilor sau Asociația Bibliotecarilor din România.
Volume proprii sunt: „Aurul din aripi” (reportaje).- Timișoara: Facla, 1986; „Ascultând ceasornicul în baie: 77 poeme preș”.- Oravița: Silva, 1995; „Cochetăria cu fulgerul (versuri).- Reșița: Timpul, 1995;”Șantier în creier” (poeme).- Reșița. Timpul, 1996; „Neputința de a închide cercul” (poeme).- Timișoara: Marineasa, 1999; „Provinciile cerului” (poeme).- Reșița: Timpul, 2000 (colecția„Orașul cu poeți); „La paradisul mineral Gruescu” (reportaj).- Reșița: Timpul, 2001 și ediția a II-a în 2002; „De o sută de ori Banat. Patima și pătimirile unui publicist în pustie” (publicistică).- Deva: Călăuza, 2003; „N-am operă. Povestea unor poeme care-și dau palme” (versuri).- Reșița: Signum, 2004; „Că poetu’ nu-i ca omu’. Paiața unui pierde-viață” (poeme).- Timișoara: Marineasa, 2005; „Cămila din Bucegi. Veghiind la căpătâiul cărții” (eseuri).- Timișoara: Marineasa, 2006; „Cu pumnul pe i” (antologie de poezie).- București: Palimpsest, 2007; „Și veți trece prin vamă ca fluturii” (reportaje și eseuri).- Cluj-Napoca: Limes, 2007; „Ferestre pentru labirint” (poezie).- Cluj-Napoca: Grinta, 2008; „Eu, Nicolae de Ohaba” (poezie).- Cluj-Napoca: Dacia XXI, 2011; „Vitralii sparte” (versuri).- Reșița: TIM, 2011; „Piscina cu pioneze Stradivarius” (poeme).- Timișoara: Brumar, 2013; „O căsnicie infernală – provocări partajate în rate” (interviuri).- Reșița: TIM, 2015; „Muza nu urcă la etajul trei” (poeme).- Florești-Cluj: Limes, 2017; „La o vânare de dinozauri”(proză).- Reșița: TIM, 2019; „Cum am ajuns «Conte de Ohaba»”.- Reșița: TIM, 2020.
Scriitorul Nicolae Sârbu este prezent în presa de ieri și de azi, colaborează, cu conștiinciozitate, la importante reviste de cultură și literatură și semnează în volume colective ca autor; de asemenea, îl găsim adesea prefațator sau postfațator al unor volume, precum și coordonator sau îngrijitor de ediții, volume esențiale pentru buna cunoaștere și recunoaștere a Banatului și a unor oameni talentanți și pasionați de aici.
Despre scriitorul, reporterul, poetul, ziaristul Nicolae Sârbu s-a scris și se va scrie multă vreme!
Pe scurt, referințe critice privind scrisul și personalitatea lui Nicolae Sârbu găsim de la „Dicționar al presei literare românești (1790 – 1982) de Ion Hangiu (București: Editura Științifică și Enciclopedică, 1987); „Dicționar al scriitorilor bănățeni” de Olimpia Berca (Timișoara: Amarcord, 1996) etc. la „Reșița literară” a lui Gheorghe Jurma (Reșița: TIM, 2015), „Literatura Banatului. Istorie, personalități, contexte” a lui Cornel Ungureanu (Timișoara: Brumar, 2015) și „Enciclopedia Banatului. Literatura” a Academiei Române, Filiala Timișoara, ediția I, 2015 și ediția a II-a, revăzută și adăugită, 2016 (Timișoara: David Press Print).
„Însoțitori la drum zbuciumat” – după cum îi numește Nicolae Sârbu pe cei care semnează fișe, articole, consemnări sau cronici reprezentative pentru opera și personalitatea lui Nicolae Sârbu – sunt mulți, chiar foarte mulți, între care amintim doar câțiva: Ion Oarcăsu, Mircea Martin, Cornel Ungureanu, Gheorghe Jurma, Ionel Bota, Ada D. Cruceanu, Geo Galetaru, Mircea Cavadia, Valeriu Bârgău, Alex. Ștefănescu, Aurel M. Buricea, Zenovie Cârlugea, Constantin Zărnescu, Adrian Dinu Rachieru, Adrian Popescu, Doru Timofte, Ion Cocora, Radu Cernătescu, Gabriela Șerban, Petru Călin, Radu Ciobotea, Cristian Livescu, Nicolae Irimia, Alexandru Ruja, Călin Chincea, Gheorghe Luchescu, Ion Pop, Constantin Buiciuc, Constantin Poenaru, Gavril Moldovan, Rodica Opreanu, Nicolae Borlovan, Maria Nițu, Ion Marin Almăjan, Ion Atieșanu, Mircea Șerbănescu, Emil Vasilescu, Vasile C. Ioniță și alții…
Cetățean de onoare al Reșiței, al comunei Boldur și al comunei Dognecea, Nicolae Sârbu devine, încet-încet, „Nicolae de Ohaba”, apoi „Conte de Ohaba”. Cum a ajuns la această titulatură veți citi în volumul chiar așa întitulat: „Cum am ajuns «Conte de Ohaba»” (Reșița: TIM, 2021).
Până la o viitoare lansare de carte la Bocșa, vă invităm să cercetați expoziția de la Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” și să împrumutați câte un volum semnat Nicolae Sârbu, pentru că, trebuie să precizez, în fondul de documente al bibliotecii există toate titlurile, autorul dăruind, la fiecare nouă apariție editorială, un exemplar bibliotecii bocșene, din respect și apreciere pentru cititorii și slujitorii ei.
„Scriitor al Banatului, echinoxistul Nicolae Sârbu înseamnă o ivire spontană pe cerul înstelat al poeziei din această parte a țării. Volumele sale conțin foarte multe «argumente» care pot amenința, deopotrivă, ierarhii și prejudecăți. Cert e că, în vastul Regat al poeziei române, un loc important a fost deja adjudecat.” afirmă Ionel Bota, cel care, în anul 1999, publica la editura Timpul din Reșița un eseu asupra poeziei lui Nicolae Sârbu, volum prefațat de Gheorghe Jurma și intitulat „Visul și Inorogul”.
Într-un articol semnat de prof. Pavel Panduru, acesta îi creionează un portret de excepție „filologului bănățean Nicolae Sârbu”: „…Suflet mare, cu un îndemn spre «vis și faptă», privește omul la dimensiunea lui cosmică, cu mintea ce se dezleagă întru «Lumină din Lumină». Prin natura și convingerile sale, este un creator care prețuiește valorile fundamentale ale vieții, repudiază trădătorii de neam și de țară, prostia, răutatea și minciuna. Este un român adevărat, piatră de temelie a universului românesc, preocupat de profunzimea spirituală a poporului român.” („Banat”, Lugoj, nr. 3, martie 2011)
Excepțional scriitor și jurnalist, Nicolae Sârbu își merită titlul de noblețe dobândit prin talent scriitoricesc!
Așadar, la ceas aniversar, transmitem scriitorului Nicolae Sârbu, conte de Ohaba, gânduri bune și generoase, dragostea și prețuirea noastră, a celor care, încă, „cred în mirosul cuvântului” și, evident, tradiționala urare de „La mulți ani”, adăugând „și la multe cărți!”

