(declarată de Mircea BORDEAN «foto», președintele Sindicatului „Siderurgistul” Hunedoara)
Mircea BORDEAN – președintele Sindicatului „Siderurgistul” Hunedoara
Se spune că între 15 august și 8 septembrie oamenii nu îmbătrânesc și totul este cald și calm. Că lucrurile se așază și oamenii au numai gânduri bune și își caută un făgaș nou.
Între 15 august și 8 septembrie, vremurile nu știu încotro să apuce, spre vară sau spre toamnă, că frunzele îngălbenesc, dar nu cad, că păsările vor să plece, dar încă nu știu dacă spre nord sau spre sud, râurile nu mai curg, marea nu mai are valuri și că trebuie cu înțelepciune să folosim această perioadă pentru a ne vindeca mintea de gânduri negre.
Putem vorbi în România de această Vindecare? Nu cred.
Unii au făcut averi prin muncă cinstită, iar mulți au ajuns „oameni de afaceri” după punerea în aplicare a ingineriilor financiare (furt), au intrat în politică, au modificat legi ca să fie apărați.
Se vorbește de o creștere economică, dar o ducem din ce în ce mai rău. Au crescut prețurile la energie, combustibili, produse alimentare și agroalimentare.
Dacă prețul gazului se va dubla, câți dintre noi vor putea plăti factura, când pensiile sunt mici și mulți salariați lucrează pe salarul minim pe economie.
Interesează aceste aspecte pe cei ce sunt în țară și o conduc azi? Nu! Cei ce o conduc „de afară” știu ce au de făcut și ce strategii impun.
Atenția noastră este acum canalizată spre premierul Cîțu, nu spre politica economică ce o implementează, ci spre faptul acum 20 de ani a stat două zile la Poliție.
Partidele din România au un grad insuficient de cultură politică și sunt departe de o gândire profesionistă, avem o clasă politică slabă și de aceea nu avem o strategie națională întinsă pe mai mulți ani.
Impozitarea este un sistem prin care politicienii și birocrații fură bani de la cetățeni pentru a-i risipi într-o manieră rușinoasă. Politicienii au tot felul de avantaje și legi speciale, ei sunt cei mai mari evazioniști fiscali, dar dau lecții altora.
… Și atunci de ce să nu fi supărat?
Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/UZPR
Duminică, 15 august 2021, zi de mare sărbătoare în calendarul creștin ortodox, în cadrul evenimentelor prilejuite de aniversarea celor 60 de ani ai orașului Bocșa a fost cuprinsă și Sfânta Sărbătoare a „Adormirii Maicii Domnului”, preotul dr. Daniel Crecan săvârșind Sf. Liturghie pe Insula „Paradis” din zona „Izvor”, prin încredințarea și cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Lucian, episcopul Caransebeșului.
De asemenea, un sobor de preoți bocșeni au oficiat o slujbă de sfințire a locului, precum și a Troiței recent restaurată, aflată în zona Bocșa „Izvor”, lângă Aleea cu tei și Insula „Paradis”.
În seara de duminică, 15 august 2021, s-a încheiat cea dintâi ediție a Festivalului de Film de la Bocșa cu un spectacol reușit de muzică folk susținut de reșițenii Cristi Iakab, Cristi Melcher, Marcel Colcer, Zoltan Buidoșo și Dorian Ianoș, iar invitatul special al acestei seri a fost actorul și regizorul bocșean Dan Mirea, managerul Teatrului DA din Reșița.
Alături de primarul orașului Bocșa, Mirel Patriciu Pascu, și moderatorul festivalului, Gabriela Șerban, actorul și regizorul Dan Mirea a încheiat această primă ediție a Festivalului de Film de la Bocșa adresând publicului, prezent în număr foarte mare, cuvinte alese și cu pricepere ticluite.
George Călinescu vorbea în 1932 despre cea de-a șaptea artă emițând câteva „formulări călinesciene” despre film, iar una dintre acestea se referă la emoția cinematografică pe care scriitorul o descrie ca fiind de natură poetică: „Filmul înrâurește, asemenea poemului, printr-un ritm lent, prin asociere de imagini, desfășurată într-o succesiune de stări emotive, adică prin sugestie.”
Despre această „emoție de natură poetică” stârnită de magia celei de-a șaptea arte au vorbit toți invitații Festivalului de Film de la Bocșa desfășurat în perioada 9 – 15 august 2021: actorul Florin Ionescu, poeta Liubița Raichici, regizorul Ioan Cărmăzan, publicistul Adalbert Gyuriș, jurnalistul Anca Marilena Bica Bălălău, actorul Alexandru Moldovan și actorul Dan Mirea.
De asemenea, alături de acești invitați speciali, la Festivalul de Film de la Bocșa au mai fost prezenți scriitori și artiști care s-au bucurat de mirificul spațiu bocșean, de Insula „Paradis” și Aleea cu tei, de expoziția de carte organizată la sediul Bibliotecii „Tata Oancea” pe tema „Filmul și metafora”, între aceștia fiind: scriitoarea Nina Ceranu (Timișoara), scriitoarea Silvia C. Negru (Timișoara), scriitoarea Manolita Dragomir-Filimonescu (Timișoara), managerul cultural Ioan Cojocariu (Caransebeș), regizorul Ioan Cărmăzan (București) și interpreta Valeria Arnăutu (București).
Timp de o săptămână, orașul Bocșa a fost în sărbătoare! O sărbătoare culturală prilejuită de aniversarea celor 60 de ani împliniți, 60 de ani în care orașul Bocșa învață să renască în fiecare zi!
Iar pentru buna desfășurare a evenimentelor pe parcursul unei săptămâni întregi, pentru inițierea Festivalului de Film de la Bocșa – eveniment care se alătură proiectului Festivalul de Film Banatul Montan, aflat la cea de-a V-a ediție și organizat și în alte localități ale județului Caraș-Severin – se cuvin mulțumiri unor oameni care au muncit și s-au străduit în această perioadă ca Orașul Bocșa, la 60 de ani, să fie așezat pe harta culturală a Banatului și la secțiunea artă cinematografică și film: inițiatorului proiectului, regizorul dr. Ioan Cărmăzan, coordonatorului proiectului, dr. Ioan Cojocariu, specialistului în sunet și sonorizare, Mircea Rămneanțu, preotului dr. Daniel Crecan, colegului Dan Liuț, colegilor de la Secția de Gospodărie a Orașului Bocșa, colegilor de la Poliția Locală, Poliția Națională și Jandarmi și, nu în ultimul rând, primarului dr. Mirel Patriciu Pascu, omul care a înfrumusețat Orașul atât în plan cultural, cât și în plan turistic și administrativ!
Mulțumirile mele se îndreaptă și către Prea Onoratul Părinte Protopop, Gheorghe Șuveți, al cărui ajutor a fost esențial pentru buna desfășurare a evenimentelor din dimineața zilei de 15 august, și alese mulțumiri îndrept spre ierarhul nostru drag și neobosit, Preasfințitul Părinte Lucian, care întotdeauna ne este aproape, iar binecuvântările sale ne sunt balsam pentru suflet!
Mulțumesc tuturor colegilor din presă, care ne-au fost alături pe parcursul acestui maraton cultural și mulțumesc tuturor participanților care s-au bucurat alături de noi fie vizionând filmele, fie ascultând invitații noștri speciali, fie dansând, cântând sau doar plimbându-se în mirificul spațiu reamenajat de primarul Mirel Pascu și repus în valoare, amintind de promenada perioadei interbelice bocșene.
La mulți ani, Bocșa, și la multe proiecte! Fie să înflorești sub ochii noștri și ai prietenilor noștri! La mulți ani tuturor celor care vă veți bucura de frumusețile Bocșei!
În cadrul festivalurilor de film sunt reliefate diverse aspecte: mesajul filmului adresat publicului, arta interpretativă a actorilor, scenariul și scenariștii, regizorii și arta regizorală, tehnicile folosite în exprimare etc.
În cea de-a cincea zi a Festivalului de Film de la Bocșa invitatul special a avut în vedere tocmai aceste aspecte.
Vineri, 13 august 2021, cinefilii bocșeni au fost invitați să urmărească filmul „Extemporal la dirigenție”, iar invitatul special a fost o „vărsătoare” al cărei motto de viață este „Visați imposibilul deoarece visele devin realitate”!
Anca Marilena Bica Bălălău, specialist în jurnalism cultural și doctor în teatrologie, este unul dintre cei mai cunoscuți și îndrăgiți jurnaliști ai Radioului reșițean!
Născută în 1 februarie 1964 la Curtea de Argeș, din copilărie Anca Bica a fost pasionată de carte și citit, de teatru și de frumos, în general.
Iubește tot ce a scris Nichita Stănescu, iar atunci când vorbește, îi place adesea să citeze din diverși autori.
A fost contabil, a fost inspector de asigurări, a fost impresar și secretar literar de teatru, iar astăzi este unul dintre cei mai pricepuți și talentați jurnaliști ai Radioului reșițean, deoarece „Nu există meserie mai frumoasă decât jurnalismul” spunea Gabriel Garcia Marquez, iar Anca Bica pare să-i dea dreptate.
Anca Marilena Bica a studiat jurnalism cultural la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinema „I.L. Caragiale” din București (UNATC) și a absolvit un master și un doctorat în teatrologie, management și marketing cultural.
Realizează la postul regional Radio Reșița emisiuni de succes precum: „De vorbă cu România frumoasă”, „Provocarea serii: între da și nu” sau „Prietenul de la 20:20”.
Scrie poezie și proză, dar încă nu a publicat un volum propriu; scrie în ideea de a lăsa moștenire fiului său Răzvan toate aceste crâmpeie de trăiri și suflet; scrie pentru că, uneori, trebuie să reverse din prea plinul sentimentelor…
Precum un veritabil vărsător, Anca Marilena Bica nu suportă prefăcătoria și minciuna, nu suportă oamenii răi, care fac rău altor oameni, în schimb adoră animalele și iubește oamenii frumoși din România ei frumoasă!
Iar bocșenii au fost privilegiați având-o ca invitat în cadrul celei dintâi ediții a Festivalului de Film de la Bocșa!
Penultima seară a Festivalului de Film de la Bocșa l-a avut ca invitat pe tânărul actor Alexandru Moldovan, un bocșean născut în 14 martie 1996, absolvent al Liceului Teoretic „Tata Oancea” din Bocșa și absolvent al artei actorului la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinema „I.L. Caragiale” din București (UNATC).
Un tânăr talentat, pasionat și cu ințiativă, care a obișnuit publicul bocșean cu reprezentații excepționale jucate și la Bocșa alături de colegi de facultate, cea mai recentă fiind cea din 19 iulie 2021, din cadrul Zilelor Orașului Bocșa.
Filmul ales pentru această sâmbătă seara a fost „Columna”, un film de colecție, căruia tânărul Alex Moldovan i-a făcut o prezentare excepțională!
Alexandru Moldovan este un nume de ținut minte, deoarece, prin talentul și harul cu care Dumnezeu l-a înzestrat, tânărul bocșean poate deveni un actor important al teatrului și, de ce nu, al cinematografiei românești.
Iar bocșenii au fost onorați de prezența acestui talentat actor în cadrul primei ediții a Festivalului de Film de la Bocșa!
Seara de sâmbătă, 14 august 2021, a fost una deosebită pentru Bocșa, fiind seara în care administrația publică locală a inaugurat Insula „Paradis” din zona „Izvor” a Bocșei Montane, printr-o discotecă și focuri de artificii. Muzica și voia bună au răsunat până târziu în noapte pe această veche insulă, reamenajată și readusă la viață de primarul Mirel Patriciu Pascu.
O noapte a bucuriei în cadrul Festivalului de Film de la Bocșa, cu prilejul aniversării celor 60 de ani de la înființarea Orașului Bocșa prin unirea celor trei comune devenite astăzi cartiere: Montana, Româna, Vasiova!
Invitatul celei de-a patra seri de festival a dăruit cărți, a povestit despre cărți și despre pasiunea lecturii, deoarece „nu este altă mai frumoasă și mai de folos zăbavă decât cetitul cărților”, spune cronicarul, iar Adalbert Gyuriș tocmai această afirmație a confirmat-o.
Festivalul de film de la Bocșa, ed. I, a continuat joi, 12 august 2021 cu un film de colecție, o comedie savuroasă a anului 1979, „Nea Mărin miliardar”.
Invitatul serii a fost bocșeanul Adalbert Gyuriș, pictor, sculptor, scriitor, poet și publicist român de etnie germano-maghiară, care a activat şi activează încă pe multiple planuri artistice şi culturale în țară, deși în prezent el trăieşte în Germania.
Adalbert Gyuris s-a născut la 23 august 1953 în comuna Vermeș, copilăria şi-a petrecut-o în satul Izgar din comuna natală, unde a început școala primară, iar din iarna anului 1963, toată familia s-a mutat la Bocșa Română, devenind bocșean.
Adalbert Gyuris şi-a continuat studiile primare, liceale și tehnice la Bocșa și Reșița. A urmat cursurile Școlii Populare de Artă din Reșița, clasa profesorului Peter Kneipp, absolvind în 1984.
În 1997 a emigrat în Germania, stabilindu-se la Augsburg.
Adalbert Gyuris a debutat în publicistică în 1970, în numărul din 20 aprilie al revistei „Rebus”.
Între anii 1992-1997 a fost profesor suplinitor la Liceul Nr. 1 din Bocșa și a editat revista școlară a liceului, „Amprente“.
În 1996 a devenit membru al Asociației Caricaturiștilor Profesioniști din România.
Activitatea sa publicistică acoperă o paletă largă, de la articole de presă, reportaje, rebus și enigmistică, la poezie și povești.
A colaborat la ziare și reviste din România (peste 50 de publicații) și din străinătate (Danemarca, Anglia, Republica Moldova, Israel, SUA, Ungaria și Germania). De asemenea, a fost corespondent al ziarului „Timpul“ din Reșița și al ziarului „Timișoara“, precum și redactor la ziarul „Vasiova“, seria de după 1989. În perioada 1990-2012 a realizat 67 de interviuri cu personalități marcante din cultura românească.