FESTIVALUL INTERNAȚIONAL SABIN PAUTZA, 29 sept. – 24 oct. 2021, ed. a VIII-a, REȘIȚA 250

27SEPT.

Motto:

„ În Reșița se nasc ceremonii/ De pe Bârzava, dealuri-veșnicii./ La Reșița dă floarea vieții-n spic/ Precum izvoarele în Semenic.” Imnul Reșiței, text Octavian  DOCLIN, muzica Sabin PAUTZA

Proiectul pornit cu pasiune și îndrăzneală în mai 2014 prin care mărturisim admirația și respectul față de pedagogul, interpretul, dirijorul și compozitorul reșițean SABIN PAUTZA și, totodata, dragostea noastra pentru muzica de calitate, merge mai departe.

Festivalul Internaţional SABIN PAUTZA (FISP)  ediţia a VIII-a, 2021, 29 sept.- 24 oct. 2021,  onorează  REȘIȚA la 250 de istorie industrială.  Sub genericul ”În noi arde un foc nestins”  evenimentul va cuprinde: expoziţii, lansare de carte, concerte, recitaluri şi Concursul de Interpretare Pianistică şi Compoziţie SABIN PAUTZA ed. a VII-a, după urmatorul program:

Deschiderea FESTIVALULUI INTERNAȚIONAL SABIN PAUTZA, ediția a VIII-a, 2021, REȘIȚA 250

 ”Flacăra din inimi și cuptoare”

BISERICA CATOLICĂ MARIA ZĂPEZII, Reșița

Miercuri, 29 septembrie 2021, ora 18:00

Sabin PAUTZA în ORAȘUL CU POEȚI

CONCERT VOCAL SIMFONIC ANIVERSAR – REȘIȚA 250

Corul Academic al Filarmonicii din Arad, dirijor Robert Daniel RĂDOIAȘ

Corul Liceului de Arte ”Sabin PĂUȚA” Reșița, dirijor Emanuela MOLDOVAN

Orchestra Filarmonicii de Stat din Arad- Dirijor: Sabin PAUTZA

Sabin PAUTZA- Imnul Reșiței pe versurile poetului reșițean Octavian DOCLIN

Sabin PAUTZA- 12 lieduri pe versurile poeților reșițeni: Liubița RAICHICI, Miruna CLARA, Alexandra GORGHIU, Costel SIMEDREA

Soliști: prof. Adina COVACI (coordonator), Selia ALAZAROAIE (cl.a X-a), Alexandra GRIGORAȘ (cl.a XI-a), Jeaneth HASAN (cl. a XI-a) Liceul de Artă „Ion Vidu”, Casiana CIOATĂ (cl.a XII-a) Colegiu Bănățean, Sebastian COVACI (an I) Facultatea de Muzică, Timișoara.

Sabin PAUTZA- RECVIEM BAROC, primă audiție

Soliști:  Denisa BĂDĂI- soprană, Sarah HANDARIC- alto, Ioan MOȚIU- tenor, David BUZGĂU- bariton

MUZEUL BANATULUI MONTAN

Marți, 5 octombrie 2021, ora 18:00

Sabin PAUTZA și generația sa

Expoziție artă plastică   MITOLOGII II, Valeriu SEPI, Timișoara

Micro recital Diana SZUIOGAN, violoncel, Reșița

MUZEUL BANATULUI MONTAN

Marți, 12 octombrie 2021, ora 17:00

Sabin PAUTZA, bănățeanul

Lansare carte:    Din mormanul cu țoale, Anca BOLDAN, Timișoara

Recital cameral: Maria BOLDAN mezzosoprana (an III), Darius GRUIȚĂ bariton (an I)  Facultatea de Muzică, Timișoara

 BIBLIOTECA GERMANA ALEXANDER TIETZ

13 octombrie 2021, ora 17:00

Sabin PAUTZA- Who’s who in music

Expoziție documentară

Recital  Remus HOSZ, pian, Reșița– L.W.Beethoven- Sonata lunii

VILA PROTOCOL TMK,

15 oct.2021, ora 19:00

Sabin PAUTZA și muzica de film

Noaptea galeriilor.

Muzeul Cineastului Amator, proiecție- colaj REȘIȚA 250

Audiție Sabin PAUTZA- Jocuri IX, Nova Viva Muzica Iași

CENTRUL UNIVERSITAR UBB RESITA,

Sâmbătă, 16 octombrie 2021, ora 19:00

Sabin PAUTZA și muzica de film

Muzică live pe proiecție  de film REȘIȚA 250

Alexandru Emanuel MOLDOVAN- pian, Reșița

Muzeul Cineastului Amator, colaj REȘIȚA

CENTRUL UNIVERSITAR UBB REȘIȚA, Aula MAGNA

Joi, 21 octombrie 2021, ora 11:00

Sabin PAUTZA și copiii

 Corul ALLEGRETTO al Liceului de Arte Sabin Pautza  Reșița, dirijor: Emanuela MOLDOVAN, Corul POCOAPOCO al Liceului de Arte Sabin Pautza Reșița, dirijor: Adelina BILAN, Corul STELUȚE al Școlii Gimnaziale Marius ȘANDRU, Reșița, dirijor: Mariana BREBENARIU

LICEUL DE ARTE SABIN PĂUȚA, Sala LIRA

Vineri, 22 octombrie 2021, Ora 10:00- 16:00

CONCURSUL INTERNAȚIONAL DE INTERPRETARE  PIANISTICĂ ȘI COMPOZIȚIE SABIN PAUTZA, ediția a VII-a

ora 18:30, Sabin PAUTZA și George ENESCU

Expozitie documentară MNGE București: George ENESCU, 140 ani de la naștere

ora 19:00, Sabin PAUTZA și Bossa Nova

”Moșul” Florian LUNGU în dialog cu ”copilul” Sabin PAUTZA

Bossa Nova 1,2,3 – autor și interpret Sabin PAUTZA

„Tempo de amor” cu  Gabriela Costa- voce și Alex Man-chitară, București

Prezentarea juriului Concursului Internațional de Interpretare Pianistică și Compoziție SABIN PAUTZA 2021:

Prof. univ. dr. Sabin PAUTZA – Președinte onorific, compozitor, dirijor

Prof.univ.dr. Daniel GOIȚI – Conservatorul Gheorghe DIMA Cluj Napoca, pianist concertist

Conf. univ. dr. Sorin DOGARU – Universitatea de Vest Timișoara, Facultatea de Muzică, pianist      concertist

Cercetător dr. Irina NIȚU – Muzeul Național George ENESCU, București Prof. Adrian ROIBAN, Inspector, Inspectoratul Școlar Caraș-Severin

LICEUL DE ARTE SABIN PĂUȚA, Sala LIRA,

Sâmbata, 23 octombrie 2021, ora 10:00- 16:00

CONCURSUL INTERNAȚIONAL DE INTERPRETARE PIANISTICĂ ȘI COMPOZIȚIE SABIN PAUTZA, ediția a VII-a

ora 19:00, Recital extraordinar– Mihaly CRISTEA, pian, Reșița

Duminică, 24 octombrie 2021

LICEUL DE ARTE SABIN PĂUȚA, Sala LIRA

CONCURSUL INTERNAȚIONAL DE INTERPRETARE  PIANISTICĂ ȘI COMPOZIȚIE SABIN PAUTZA, ediția a VII-a

ora 10:00- 12:00

LICEUL DE ARTE SABIN PĂUȚA, Sala LIRA

ora 18:00

Închiderea FISP VIII.

Gala laureaților Concursului de Interptretare Pianistică și Compoziție ed. a VII-a, 2021

Orchestra Filarmonicii de Stat din Arad, dirijor Sabin PAUTZA

Organizator: Societatea pentru Cultură METARSIS.

Parteneri culturali: Parteneri culturali: Consiliului Județean Caraș-Severin, Primăria și Consiliul Local Reșița, Inspectoratul Școlar Caraș-Severin, Centrul Universitar UBB Reșița, Liceul de Artă Sabin Păuța, Muzeul Banatului Montan, TMK Reșița, Forumul Democratic al Germanilor din Caraș-Severin, Biserica Romano-Catolica Maria Zapezii, Club Rotary Reșița, Lion’s Onix Reșița, Colegiul Farmaciștilor din Caraș-Severin, Muzeul Național George Enescu București, Muzeul Cineastului Amator, Caraș S.A., Magaziile Refill, Cartierul Francez, Librăria Semn de Carte.

Parteneri media: Uniunea Ziariștilor Profesionioști din România, Banat TV, Banat FM, Vest TV, Radio România Timișoara, Radio România Reșița, Jurnal de Caraș- Severin, Argument CS, Reper 24, Express de Banat.

Servicii profesionale: PIPERIU ARTE, piperiueu

Testamentul lui Avram Iancu – Memorandum pentru Jurământ parlamentar – Eveniment susținut de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

În data de 4 Octombrie, împreună cu forul de conducere al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, primari, moți și moațe din Apuseni, toți… urmași demni ai Martirilor și Eroilor Horea, Cloșca și Crișan, Avram Iancu, mergem în Parlamentul României să depunem oficial Testamentul lui Avram Iancu, Jurământ parlamentar, înregistrat și oficializat în Parlament! 

Vom fi în portul național românesc, încălțați în opinci… Vom cânta cântece revoluționare iar tricolorul va fi înțeleapta noastră călăuza. 

Mariana Gligor şi grupul de tulnicărese ,,Apuseni ” vor face ca tulnicele să vuiască în Parlament de dorurile aprinse ale Apusenilor, prin chemarea lor îndurerată, pe care curge năvalnic istoria scrisă și nescrisă a seminției noastre… !

Memorandumul pentru Jurământ parlamentar e înregistrat și oficializat în Parlamentul României cu numărul 3b-23/a/30612/07.09.2021. Autori: dr. Mădălina Fărcaș, scriitor și jurnalist, Președinte al Asociației Cultural-Istorice „Testamentul lui Avram Iancu”; Laurian Stănchescu, scriitor și jurnalist, Președinte al Asociației Culturale „Trăiască Nația și Societatea Transilvană Carpații 24.01.1882 Sus cu Dânsa”.