În 1999 a debutat editorial cu volumul de versuri intitulat „Strigăt fără ecou“, prefațat de poeta Ioana Cioancăș.
Activitatea rebusistică include numeroase careuri de rebus, integrame și enigmistică minoră, apărute de-a lungul anilor în publicațiile de profil. Este autorul unui careu rebus record de 10×10 (Fantezie cu X), în care toate cuvintele conțin litera X, careu publicat în numărul din decembrie 2001 al revistei „Rebusache“ și apoi în „Evenimentul zilei“ din 9-10 martie 2002.
În domeniul artelor plastice, opera sa cuprinde lucrări de pictură și de sculptură (xilogravură). Unele xilogravuri sunt realizate după caricaturi ale actorului Horațiu Mălăele. A avut expoziții personale de xilogravură în România – la Timișoara, Reșița, Vermeș și București – și în străinătate, la Graz, Nürnberg, Stuttgart, Budapesta, Praga, Gyula. De menționat că la Timișoara, Budapesta și Praga a fost prezent și actorul Horațiu Mălăele. A participat la expoziții de grup la Bocșa, Reșița și Macea. Are lucrări expuse în muzee – Macea, Timișoara, mănăstiri – Bocșa Vasiova, Augsburg, și în colecții particulare din Germania, S.U.A., Canada, Elveția, Anglia și România.
În data de 7 iunie 2013 s-a inaugurat Muzeul „A. Gyuris“, într-o sală a Căminului Cultural din comuna Vermeș, localitatea sa natală.
Din anul 2012 este membru al Ligii Scriitorilor din România. A prefaţat o serie de cărţi, dintre care amintesc doar volumul poetului bocșean Claudius Myron Ișfan – „Pe urmele zânei albastre -, deoarece se împlinesc 55 de ani de la moartea acestuia.
A debutat editorial în anul 1999 cu volumul de versuri „Strigăt fără Ecou“ (Editura Marineasa, Timișoara, 1999), semnează volume de proză și interviuri și îl găsim în câteva antologii contemporane apărute în țară și străinătate.
Cu prilejul împlinirii 50 de ani de la debutul publicistic în revista ,,Rebus“ (nr. 8, din 20 aprilie 1970), jurnalistul Adrian Crânganu scrie un articol amplu, relevant, în ziarul caransebeșean 7 zile din 7 iulie 2020, prezentându-l pe Adalbert Gyuriș ca un „artist complet”.
Tradiții, globalizare, istorie, au fost câteva dintre noțiunile prezente în retorica celor care au vrut să marcheze prin cuvânt prezența lor la tradiționalul eveniment al Întâlnirii cu fiii satului desfășurat în ziua de 14 august 2021 în localitea Plugova – Caraș Severin. Întâlnirea din acest an a fost una deosebită, diferită într-o anumită măsură de cele din anii anteriori, fiind marcată de un eveniment, plasat în centrul manifestării și anume: lansarea volumului monografic ,,Plugova Contribuții monografice la 580 ani de atestare documentară scrisă”, având ca autor pe unul dintre fiii satului, și anume pe Trifu-Titu PERVULESCU.
Debutul manifestării a avut loc în biserica ortodoxă din localitate, în care un sobor de preoți au oficiat o slujbă, un tedeum de mulțumire lui Dumnezeu pentru harul și tăria osârdiei în zămislirea lucrării monografice de către autorul ei, domnul Trifu-Titu Pervulescu, și rugăciunea pentru puterea stăruinței în împlinirea noilor sale proiecte de viitor.
Manifestarea a continuat în sala Căminului Cultural, unde un numeros public, între care localnici, fii ai satului reîntorși pentru această întâlnire pe meleagul natal, și un număr impresionant de invitați, au participat cu mult interes la toate momentele manifestării ce au culminat cu prezentarea cărții monografice a satului Plugova. Între participanți amintim dintre fii satului pe inginerul Ion Tabugan, în prezent directorul Direcției silvice Caraș Severin, fost parlamentar în Parlamentul României, originar din satul Plugova, primarul comunei Mehadia-inginerul silvic Grigore Bardac, muzeograful Ioan Traia din Timișoara, directorul muzeului Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș-dr. Dacian Rancu, Prof. dr. Lucian Roșca, de la Facultatea de Muzică din Timișoara, profesorii Gheorghe Rancu și Pavel Panduru, sosiți din minunatul ținut al Văii Almăjului, vechi și dragi prieteni ai Mehadiei și ai Plugovei și istoricul Dorin Bălteanu, din Băile Herculane.
Referindu-ne, pentru început, la elementul central al manifestării, lansarea volumului monografic al domnului Trifu-Titu Pervulescu, plasat într-un context atât de favorabil, în care membrii unei comunități se reunesc la intervale periodice de timp, solidarizându-se pe principiile identității, a originii, definindu-și în acești termeni și ideea de neam, nu putem să nu remarcăm importanța acestei lansări prin prisma contribuției sale la patrimoniul cultural local. Privitor la Banat, noi înșine aparținători ai acestui ținut, voi aduce în acest context încă un argument care să confirme, din nou, expresia de largă rezonanță ,,Banatul este fruncea”, precizînd că în Banat s-au alcătuit primele monografii locale, chiar dacă multe dintre ele s-au regăsit tardiv în manuscrise și au fost tipărite mult mai târziu după data scrierii lor. Cele mai multe sunt cele referitoare la localități urbane și, mai reduse ca număr, monografiile localităților rurale, scrise de puținii intelectuali ai satelor. Astfel prima monografie de localitate bănăţeană este cea realizată de primarul timişorean Johann Nepomuk Preyer, având titlul ,,Monografia oraşului liber regal Timişoara”, apărută la Timişoara în anul 1853. Aproximativ în aceeași perioadă, Partenie Gruiescu scria prima monografie sătească, cea a satului Sinteşti din judeţul Timiş, care însă a rămas multă vreme în manuscris fiind publicată mult mai târziu. Monografia domnului Trifu-Titu Pervulescu se încadrează în aceeași ,,mișcare monografică” începută în Banat cu mult timp în urmă, completând prin lucrarea sa o altă monografie a satului, tipărită anterior, în anul 2019, având ca autor pe profesorul Mihai Corneanu. Lucrarea domnului Titu Pervulescu, este un complex studiu monografic, rezultat al unei minuțioase documentări, cuprins în cele 310 pagini ale cărții. Ea este structurată în 10 capitole, între care amintim: Istoricul satului Plugova (cap.II), Biserica din Plugova (cap.III), Cultură, obiceiuri și tradiții plugovene (cap.IV), Administrația și populația Plugovei în istorie (cap. V), Profesii, personalități și plaiuri plugovene (cap.VI). Interesant este și fondul audio și vizual al acestei lucrări, compus din secvențe audio cu fanfarele din Plugova și Valea Bolvașnița, și din numeroase fotografii, grupate pe structuri familiale, utile în acest cadru din punct de vedere genealogic, prezente pe un CD, atașat cărții. Asupra conținutului cu siguranță se vor emite diverse păreri, însă, așa cum spune autorul în postfața cărții, aprecierea finală rămâne exclusiv la latitudinea cititorului.