Expunere de motive:

  • Dacă AVRAM IANCU nu se năștea în mitologia românească, să mențină românismul în Transilvania, astăzi curgea pe aici o istorie străină pe o albie românească.
  • Țebea este Catedrala cristică a Românismului, pereții ei sunt ca ai unui abis ceresc, se înalță în jos, în pământ, mormintele cu mucenici și martiri sunt acoperișul acestui sanctuar, iar mormântul lui Avram Iancu este potirul care păstrează divinitatea românismului, în el se află crucifixul și chivotul în care se vor boteza cruciații neamului românesc din vecia de mâine.
  • „Nebunia” lui Avram Iancu a fost una dintre cele mai frumoase iubiri biblice închinate de cineva Naţiunii sale, iar sacrul său Testament nu este cu nimic mai prejos decât scrierile din vechile papirusuri ale antichităţii. Homer l-ar fi făcut zeu, iar zeii l-ar fi făcut nemuritor într-o constelaţie cerească. Autorii greci l-ar fi făcut eroul cărţilor şi al antichităţii. Noi am pus peste el o piatră neînstelată, plină cu neant!
  • Avram Iancu a fost ales de ursitoarele neamului românesc să fie strigătul de înviere al unei istorii străvechi şi care începuse să-şi piardă idealul în nisipul mişcător al unui veac tulburat de patimi şi prezis şi de Scriptură. Doar un trimis al lui Dumnezeu mai putea fi deasupra lucrurilor, ca să le dea fiinţă nouă, el fiind Crăişorul Munţilor Apuseni, Avram Iancu.
  • Venise Mesia istoriei noastre dar, ca orice sfânt trimis de Domnul, el însuşi avea să fie jertfa învierii Naţiunii noastre, întru Slava lui Dumnezeu şi a Poporului Român! Îşi cunoştea menirea, şi-a asumat destinul şi a făcut din viaţa sa un rug de pe care a ars ca o tămâie biblică, pentru spiritul neamului. Crăişorul şi-a sanctificat viaţa şi moartea, crucificându-se pe nevoile şi suferinţa compatrioţilor, singura lui avere şi bucurie fiind fericirea Naţiunii sale, care din nefericire nu s-a împlinit în timpul său şi nici după aceea.
  • Testamentul lăsat de Erou, şi neîmplinit de noi, este o rană veche, uriaşă, vie, stă deasupra noastră ca un cer mustrător, aşteptând răspunsul de un veac şi ceva. Văd cu tristeţe că şi generaţia mea se stinge, fără a lua în seamă unul dintre cele mai sacre îndemnuri pe care le poate simţi un om faţă de ţara sa, Testamentul lui Avram Iancu!

LAURIAN STĂNCHESCU

„Gărâna culturală”, ediția a XXIII-a

Formația de dansuri populare germane „Enzian” și corul „Franz Stürmer”, ambele ale Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, au participat în weekendul trecut la o manifestare intitulată „Gărâna culturală”. Din program a făcut parte participarea la o rugăciune duminicală în Biserica romano-catolică din localitate, în cadrul căreia, corul „Franz Stürmer” (de data aceasta coordonat fiind de Sonia Blejenar) a interpretat cântece cu caracter creștin, urmat fiind de o interpretare la orga cu Patrick Paulescu.
Duminică după-amiaza a urmat un mini spectacol de dansuri populare germane puse în scenă de „Enzian = Gențiana” / tinerii și adulții, coordonatori fiind Marianne și Nelu Florea.
La repetițiile ambelor formații din înaintea apariției în public, au fost învățate sau aprofundate dansuri populare germane și piese de cor pentru apropiatele manifestări cultural-artistice reunite sub cupola „Decadei Culturii Germane în Banatul Montan”, ediția a XXXI-a, care se va desfășura în zece zile pe parcursul întregii luni octombrie 2021.

Erwin Josef Ţigla

Germanii din Banatul Montan reprezentați în această săptămână la Neumarkt in der Steiermark, la Feldbachși la Klagenfurt am Wörthersee, Carintia / Austria

În perioada 28 septembrie – 1 octombrie 2021, președintele Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, Erwin Josef Țigla, se va deplasa în Austria în vederea participării la mai multe evenimente și întâlniri culturale și științifice.
În cadrul acestei vizite, o primă manifestare culturală la care va lua parte, este cea din Neumarkt in der Steiermark, marți, 28 septembrie, începând cu ora 11.00, la vernisajul expoziției reșițene „Kinder malen ihre Heimat = Copiii desenează ținutul natal”, ediția a XV-a. De evidențiat este faptul că la acest concurs internațional au participat și elevi de la Școala Primară din St. Marein bei Neumarkt (Volksschule St. Marein bei Neumarkt), cărora le-au fost oferite două premii speciale ale membrilor juriului. La vernisaj vor participa primarul din Neumarkt, Josef Maier, directoarea școlii participante, Silvya Gölly, directorul Filialei Băncii Raiffeisen din localitate, unde se va desfășura vernisajul, Stefan Wallner, și nu în ultimul rând, Christa Hofmeister, organizatoarea acestui vernisaj, o prietenă a germanilor din Banatul Montan, o luptătoare europeană pentru relații culturale interumane și interstatale / -regionale.
Miercuri, 29 septembrie, președintele FDG Caraș-Severin va avea o întrevedere cu primarul orașului Feldbach, ing. Josef Ober, întorcând astfel vizita acestuia și a unei delegații a administrației orașului stirian în Banatul Montan, în perioada 21 – 22 august 2021.
În zilele de 30 septembrie și 1 octombrie, Erwin Josef Țigla va participa la programul celui de al XXXI-lea Congres European al Minorităților Naționale, care se va desfășura în capitala Landului Carintia = Kärnten / Austria, la Klagenfurt am Wörthersee, congres care are drept moto: „Rolul culturii în cadrul colaborării în zonele transfrontaliere” („Die Rolle der Kultur in der grenzüberschreitende Zusammenarbeit“).
În cadrul programului adiacent acestui congres, Erwin Josef Țigla va fi primit la Consulatul Onorific Român de la Klagenfurt am Wörthersee, precum și în Primăria din acest oraș-capitală a Landului Carintia, unde se va întâlni, alături de ceilalți participanți la congres, cu primarul Christian Scheider.
În cadrul congresului propriu-zis, Erwin Josef Țigla va prezenta în data de 1 octombrie, de la prezidiul acestuia, la invitația Prim-Ministrului Landului Carintia, dr. Peter Kaiser, conferința „Drehscheibe im Sinne Europas: Das Banater Bergland und seine Minderheiten diesseits und jenseits der Grenzen = O placă turnantă în context european: Banatul Montan și comunitățile etnice dintr-o parte și cealaltă a granițelor“. La congres vor participa cu conferințe, de asemenea, pe lângă reprezentanții din România (din București, Transilvania și Banatul Montan), invitați din Austria și Ucraina.