Transpunând realității un fir imaginar al timpului, prin cele trei mari componente ale sale – trecut, prezent și viitor – putem spune că lucrarea domnului Trifu-Titu Pervulescu este un tribut adus înaintașilor, o danie contemporanilor și un mesaj urmașilor întru cunoaștere și prețuire a înaintașilor. Timpul este prezent în tot ceea ce este viu în Univers, nașterea și moartea îi aparțin în mod nemijlocit, însă singurele lucruri ce pot înfrunta timpul, având puterea de a-l învinge, sunt amprentele faptelor noastre. Cu siguranță că o puternică amprentă va lăsa și prietenul și consăteanul nostru Titu, prin lucrarea sa, în conștiința colectivă, însoțind timpul în călătoria sa.
Revenind, cu dorința de a evoca și celelalte momente ale manifestării, un punct major de interes a prezentat și expoziția sătească, organizată în incinta Căminului Cultural. Aceasta a cuprins exponate diverse, care reflectă viața din trecut, precum și cea prezentă a acestei comunități. De la obiecte artizanale, articole vestimentare și decorative tradiționale, unelte, ustensile folosite în trecut, și picturi realizate de artiști locali, până la produse care au o deosebită tradiție în această vatră, cum e răchia de prună, îmbuteliată prin cele mai originale metode și recipiente, de asemenea, la cunoscută ,,simcea” a cărei tradiție de confecționare s-a născut tot aici, la Plugova, dăinuind până în prezent. Toate acestea au dat un plus de valoare manifestării și au demonstrat că tradițiile sunt la Plugova adânci înfipte în viața și sufletele acestor locuitori.
Atmosfera caldă, aidoma celei din sânul unei familii, creată atât de organizatori cât și de alocutori, a dominat întregul eveniment, pentru care și timpul părea a se fi oprit în loc pentru a însemna evenimentul în această ambianță familială. Amintirile, evocările unor momente din trecut, au creat fără îndoială liantul și atracția acestui gen de întâlnire.
Între alocuțiuni, care au creat o oarecare atmosferă emulativă, inevitabil s-au strecurat și promisiunile din partea autorității locale, prin vocea liderului ei, respectiv a domnului primar Grigore Bardac, de oferire a amplasamentului pentru organizarea unui muzeu al satului, dar și promisiuni ale celor prezenți de a continua tradiția prin viitoare întâlniri de acest fel.
Ca o concluzie, putem spune că inițierea și derularea acestui gen de manifestare, așa cum au remarcat și bună parte dintre alocutori, constituie în ansamblul său, o stavilă în fața teribilului tăvălug creat de mecanismul globalizării, a cărei misiune ingrată nu este alta decât de aplatizare socială a tuturor cetățenilor acestei planete, prin eliminarea identității de orice fel – spirituale, culturale, naționale, sociale, și mai nou, de sex- după cum aflăm că se întâmplă recent și la noi, dorindu-se introducerea în noile cărți de identitate a identitățiidegen. Toate acestea, coroborate cu alte acțiuni, mai mult sau mai puțin evidente percepției noastre, prin instituirea lor încalcă profund principiile tradiției și libertății noastre în spiritualitatea ortodoxă, esența și sorgintea formării și unității noastre ca națiune creștină.
14 august 2021, ora 18.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Proiectul „Reșița: 250 de ani de industrie”.
Întâlnire cu reșițeanul prin naștere, academician prof. univ. dr. Mircea Martin și prezentarea cărții „Identificarea continuă – In honorem Mircea Martin 80”, apărută la Editura „Muzeul Național al Literaturii Române“ București, 2020, editori: Carmen Mușat și Caius Dobrescu.
Cea de-a treia zi a Festivalului de film de la Bocșa l-a avut în deschidere pe inițiatorul acestui eveniment, președintele UARF, regizorul Ioan Cărmăzan, sosit de la București împreună cu frumoasa sa soție, Slavița. Așa cum ne-am obișnuit, Ioan Cărmăzan a transformat o simplă seară de proiecție de film într-o adevărată gală, reușind să adune în jurul său bocșeni de ieri și de azi, foști colegi și prieteni, membrii ai UARF-ului și, mai ales, întreg staff-ul Festivalului de film din Banatul de Munte: coordonatorul proiectului „Banatul Montan Film Festival”- Ioan Cojocariu, primarul orașului Bocșa – Mirel Patriciu Pascu, managerul Teatrului de Vest Reșița – Florin Ionescu, scriitorii timișoreni Nina Ceranu, Manolita Dragomir –Filimonescu și Silvia C. Negru, precum și importanți oameni de cultură din Bocșa și Reșița. Filmul propus pentru această seară de gală a fost filmul de debut al regizorului Ioan Cărmăzan, „Țapinarii”, un film atipic realizat pe un scenariu inspirat de zona Bocșa, scris în colaborare cu Radu Aneste Petrescu, constituind prima parte a unei viitoare trilogii compusă din „Țapinarii”, „Lișca” și „Casa din vis”. În preambulul proiecției filmului a fost prezentat volumul scris de bănățeanul Ioan Pavel Azap, intitulat „Oamenii de pământ ai lui Ioan Cărmăzan” (Cluj-Napoca: Ecou Transilvan, 2014) și, evident, maestrul Ioan Cărmăzan a depănat amintiri din cariera domniei sale. O seară frumoasă, care l-a avut în rolul principal pe unul dintre cei mai controversaţi regizori români, scenarist, scriitor, publicist, profesor universitar, membru fondator şi preşedintele UARF (Uninunea Autorilor şi Realizatorilor de Film din România), membru al Uniunii Scriitorilor din România (din 2005), și doctor în cinematografie şi media (2008), bocșeanul Ioan Cărmăzan. Despre pasiunile maestrului Cărmăzan este suficient să amintim columbofilia, cunoscut fiind faptul că maestrul este un împătimit columbofil iscând butada „cel mai mare columbofil între regizori şi cel mai mare regizor între columbofili”. Prin activitatea sa, Ioan Cărmăzan se alătură marilor oameni de cultură ai Caraş-Severinului, fiind răsplătit cu Titlul de Cetăţean de Onoare al oraşului Bocşa (2008), al comunei Satchinez (2014) și al municipiului Caransebeș (2018), iar din 2015 este și Cetățean de Onoare al Județului Caraș-Severin. „Plin de har, inteligenţa sa, spiritul său profund, deschiderea către lume, clarviziunea sa, puterea de muncă sunt atributele unui om care s-a devotat unui ideal nobil, care s-a ridicat treptat spre înţelegerea şi împlinirea lui” (Felicia Voinea, profesor din Bocşa). „Ioan Cărmăzan este o personalitate în permanentă mișcare.” ne avertizează scriitorul Vasile Bogdan, dar eu aș adăuga că, indiferent unde l-ar duce pașii, Ioan Cărmăzan revine în Banatul său: acasă la Bocșa, sau la Satchinez, sau în locurile în care realizează un important festival de film – Reșița, Băile Herculane, Caransebeș, Oravița, Anina, Moldova Nouă și, iată, Bocșa – sau în Banatul sârbesc, de care este foarte legat. Nu este pentru nimeni o noutate buna și îndelungata colaborare cu Serbia a regizorului Ioan Cărmăzan, legătură extraordinară prin Slavița, frumoasa sa soție, dar și prin descendență, pe linie maternă Ioan Cărmăzan având origini sârbești. „Ca regizor, a construit o lume fabuloasă. Ca literat, Ioan Cărmăzan are o operă absolut importantă şi mărturisesc că fiecare relectură îmi dovedeşte profunzimile textului şi îmi dovedeşte cât de modern este Ioan Cărmăzan” (prof. dr. Călin Chincea) Ioan Cărmăzan este, cum spunea şi Fănuş Neagu, „un răzvrătit şi aşa trebuie să rămână”, care „vede lumea cu ochi de cineast şi o repovesteşte cu gândire de poet.””Un scriitor care vine cu un spaţiu şi îl propulsează în marea literatură”, afirmă Gheorghe Jurma. În cea de-a treia zi a Festivalului de Film de la Bocșa, în fața unui public numeros, OMUL Ioan Cărmăzan a demonstrat încă o dată că Bocșa înseamnă „acasă” și că fiecare colțișor din acest spațiu poate deveni poveste. Mulțumim, maestre Ioan Cărmăzan! Mulțumim, Nuțu al nostru!