O nouă serată „Eminescu, jurnalistul”

27 septembrie 2021, ora 17:00, o nouă serată „Eminescu, jurnalistul” va avea loc la Centrul Cultural „Mihai Eminescu” UNESCO, și are în program momente deosebite susținute de apreciate și cunoscute personalități ale vieții culturale: dr. Mihai Neagu Basarab – președinte al Academiei Germano-Române din Baden-Baden; prof. univ. dr. Narcis Zărnescu – membru al Academiei Româno-Germane din Mainz și dr. Olivia Costea – Consul Onorific al României în Solvesborg, Suedia. Evocarea scriitorului Mihail Diaconescu și a operei sale în imagini constituie un moment remarcabil al Seratei, iar despre „Mecenatul cultural în actualitate” vom afla date interesante prezentate de doamna consul onorific Otilia Costea, invitat de onoare.                                      

Teatrul NOSTRUM își anunță deschiderea stagiunii prin prezentarea spectacolului „Brâncuși, mon-amour” ce s-a bucurat de un mare succes în Suedia remarcâdu-se interpretarea excepțională a  actriței româno-canadiene Claudia Motea și a cunoscutului muzician Felix Goldbach.  Moderatorul seratei este Doru Dinu Glăvan, președinte UZPR.

Se va mai duce o moară pe apa Rudăriei?

Pitită în Munții Almăjului, din județul Caraș-Severin, printre versanții împăduriți ai Văii Rudăriei, se ascunde o salbă de mori, unice in Europa, care macină, neîntrerupt de secole, atât grânele cât și timpul  oamenilor. Sunt grupate în Ansamblul Mulinologic al Rudăriei, care, până mai ieri au fost ascunse atât  privirilor turiștilor, cât și intereselor diverse ale întreprinzătorilor  de ocazie și  autorităților statului. 

Oamenii satului, grupați în rândășie, au construit și întreținut  dintotdeauna  aceste ,,fabrici,, vii care macină neîntrerupt decât de Dumnezeu, porumbul și grâul și care se constituie în zestre, lăsată din tată în fiu. Dar, uneori natura se dezlănțuie și, cu furie, rupe de pe Valea Rudăriei câte o moară și o duce la vale, parcă pentru a o apropia de cei care le iubesc și le prețuiesc  atât de mult. Din nefericire însă, locul lor este luat de alte mori , unele nerespectând modul tradițional de construcție.

 Alte mori, mai norocoase, precum Îndărătnica de la Perete, se străduiesc să supraviețuiască, să se țină pe picioarele de lemn, obosite de decenii și pe mormanele ne pietre îngrămădite, gata să o ia la vale. Și se întâmplă  asta  nu pentru că așa și-ar dori, ci pentru că face parte dintr-o  familie nobilă, aceea a Patrimoniului Național și nu știe că  această apartenență nu îi va asigura supraviețuirea. Timpul îi e cel mai mare dușman  și orice efort de reabilitare a ei se izbește de această apartenență la Nobila Familie a Patrimoniului, care, din nefericire, o tratează ca pe o rudă săracă de la țară.

Din cauza lipsei de interes și viziune privind adevărata valoare  patrimoniului, Ansamblul de Mori  de la Rudăria se va înscrie, în curând, pe lunga listă a  frumuseților pierdute ale României. 

Nicoleta Unici

Un nou an şcolar în condiţii de pandemie

Profesor Anca Maria LUCACIU

Ca în fiecare an – ne relata prof. Anca Maria LUCACIU, director al Școlii Gimnaziale Nr. 2 Huneoara – în mod repetabil, începutul anotimpului autumnal aduce cu sine un eveniment important: şcoala îşi deschide porţile. Este un moment bogat în frumuseţe şi emoţie, cu o rezonanţă aparte în sufletele tuturor celor care formează şcoala: elevi, părinţi şi profesori.
Ne bucurăm, aşadar, de debutul anului şcolar 2021-2022, an pe care fiecare dintre noi ni-l dorim a fi cât mai fructuos chiar dacă va fi al provocărilor, al unei munci susţinute, un an ce reclamă din partea noastră dăruire, implicare şi devotament.
În contextul actual de pandemie suntem preocupaţi de asigurarea logisticii necesare pentru funcţionarea şcolii în condiţii de siguranţă sanitară, reimplicarea elevilor, sprijinirea adulţilor, reconstruirea relaţiilor şi crearea unui fundament pentru învăţare.
În pofida faptului că ne aflăm în fața unui context epidemiologic care impune o serie de limite, accesul copiilor la o educație de calitate rămâne primordial. În consecință, dorința noastră unanimă este aceea de a ne reîntoarce în clase în siguranță, cu măsuri stricte de prevenire și protecție împotriva noului tip de coronavirus.
Așa cum prevede și Ordinul emis de cele două ministere, pentru aprobarea măsurilor de organizare a activităţii în cadrul unităţilor/instituţiilor de învăţământ în condiţii de siguranţă epidemiologică pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu virusul SARS-CoV-2, purtarea obligatorie a măştii pentru elevii din învăţământul primar şi gimnazial, precum şi pentru întregul personal al unităţii de învăţământ, atât în timpul orelor de curs, cât şi în timpul recreaţiei, igiena riguroasă a mâinilor, realizarea curăţeniei şi a dezinfecţiei în şcoală, separarea şi limitarea contactului între elevi din clase diferite, neparticiparea elevilor care prezintă febră sau simptome caracteristice pentru infecţia cu SARS-CoV-2 și la școala noastră sunt măsuri esenţiale de prevenţie. În ceea ce privește derularea altor activități în cadrul procesului educativ, este imperios necesar ca și ele să se desfășoare conform unor reguli specifice.
Această trecere fără precedent la un nou tip de organizare a procesului de învăţământ, la o nouă experienţă de învăţare poate avea un impact profund şi de durată asupra rezultatelor şcolare, sociale, emoţionale şi de viaţă ale tinerilor.
În acest context, ne-am propus să reunim personalul şcolii, familiile și elevii, pentru a crea medii suport de învăţare, în care elevii şi adulţii să îşi poată îmbunătăţi competenţe sociale şi emoţionale, să aibă un sentiment de aparteneţă, să se poată reface şi prospera.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Campanie de control în domeniul construcţiilor

Sorin Gabriel ISTRATE

Recent – după cum ne spunea Sorin Gabriel ISTRATE – s-a derulat o campanie de control în domeniul construcţiilor. Aceasta face parte din Programul propriu de acţiuni al Inspectoratului Teritorial de Muncă Hunedoara aferent anului 2021.
Inspectorii de muncă din cadrul ITM Hunedoara au efectuat un număr de 22 de acţiuni de control la firme care activează în domeniul construcţiilor.
La acţiunile de control au participat şapte inspectori de muncă. În timpul controlului a fost găsită o persoană care desfăşura activitate la un angajator din judeţul Bihor fără ai fi fost întocmite forme legale de angajare. Firma a fost sancţionată cu amendă contravenţională în sumă de 20.000 lei fiindu-i dispusă şi măsura de a întocmi pentru persoana respectivă contract de muncă de la data reală a angajării.
Cele mai frecvente neconformități constatate în timpul controalelor la firme din domeniul construcţiilor au fost: lipsa evidenţei orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidenţierea orelor de începere şi de sfârşit ale programului de lucru; transmiterea cu întârziere a contractelor de muncă în aplicaţia ReviSal; neîndeplinirea în totalitate a măsurilor dispuse în controalele anterioare; lipsa copiilor contractelor de muncă la locul de muncă controlat pentru salariaţii ce-şi desfăşoară activitatea în acel loc.
Pe lângă amenda pentru muncă fără forme legale s-au mai aplicat şi două avertismente şi s-au dispus 35 de măsuri pentru remedierea deficienţelor constatate.
Pe lângă această campanie au mai fost efectuate 57 de controale atât în domeniul relaţiilor de muncă, cât şi în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Din aceste controale 40 au fost în domeniul SSM.
Alţi cinci angajatori au fost sancţionaţi pentru neconformităţile descoperite în timpul controalelor, din acestea patru au fost sancţionaţi cu avertisment pentru nerespectarea dispoziţiilor din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi unul pentru încălcarea legislaţiei relaţiilor de muncă.
Din totalul acţiunilor realizate, un număr de 20 au vizat şi respectarea măsurilor dispuse pentru limitarea răspândirii Covid-19. Aceste controale s-au făcut în comun cu alte instituţii: Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Hunedoara, Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Hunedoara, Direcţia de Sănătate Publică Hunedoara, Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Hunedoara, Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Hunedoara.
Au fost formulate 12 răspunsuri la petiţii aflate în termenul legal de soluţionare, fiind depuse în acelaşi interval de timp alte zece .

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

La Vacanța…vacanțe pentru sănătate

Încercăm să onorăm dorința unor pensionari și nu numai, unii foști siderurgiști hunedoreni, de a afla amănunte privind condițiile pe care le pot găsi în această toamnă aurie pentru o vacanță plăcută în stațiunea balneoclimaterică Geoagiu-Băi, cunoscută încă de către geto-daci pentru calitățile curative ale apelor termale.
Așa că, pentru a cunoaște felul în care sunt tratați pensionarii dornici de odihnă și tratament, am poposit la C.J.P. Hunedoara-Deva, mai exact în fața ghișeului unde sunt eliberate biletele pentru stațiunile balneoclimaterice.
Aici, oamenii așteptau liniștiți la rând, iar doamna Carmen Miclea îi trata cu calm, răbdare și mult profesionalism, făcându-i să fie mulțumiți, zâmbitori.

Mihaela Suciu


În aceeași zi de toamnă, am cunoscut-o și pe Mihaela Suciu (foto 1), recepționera la SC Vacanța SRL Geoagiu-Băi care cu amabilitate și mult respect ne-a oferit răspunsuri clare, profesioniste întrebărilor noastre, nu înainte de a ne informa, că stațiunea se află la altitudine de 350 m, într-o depresiune între dealuri de mică înălțime, între sudul Munților Apuseni, la contactul acestora cu Valea Mureșului.

Simona Deheleanu


Prezente lângă noi, Simona Deheleanu, (foto 2) în calitatea sa de director al societății, ne-a zis că hotelul beneficiază de 236 locuri de cazare dintre care 60 în căsuțe de vacanță.
Aici se pot trata afecțiuni reumatismale degenerative inflamatorii, ginecologice și ale sistemului nervos periferic.
Se poate face și cură internă pentru gastrite, ulcer, afecțiuni renale etc.

Livia Pop


Despre moderna bază de tratament, ne-a vorbit și asistenta șefă, Livia Pop, (foto 3) care a punctat faptul că, aici activează 6 persoane care au la timonă pe cunoscutul medic balneolog Marica Jovanovic.
Ne-a prezentat și factorii de cură: ape mezotermale, la temperatura de 29°, 30° C, climat reconfortant tonic cu varietăți mici de temperatură, băi cu apă termală în bazin și la cadă, termoterapie și fizioterapie, împachetări cu parafină, masaj, saună, izvoare cu apă minerală, mezotermală, pentru cură internă etc.
Am cunsocut și câteva dintre asistentele medicale: Marica Ungureanu, Cristina Filker, Marilena Bota și Cristina Mestereagă, toate susținând că pentru ele, în meseria aleasă, lucrul cel mai important este grija și respectul pentru omul bolnav, alinarea suferinței acestuia.