Cea de-a doua zi a Festivalului de film de la Bocșa a avut-o ca invitată pe poeta și traducătoarea Liubița Raichici. Publicul bocșean a primit-o cu bucurie și multe aplauze, iar Liubița a avut suficientă pricepere și deosebit talent pentru a transmite emoție și a cuceri numerosul public din Parcul „Pescăruș”din Bocșa Română. Liubiţa Raichici este una dintre personalităţile Banatului de Munte, doctor în filologie, poetă, traducătoare, eseistă, om de litere care se exprimă la modul excepțional în limbile sârbă şi română. Poet bilingv, ea s-a impus în poezia bănățeană în anii ’90 cu o poezie scrisă în versul alb și în proză, publicând peste 30 volume de versuri, în limbile sârbă, română şi bilingve, traducând proză şi poezie din sârbă în română şi viceversă, precum și tematică diversă în cadrul proiectelor transfrontaliere România-Serbia din fonduri europene etc. Liubița Raichici este tradusă în mai multe limbi de circulaţie europeană și este membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Uniunii Scriitorilor din Republica Serbia. Cu o activitate culturală și literară deosebită, Liubița Raichici este posesoarea unor importante ordine și distincții în țară și străinătate, unor premii și titluri, este Cetățean de onoare al municipiului Reșița și al comunelor Gârliște și Berzasca, precum și Cavaler al meritului cultural categoria I. Iar, cel mai recent premiu vine tot din Serbia și se numește „Orfeu pe Dunăre”, un premiu acordat de un prestigios juriu „drept recunoaștere a unei opere literare complexe, pentru succes profesional, creativitate și demnitate feminină”. ”Ca să porți coroana de om trebuie să ai trei etaje: minte, obraz, inimă. Și pe Dumnezeu acoperiș.” sunt versuri care aparțin Liubiței Raichici din poemul ”Cum mi-am dat seama că sunt româncă”, iar Liubița Raichici a demonstrat în nenumărate rânduri că-și merită pe deplin „coroana de om”! Mulțumim, Liubița Raichici pentru o seară plină de emoție și povață, prefațând magistral filmul de colecție „Mihai Viteazul”!
„Din câte Festivaluri am organizat în tot Banatul, cel mai numeros public în prima seară este aici la Bocșa! Vă felicit, bocșeni!” Astfel și-a început speach-ul dl. Ioan Cojocariu, coordonatorul „Banatul Montan Film Festival”, în deschiderea primei ediții a Festivalului de Film de la Bocșa, luni, 9 august 2021, provocat fiind de moderatorul Gabriela Șerban. Într-adevăr! De cum s-a lăsat răcoarea serii, bocșenii au început să se adune în Parcul „Pescăruș” din Bocșa Română pentru a participa la un eveniment inedit: prima ediție a Festivalului de Film de la Bocșa. „Orașul în care m-am născut, orașul în care am crescut, în care am făcut școala și pe care astăzi îl conduc este mai vârstnic cu zece ani decât mine și e o plăcere și o cinste deosebită pentru mine ca și la aniversarea a 60 de ani să fiu primarul acestui oraș pe care îmi doresc să-l reînvii, să-i readuc strălucirea de altădată. Iar proiectul de astăzi este unul dintre multele proiecte gândite în acest sens. Orașul nostru are nevoie de lucrări de canalizare, de asfaltare, de amenajare și întreținere a unor spații și clădiri, dar are nevoie și de cultură! Are nevoie de momente de recreere, iar eu îmi doresc să ofer bocșenilor o plajă cât mai largă de activități cultural-recreative. Îi mulțumesc prietenului meu, regizorului Ioan Cărmăzan, că a propus un astfel de proiect interesant și inedit pentru Bocșa, un Festival de Film care să debuteze cu prilejul aniversării celor 60 de ani de Oraș Bocșa! Este important ca tinerii și copiii noștri să aibă acces la tezaurul cinematografiei românești și sub această formă, adică, în aer liber, alături de prieteni, alături de alți oameni, privind împreună și bucurându-se de imagini de colecție!” preciza primarul orașului Bocșa, Mirel Patriciu Pascu în cuvântul de deschidere. De asemenea, domnia sa a mulțumit tuturor pentru prezență și a invitat bocșenii să participe și la programele desfășurate sâmbătă și duminică pe Insula „Paradis” din zona Bocșa Izvor (Bringl). După cum au gândit organizatorii programul, fiecare seară de film începe cu un eveniment cultural: un recital de poezie, o prezentare de carte, o prezentare de film sau de autor, iar pentru acest moment introductiv Festivalul beneficiază de un invitat special. În deschiderea primei ediții Bocșa Film Festival a fost invitat un fiu al locului, actorul și regizorul Florin Ionescu, managerul Teatrului de Vest Reșița. Florin Gabriel Ionescu a avut parte de o primire de excepție, bocșenii prețuindu-și valorile, iar în public aflându-se mulți prieteni și foști colegi ai invitatului. Așadar, filmul lui Nae Caramfil – „Restul e tăcere” – a avut parte de o prezentare profesionistă și cu mult succes la public! O seară frumoasă, multă lume care a socializat, care s-a bucurat de prieteni, de răcoare și de un film bun românesc!
Ziua de 3 iulie, când am sărbătorit cei 250 de ani de industrie pe aceste meleaguri, a rămas în urmă… Am inițiat de anul trecut mai multe proiecte & programe care să ilustreze importanța istoriei acestor locuri, începând cu ziua de naștere a Reșiței industriale până în ziua de astăzi, cu toate suișurile și coborâșurile inerente unei evoluții istorice, așa cum a trăit-o urbea noastră încă din 1769, când s-a pus de fapt piatra de temelie a ceea ce sărbătorim astăzi. Ultimul proiect în a marca anul jubiliar Reșița 250, pe care l-am propus comunității, a fost unul muzical. Câteva amănunte: Parohia Romano-Catolică „Maria Zăpezii“ din Reșița, împreună cu Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și cu Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița organizează, în perioada mai – octombrie 2021, un ciclu de Concerte de muzică de orgă, sub motto-ul „CANTICUM LAUDIS PRO RESITA – 250“, care se desfășoară pe orga Wegenstein din Biserica „Maria Zăpezii“, în fiecare a treia duminică din lună, începând cu ora 18.00. Primul concert s-a desfășurat în data de 16 mai, protagoniștii săi fiind reșițenii Cristian Roșoagă, Christine Maria Surdu și Patrick Paulescu (organiști), precum și solo: Gheorghe Colța și Christine Maria Surdu. Cel de-al doilea concert a fost organizat în data de 20 iunie 2021, avându-i ca invitați pe timișorenii Denis Moldovan și Krisztián Kelemen, al III-lea fiind organizat duminică, 18 iulie 2021, avându-l la orgă pe Viorel Ciurtin din Timișoara / Arad.
Cel de-al patrulea concert se va desfășura duminică, 15 august 2021, începând cu ora 18.00, la Biserica Romano-Catolică „Maria Zăpezii“ Reșița, într-o zi de mare sărbătoare mariană. Invitata acestui concert va fi Csengeri Kostyák Zsuzsa, care s-a născut la Miercurea-Ciuc. A absolvit (2004) Liceul de Muzică „Sigismund Toduță” din Cluj-Napoca la clasa profesoarei de pian Éva Györkös. Studiul orgii l-a început cu Erich Türk, după care și-a terminat studiile la Academia de Muzică „Gheorghe Dima”, îndrumată fiind de către Ursula Philippi și Erich Türk. Cu acesta din urmă a studiat și clavecinul. În anul 2008 și-a obținut licența la Cluj după care și-a continuat studiile la Academia de Muzică din Basel (Elveția), secția Muzică Veche (Schola Cantorum Basiliensis) în clasa profesorului Lorenzo Ghielmi. A concertat în repetate rânduri în Cluj-Napoca și în alte orașe din Transilvania și Europa (Milano, Basel, Hamburg). A luat parte la cursuri de perfecționare susținute de profesorii: Miklós Spányi, Wolfgang Zerer, Andrea Marcon. Între anii 2011 și 2014 a fost organista Parohiei Reformate nr. XI din Cluj-Napoca. Este membră a Orchestrei Camerale Sfânta Cecilia din Cluj-Napoca. În prezent este profesoară de orgă și de pian la Colegiul de Muzică „Sigismund Toduță“ din același oraș.
Partenerii acestui ciclu de concerte sunt Clubul Lions Onix și Societatea „Metarsis: activități și servicii de cultură urbană și artă contemporană” Reșița. Așadar, vă așteptăm duminică la concert în zi de sărbătoare mariană…
Controalele privind activitatea Inspectoratului Teritorial de Muncă Hunedoara în luna iulie 2021 – după cum ne spunea consiler Sorin Gabriel ISTRATE (foto) – au vizat cu precădere combaterea muncii nedeclarate şi respectarea măsurilor de prevenire a răspândirii Covid-19 la nivelul angajatorilor şi angajaţilor din judeţ. Totodată a fost demarată o campanie de informare a angajaţilor privind drepturile şi obligaţiile pe care le au în derularea raporturilor de muncă şi li s-a atras atenţia asupra evitării acceptării muncii „la negru” sau „la gri”. În cadrul campaniei au fost împărţiţi peste 500 de fluturaşi informativi în aproape toate localităţile importante. În domeniul relaţiilor de muncă au fost derulate 59 de controale la nivelul judeţului Hunedoara. Au fost depistate patru firme care foloseau la muncă persoane fără forme legale de angajare. Astfel au fost descoperite 11 persoane care munceau „la negru” (printre care şi o femeie). Valoarea totală a sancţiunilor pentru muncă nedeclarată s-a ridicat la suma de 220.000 lei. Au fost dispuse 57 măsuri pentru deficienţele descoperite în timpul controalelor. Majoritatea deficienţelor constatate s-au referit la: neîntocmirea contractelor de muncă în formă scrisă, netransmiterea contractelor în aplicaţia Revisal, lipsa evidenţei clare a timpului de muncă şi odihnă cu indicarea clară a orelor de intrare şi de ieşire de la serviciu, lipsa copiei contractelor de muncă la punctele de lucru organizate de angajator, neacordare zilelor libere conform legislaţiei. În domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă au fost efectuate 148 de controale tematice şi inopinate (faţă de 127 planificate). Au fost aplicate 117 sancţiuni contravenţionale, din care patru au fost amenzi şi 113 avertismente. Valoarea sancţiunilor contravenţionale s-a ridicat la suma de 20.000 lei. În decursul lunii iulie nu au fost înregistrate accidente de muncă colective (în care să fi fost accidentaţi cel puţin trei angajaţi, la acelaşi angajator în cursul aceluiaşi eveniment). Totuşi din totalul de 12 evenimente ce au fost semnalate, 10 s-au soldat cu incapacitate temporară de muncă şi două mortale. Accidentele soldate cu victime decedate sunt în curs de cercetare urmând ca inspectorii de muncă să constate cauzele care au condus la acestea, împrejurările producerii şi a cui este responsabilitatea pentru ca pe viitor să fie evitate astfel de cazuri. Pe parcursul lunii au fost înregistrate 28 de petiţii în care se reclamau încălcări ale legislaţiei în sfera de acţiune a inspectoratului. Din totalul sesizărilor, nouă au fost deja soluţionate, celelalte fiind în termenul legal de răspuns.
Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
– Oricât de mult ne-am strădui – după cum susținea prof. dr. Marta MATE (foto), inspector școlar general adjunct, la Inspectoratul Școlar Județean Hunedoara – să fim optimiști la finalul acestui an școlar, recent încheiat, în mentalul colectiv 2020-2021 va rămâne un an în care funcționarea procesului de învățământ a fost tributar unui imens efort asumat de întreaga comunitate. Fiind o instituție care se raportează ca organizare în permanență la timp, anul școlar care s-a încheiat a fost o reală provocare, o adevărată cursă și asta nu pentru a ieși pe primul loc, ci pentru a ne asigura că procesul de învățământ se desfășoară, dincolo de neajunsurile cauzate de pandemie, cât mai aproape de normalitate. Anul școlar 2020-2021 ne-a oferit multe lecții, ne-a condus de multe ori către situații dificile, însă ce e cel mai important ne-a adus pe toți, părinți, colegi profesori, elevi, instituții locale mai aproape, în sinergia de a asigura sănătatea și siguranța tuturor actorilor educaționali. Această emulație a condus firesc la atingerea obiectivului major propus. Azi, opinia publică consideră mediul școlar a fi cel mai sigur din punct de vedere al prevenirii riscului de îmbolnăvire. În vâltoarea scenariilor, a contorizărilor de cazuri și rate de incidență, ca instituție ce are ca obiect consilierea, îndrumarea și controlul unităților școlare, am considerat necesară o schimbare strategică în modul nostru de acțiune. Am pornit de la ideea de a elimina presiunea suplimentară indusă colegilor noștri de la catedră de inspecțiile generale și am căutat să oferim sprijin și suport colegilor directori și unităților de învățământ care s-au aflat, poate de prea multe ori, în fața unor situații nemaiîntâlnite. Inspecțiile școlare s-au rezumat la cele de specialitate și la cele tematice, care să asigure desfășurarea în condiții optime a procesului educațional, atât în sistem online, cât și față în față, cu respectarea strictă aprevederilor ordinelor comune ale Ministerului Educației și Ministerului Sănătății. Inspectorii școlari au fost alături de colegii profesori înscriși la gradele didactice în scopul dezvoltării în carieră, urmărind în procesul de îndrumare și control transferul exemplelor de bună practică, diseminarea resurselor educaționale deschise și implementarea activităților remediale ca suport suplimentar în vederea formării competențelor cheie la elevi. Considerând ca primordială buna desfășurare a procesului instructiv-educativ, pe palierul de inspecție școlară și control, instituția noastră s-a implicat activ și în asigurarea dispozitivelor pentru toți elevii identificați la începutul anului școlar fără echipamente cu care să se conecteze la platformele educaționale. Casa Corpului Didactic Hunedoara a avut un rol important în informarea și sprijinirea unităților de învățământ pentru accesul pe platformele educaționale pentru utilizarea cărora Ministerul Educației a obținut gratuitate. De asemenea, prin programul WIFI Campus, Ministerul Educației a asigurat conexiunea la internet a 73 de unități de învățământ cu personalitate juridică din județ, din care 40 sunt în mediul rural. Calitatea învățământului se explică și prin a oferi tuturor elevilor resurse și mijloace care să permită participarea, în condiții firești, la procesul de învățământ. Cu sprijinul Ministerul Educației și al instituțiilor publice locale, am implementat și demarat proiecte prin care să ducem la cât mai mulți elevi învățământul acasă. Astfel, prin programul național „Școala de acasă”, au fost distribuite 2759 de tablete achiziționate de Ministerul Educației pentru elevii din învățământul gimnazial. Prin programul național „Școala în siguranță”, Inspectoratul Școlar Județean Hunedoara a achiziționat și repartizat un număr de 2413 de tablete, iar prin Proiectul privind Învățământul Secundar Romanian Secondary Education Project – ROSE, 30 de licee din județul Hunedoara au beneficiat de un număr de 1704 de laptopuri pentru elevii din învățământul liceal, 138 de camere performante de videoconferință și 129 de table inteligente pentru dotarea sălilor de clasă. Timpul este constanta cu care în sistemul de învățământ se măsoară și se organizează activitatea. Anul acesta timpul ne-a oferit multe provocări și neputințe, însă una dintre cele mai mari este aceea că am pierdut oameni valoroși, oameni care au contribuit și au adus calitate și prestanță învățământului hunedorean. Ne exprimăm pe aceasta cale întreaga considerație pentru familiile colegilor profesori care ne-au părăsit prea devreme. În încercarea de a diminua efectele negative ale noului virus, am organizat campanii pentru vaccinare și chiar am oferit spațiu pentru un centru de vaccinare pentru cadrele didactice în sediul inspectoratului școlar. În prezent, peste 60% din persoanlul angajat în învățământul hunedorean au ales să se imunizeze prin vaccinare, iar noi continuăm campania de informare astfel încât începutul noului an școlar să ne găsească cu un procentul mai bun. Eficiența învățământului se măsoară, tot raportat la timp, și prin rezultatele pe care elevii noștri le obțin în activitățile lor, fie școlare, fie extrașcolare. Așa cum știm, în sistemul de învățământ, măsurarea calității actului instructiv-educativ se face și prin evaluările de sfârșit de ciclu. Am reușit, împreună cu sprijinul tuturor factorilor implicați, nu doar să organizăm examenele naționale, ci și să demonstrăm, prin rezultatele bune și foarte bune ale elevilor la aceste examene, că, indiferent cât de multe obstacole se ivesc, cu o bună organizare, muncă, perseverență și sprijin reciproc se poate face față oricărei situații. Promovabilitatea la examenele naționale este ușor sub media pe țară, însă am crescut în ultimii ani la rata de participare la examenul maturității. Ne mândrim cu cei cinci absolvenți care au obținut medii de 10 la prima sesiune a examenului național de bacalaureat și continuăm să credem în șansa fiecărui tânăr de a trece cu bine acest prag important în dezvoltarea personală. Dincolo de toate aceste provocări, rămânem optimiști și considerăm că împreună putem continua activitatea într-un ritm cât mai apropiat de normalitate sau, de ce nu, de noua normalitate. Ne dorim ca tinerii să aibă încredere în sistemul educațional, iar cei care consideră că sunt atrași de misiunea de dascăl să vină alături de noi cu curiozitatea, creativitatea și energia specifică vârstei. Mulțumim tuturor celor care au făcut posibilă organizarea, desfășurarea și încheierea acestui an școlar și-i asigurăm de întregul noastru sprijin și întreaga considerație.
Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
„În fața istoriei sale zbuciunate și a oamenilor, în fața naturii și frumuseții acestui plai românesc, numit Dalboșeț, mă aplec cu smerenie și închin acest studiu monografic, în semn de recunoștință pentru realizările pe care le-am obținut în cei 40 de ani de activitate ca profesoară a școlii satului” (Icoana Budescu)
Studiu științific amplu, monografia satului Dalboșeț, semnată de Icoana Budescu, este la a doua apariție editorială, de astă dată la Editura Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Directă și exactă, autoarea prezintă cu mare finețe toate datele ce reunesc tabloul complet al așezării: poziția și localizarea geografică, condițiile naturale, populația și așezările, istoria locului și a locuitorilor săi, economia comunei, religia, învățământul, cultura și sportul, refrectând și modul în care satul s-a adaptat la cotidian și modernitate.
Așa cum ne prezintă însăși scriitoarea monografiei, ediția a doua apare ca urmare a identificării de noi documente și date precum și fapte de viață demne de consemnat despre istoria localității, schimbările demografice, situația învățământului și culturii ș.a.
Prin prezentul volum monografic, autoarea lasă moștenire generațiilor viitoare povestea frumoasă și veridică a rădăcinilor și locului din care se trag locuitorii din Dalboșeț.
„Cuvânt înainte” la această valoroasă monografie este semnat „cu emoție” de psiholog dr.Nistor Becia, fiu al satului Dalboșeț, care în prezent trăiește la Cardiff, în Marea Britanie. Domnul Becia, fost elev al doamnei profesoare Icoana Budescu, păstrează în memorie cu mândrie oamenii și locul de unde a plecat, din satul natal Dalboșeț, și apreciază că: „Oriunde aș merge în lume nu cred că voi mai întâlni niciodata ceva similar istoriei, tradițiilor și obiceiurilor noastre care au o vibrație rar întâlnită. Aceste amintiri fac parte din memoria emoțională care îmi îndreaptă gândurile spre origini. […] studiul monografic al Dalboșețului făcut de doamna profesoară Icoana Budescu, conservă cu îndârjire ultimele rămășite ale culturii strămoșilor nostri.” Mare susținător pentru apariția acestei monografii valoroase, Nistor Becia este cel care a semnat și „Ecou la prima ediție”.
Icoana Cristescu Budescu (n.30 martie 1939 sat Globul Craiovei, județ Caraș-Severin) are o carieră de 40 de ani în învățământ, chiar în satul Dalboșeț. Acest studiu monografic a apărut prima dată în anul 2007, urmat de alte 5 volume despre oameni de seamă ai Banatului, istorie, credință, cultură, tradiții, spiritualitate, trecut, prezent și viitor.
Recenta lucrare a apărut cu sprijinul Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și a Primăriei și Consiliului Local Dalboșeț – Primar Florin Curița.
Cităm din monografie:
„La circa 800m est de Dragomirea au fost descoperite la suprafața solului, la locul numit Șâul lui Bădescu, fragmente de țiglă și cărămizi romane. Tot urme romane, constând din fragmente de cărămizi, țigle, olane au fost semnalate și la aproximativ 500 pași de Dragomireana spre Dalboșeț.
În primăvara anului 1930 locuitorul Mihai Străin din Gârbovăț, în timp ce ara, a descoperit nu departe de Dragomireana o piatră funerară romană (o stela funerară) pe care era scris cu litere latine prescurtate. Monumentul funerar era închinat unui tânăr de 20 de ani numit „TEMAS”. El a fost donat Liceului Traian Doda din Caransebeș.
Existența acestor mărturii în apropiere de Dragomirea și întinderea mare pe care se desfășoară această așezare ne îndreptățește să credem că neîndoios centrul militar, economic și administrativ al lumii romane în Almăj a fost aici.
Aceste urme arheologice romane, cât și cele întâlnite la Eftimie Murgu (sarcofage romane), Prigor (o bucată de marmură cu inscripție romană), Bănia (tezaurul de 250 de monede), Dalboșeț-Bârz (tezaur monetar), dovedesc existența unor așezări romane sub formă de sate (vigi) pe care romanii colonizați și veteranii lăsați la vatră, le-au întemeiat, pe lângă vechile așezări dacice de tip Grădiștea-Dalboșeț.“ (p.55, 56)
Iată că, anul în care orașul Bocșa împlinește 60 de ani de la înființare, urmează unei perioade de pandemie și nu numai. Urmează unei perioade de „adormire” din multe puncte de vedere. Așadar, în partea a doua a acestui an, orașul va fi sărbătorit în fiecare zi, cu fiecare lucrare efectuată în folosul comunității, cu fiecare nou proiect derulat sau inițiat, cu fiecare eveniment cultural desfășurat, cu reînvierea tradițiilor și readucerea istoriei locale pe harta cultural-turistică a orașului Bocșa! Unul dintre aceste noi proiecte derulate în luna august a acestui an este și „Banatul Montan Film Festival – Bocșa Film Festival” ediția I, desfășurat la Bocșa în perioada 9 – 15 august, la inițiativa regizorului Ioan Cărmăzan, prin strădania Bibliotecii publice bocșene. Așadar, prin acest Festival de Film vă propunem să reînvățăm să privim – împreună – un film, să stăm împreună, să citim -împreună- poezii și să ascultăm – împreună – scriitori de lângă noi! Prin acest proiect dorim să promovăm cartea, să promovăm filmul românesc și să ne bucurăm de valori autentice din imediata noastră apropiere: îl vom asculta pe actorul bocșean Florin Ionescu, cel care manageriază cu pricepere Teatrul Reșițean; ne vom bucura de poezia Liubiței Raichici, poeta care ne va recita și ne va povesti despre importante proiecte culturale cărășene precum Festivalul Internațional de Poezie; ne vom bucura de prezența bocșeanului, stabilit astăzi în Germania, Adalbert Gyuriș, care ne va recita și ne va prezenta noi apariții editoriale; vom fi onorați de prezența jurnalistei Anca Marilena Bica, specialist în teatrologie, care ne răsfață, zi de zi, cu emisiuni culturale de excepție la postul regional Radio Reșița; ne vom bucura de prezența tânărului actor bocșean Alexandru Moldovan, care vine de la București – special – pentru acest Festival de Film organizat la el acasă; îl vom admira, din nou, pe talentatul actor și regizor bocșean Dan Mirea, alături de extraordinara sa trupă a Teatrului DA și, nu în ultimul rând, ne vom bucura de prezența și vitalitatea, de dinamismul și savoarea regizorului bocșean Ioan Cărmăzan, inițiatorul Festivalului! Vă așteptăm să ne bucurăm împreună: de oameni, de poezie, de film, pe parcursul unei întregi săptămâni! Și, pentru că este o sărbătoare a orașului, vom încheia săptămâna cu muzică și dans, alături de film, într-o zonă mirifică a urbei noastre! Sâmbătă seara, pe Insula „Paradis”, recent amenajată la Bocșa Izvor (Bringl), bocșenii – și nu numai!- sunt invitați să admire un spectacol artistic, focul de artificii și să ia parte la o discotecă în aer liber. De asemenea, Parohia Romano-Catolică „Neprihănita Zămislire” din Bocșa Montană invită credincioșii la o Sf. Liturghie oficiată de la ora 19.00 la Capela de pe deal din Bocșa Montană „în ajunul solemnității Înălțării cu trupul și sufletul la cer a Preacuratei Fecioare Maria”. Duminică dimineața, 15 august, în zi de mare Sărbătoare creștină, „Adormirea Maicii Domnului”, cu binecuvântarea Preasfințitului Lucian, Episcopul Caransebeșului, pe Insula „Paradis” va fi oficiată Sfânta Liturghie de către un sobor de preoți bocșeni, apoi va fi sfințită Troița din această zonă, proaspăt restaurată de către Biserica „Pogorârea Sfântului Duh” din Bocșa Montană. Iar seara, începând cu orele 18.00, bocșenii sunt invitați la o plimbare pe Aleea cu tei și pe Insula „Paradis” în acordurile muzicii folk, urmând ca actorul bocșean Dan Mirea să încheie prima ediție a Festivalului de Film de la Bocșa. O săptămână de sărbătoare la Bocșa, de cultură și tradiție, de artă și spiritualitate, pentru reușita căreia trudesc oameni ai administrației publice locale în frunte cu primarul orașului, preoții comunității și oamenii care slujesc pe tărâmul atât de sinuos al culturii. Cu zece ani în urmă, când orașul sărbătorea cei 50 de ani de existență, scriitorul Vasile Bogdan săvârșea cel de-al treilea volum „Bocșa din inimă” dedicat acestui eveniment și mărturisea cu emoție: „Bocșa din inima mea este mult mai grăitoare și mai adevărată, mai plină de culoare și savoare, de fapt este un oraș în care fiecare piatră are povestea ei, fiecare cărămidă, fiecare statuie, fiecare fereastră ce reflectă atât de frumos cerul de deasupra munților.” Astăzi, la sărbătoarea celor 60 de ani, orașul Bocșa reînvie și promite! Iar această vară a anului 2021 dă startul unor noi începuturi! La mulți ani, Bocșa mea! La mulți ani, Bocșa noastră! Să crești frumos și să înflorești întru bucuria tuturor locuitorilor tăi – tineri și vârstnici, de aici și de pretutindeni!
UZPR CARAS SEVERIN 