Mariana Coleniac


– Pentru un stil de viață sănătos – ne spunea ospătara Mariana Coleniac (foto 4) – la masă oferim oaspeților noștri o alimentație echilibrată, meniurile fiind atât la comun, cât și pentru regim. Se mănâncă deci bine și sănătos.
De consemnat sunt și spusele administratorului societății, Emil Groza, „dorim să fim mereu, prin ospitalitate, la înalțimea cerințelor tuturor oaspeților veniți pentru odihnă și tratament, a iubitorilor de peisaje pitorești și puncte de atracție istorică”.

Fotoreportaj semnat de Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Cântând îmi aduc aminte cu drag de copilăria de la țară 9(dialog cu Alin IENCIU, cântăreț de muzică populară)

– Ce înseamnă pentru dumneavoastră cântecul popular?
– Pentru mine, cântecul popular e un legământ între prezent și trecut. Atunci când cânt, îmi aduc aminte cu drag și cu emoție, de copilăria de la țară, de zonele mirifice de acolo și de bunici.

– Aveți de mult această pasiune? Care e zona folclorică îndrăgită?
– Am această pasiune de mic copil. Îi auzeam pe bunici cântând și așa am prins drag de cântec. Zona folclorică pe care o iubesc este zona pădurenilor.

– Cum a fost pentru dumneavoastră prima tangență cu publicul? Acum pe unde mai cântați?
– Prima tangență cu publicul am avut-o când eram elev la Școala Populară de Artă din Deva, unde l-am avut ca profesor îndrumător pe Drăgan Muntean. Aveam vreo 17 ani și am cântat prima dată pe scena căminului cultural din satul Poienița Voinii, satul în care s-a născut Dragan Muntean.
Acum cânt la diverse evenimente la care sunt invitat. Am participat la diferite emisiuni folclorice și cultural artistice. Fac parte și din grupul „Rujmalinul” înființat în urmă cu doi ani, alături de care am înregistrat două piese și sunt colaborator al Ansamblului „Hațegana”din Hunedoara.

– Punctați-ne cea mai semnificativă amintire din drumul dumneavoastră ca și cântăreț de muzică populară.
– Este cu siguranță parcursul meu în emisiunea „Vedeta populară” de la TVR 1. Aici am participat în sezonul 2 și am ajuns până în finala acestui concurs televizat.

– De vreo neîmplinire vă amintiți?
– Nu pot să spun că e neaparat neîmplinire, e mai mult un regret că am avut câțiva ani buni în care nu am mai cântat, până acum vreo 5-6 ani când, la nunta unor prieteni, am fost rugat să prezint un moment artistic pădurenesc. Momentul meu artistic a fost foarte apreciat și de atunci mi-a revenit dorul și dragul de cântat.

– Cântați și pricesne? În ce locații și cu ce ocazii?
– Da, am cântat și pricesne cu diferite ocazii. Am cântat pricesne în biserici și în catedrale, la diferite sărbători. Am cântat și la Maramureș, la lansarea CD-ului de pricesne a interpretei Rafila Bărbos.

– Care vă sunt gândurile de viitor?
– Mi-aș dori foarte mult să lansez un CD și să duc mai departe tradițiile și portul popular pădurenesc.

– Pentru cei care nu vă cunosc, consemnați pe scurt câteva date biografice.
– M-am născut în Hunedoara și mi-am petrecut copilăria și vacanțele de vară la bunicii din partea tatălui, în satul Vadu Dobrii. Am urmat apoi școala, liceul și în paralel și Școala Populară de Artă din Deva. După ce am terminat stagiul militar PCI din Deva, m-am angajat ca pompier profesionist în cadrul Combinatului Siderurgic Hunedoara, unde lucrez și în prezent. Sunt căsătorit, am o fiică și de ceva timp m-am reapucat de cântat. În acești câtiva ani, am participat la diverse concursuri și festivaluri, dorind parcă să recuperez anii pierduți. Printre concursurile la care am participat, pot să menționez: festivalurile concurs „Lăutarul” – Drăgășani (unde am obținut premiul I și onoarea de a înregistra, cu orchestra Radio România, mai multe piese); „Cântec de Cătănie” (Premiul Special Centenarul Marii Uniri); „La poale de Țibleș” – (premiul II și Premiul Special al juriului); „Momârlanii gazde bune” – (Marele Premiu și Trofeul); „Cântecele Oltului” – (premiul I).

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Erwin Josef Țigla: Expoziții la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița

În aceste zile se pot vizita prin programare în interiorul Bibliotecii Germane „Alexander Tietz” din municipiul Reșița, trei expoziții.
Prima este dedicată lui Bacovia și este organizată de Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin. Expoziția Internațională de Caricatură – Portret „140 Bacovia”, dedicată împlinirii a 140 de ani de la nașterea poetului George Bacovia, este un proiect realizat de graficianul băcăuan Mihai Victor Eugen și are o istorie de patru ani. În tot acest timp, din inițiativa caricaturistului Mihai Victor Eugen, aproape 200 de artiști din 52 de țări aflate pe 6 continente au realizat caricaturi-portret ale celui mai renumit poet simbolist român, George Bacovia. La Biblioteca Germană este expusă doar o parte din caricaturi, celelalte putând fi vizionate la Centrul de carte ,,Banatica” și la Filiala ,,Lunca Bârzavei” a Bibliotecii Județene.
Tot la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” se pot viziona și două expoziții documentare, organizate în cadrul proiectului „Reșița 250 și Biblioteca Germană”, proiect cofinanțat de Primăria și Consiliul Local al Municipiului Reșița. Ele sunt dedicate lui Franz Stürmer și lui Anton Ferenschütz. În continuare vă prezentăm câteva date despre cei rememorați prin expozițiile documentare.
Născut la 3 ianuarie 1913 în Moldova Nouă, Franz Stürmer a urmat cursurile Gimnaziului Real German din Timișoara, studiind mai apoi la Conservatorul din Cluj-Napoca. Începând cu 1939 până la sfârșitul vieții sale (în afară de anii de armată, 1944 – 1945, când, în armata română, pe front, a servit ca translator), Franz Stürmer a activat ca pedagog muzical. Ca profesor de muzică, el a activat înainte de război în școala „Banatia” din Timișoara, după aceea la Gimnaziul Real German (astăzi Liceul „Lenau”). Începând cu anul 1963, Franz Stürmer s-a dedicat Școlii de Muzică reșițene. În timpul șederii sale la Timișoara a fost membru al Filarmonicii de Stat (violă), a dirijat mai multe coruri sindicale precum și celebrul cor țărănesc de la Chizătău, cu care a obținut numeroase distincții.
În Reșița, Franz Stürmer a activat de asemenea ca dirijor: cor școlar, corul Bisericii romano-catolice, corul Ansamblului german de operetă, orchestra simfonică muncitorească și corul de cameră al profesorilor Școlii de muzică. Totodată a activat în cadrul cvartetului preotului mons. Paul Lackner (vioara întâi).
Franz Stürmer a compus piese corale pe care le-a interpretat cu corurile conduse de el); de asemenea a prelucrat piese din folclorul Banatului Montan.
A încetat din viață la 14 octombrie 1983 și a fost înmormântat în Cimitirul nr. 3 din Reșița.
Anton Ferenschütz s-a născut la 10 noiembrie 1927 în Reșița. Primul său contact cu pictura l-a avut la vârsta de 6 ani prin intermediul pictorului reșițean Zoltan Falusy. Perioada școlară s-a derulat normal. La vârsta de 17 de ani, în ianuarie 1945, a fost deportat ca și mulți alți etnici germani în fosta URSS, de unde s-a întors după 4 ani. Fără a fi absolvit o școală de specialitate, nu a mai avut timp să se gândească la continuarea picturii. Pentru un timp avea să piardă din vedere pictura, fiindcă își descoperise vocația de handbalist, mai apoi de antrenor. În anul 1971 emigrează în Germania și se stabilește la Bielefeld.
După anii dedicați handbalului, regăsește pasiunea de a picta. Primele sale picturi în ulei sunt realizate în anul 1964 (cópii după picturi celebre). Anton Ferenschütz înființează în anul 1990 „Die Rumänienhilfe“ cu o expoziție de reproduceri după Grigorescu, în Bielefeld. De aici a fost doar un pas pentru a trece la pastel. Începând cu anul 1990, a organizat în fiecare an cel puțin 1 – 2 expoziții la Bielefeld precum și în localitatea sa natală, Reșița. Picturi de-ale sale se regăsesc în colecții particulare din întreaga Europa, dar și în SUA.
Anton Ferenschütz a fost autor al mai multor cărți, printre care și a celei cu titlul: „Wahn und Wirklichkeit. Erzählung“, în cuprinsul căreia vorbește despre deportarea germanilor în fosta URSS. În calitatea sa de promotor al Reșiței și al Banatului Montan, al oamenilor din aceste locuri, a devenit Cetățean de Onoare al Municipiului Reșița din 15.04.1993, Cetățean de Onoare al județului Caraș-Severin din 28.08.2008, membru de onoare al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița începând cu data de 8.10.2008, precum și deținătorul Premiului „Alexander Tietz“ pentru anul 2018.
Anton Ferenschütz a trecut la cele veșnice după o grea suferință, la Bielefeld (Germania), la data de 25 aprilie 2018.

Eveniment cultural artistic la Cinciș-Cerna

Prof. univ. dr. ing. Victor VAIDA

În organizarea Asociației „Cincișenii” și a Consiliilor Locale Teliucu Inferior, Lunca Cernii și Toplița, pe fondul unui autentic peisaj de toamnă aurie, în localitatea hunedoreană Cinciș-Cerna și în prezența unui public numeros, s-a desfășurat într-un spațiu liber, în fața căminului cultural, un inedit eveniment cultural artistic, ocazionat de lansarea cărții „Satul Cinciș și celalalte sate de pe Valea Cernii hunedorene”, a cărui autor este prof. univ. dr. ing. Victor VAIDA (semnatar a încă 26 de cărți din domeniul tehnic al energeticii și folclorului).
Acțiunea a debutat cu expoziția de fotografii cu tema „Satele și cătunele de pe Valea Cernei strămutate în anul 1962” (printre care Cinciș, Cerna, Valea Ploștii, Moara Ungurului, Bălana, Baia lui Crai), dar și cea de cărți semnate de autori ai zonei Valea Cernei.
– Expoziția cu satele și cătunele strămutate și îngrijită de prof. univ. dr. ing Victor Vaida și pr. prof. dr. Ioan Rudeanu – ne-a spus în exclusivitate juristul Viorean Marin Petroesc în calitatea sa de secretar al Asociației „Cincișenii” – rămâne martor autentic al acelor vremi, constituindu-se într-un moment cultural deosebit de important pentru oamenii locurilor strămutate pe care îl păstrăm și trebuie să îl respectăm.
…privind cartea semnată de prof. univ. dr. ing. Victor Vaida, are pentru autor o puternică valoare sentimentală întrucât ca obiectiv central este satul Cinciș (în care s-a născut și copilărit), dar și noua așezare Cinciș-Cerna construită după strămutarea vechii așezări cincișene.
De fapt, această carte este și un meritat și călduros omagiu adus părinților săi, Elisabeta și Abel Vaida, țărani harnici, cinstiți și credincioși, dar și un semn de prețuire a trecutului satului Cinciș, a celorlalte localități strămutate de pe Valea Cernei.
Nu a lipsit prezentarea personalităților și a oamenilor de seamă din aceste localități strămutate.
Prin cuvinte alese și documentate, au vorbit pe marginea cărții lansate prof. dr. Rusalin Ișfănoni, scriitorul Ioan Scorobete, prof. Anica Bocșeri, preotul Mircea Schramel, pr. prof. dr. Ioan Rudeanu, prof. Gilu Zăvoianu și prof. Romolus Urs.
Nu a lipsit un reușit spectacol de muzică populară semnat de soliștii Mariana Suciu, Viorica Brândușan Lupo, Alin Ienciu și Remus Talfeș, dar și sincerele urări de sănătate, tradiționalul „La mulți ani!” adresate autorului cărții cu ocazia împlinirii de către acesta a vârstei de 76 de ani.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR