Președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, a anulat sesiunea omagială, programată pentru 1 – 3 septembrie, în onoarea savantului român Nicolae Paulescu, descoperitorul insulinei, înlocuind-o cu „o conferință dedicată marelui savant Moses Gaster, membru marcant al Academiei Române”. 

Reamintim că pe 21 iulie a avut loc un simpozion informal organizat de Academia Română consacrat centenarului descoperirii insulinei, la care președintele Pop a fost absent și despre care, pe 26 iulie, declara la G4Media: „Mi se pare o acțiune decentă față de descoperirea științifică epocală pe care a făcut-o un român acum o sută de ani, el are întâietate, chiar dacă datele Nobel au consemnat alți doi oameni de știință.”

În urma acestui simpozion, dr. Peter Manu, profesor de medicină de la Universitatea Hofstra, membru de onoare al Academiei de Științe Medicale a României, coautor, împreună cu istoricul Horia Bozdoghină, al cărții Polemica Paulescu, în care demontează teoria întâietății lui Paulescu la descoperirea insulinei, prezentându-l ca pe un antisemit fanatic și un rasist biologic, a scris un e-mail adresat organizatorului simpozionului, vicepreședintele Academiei Române, profesorul Victor Voicu, în care-i cere să renunțe la organizarea sesiunii din septembrie consacrate lui Paulescu.

„Vă spun deci, cu regret, că dacă delimitarea Academiei de această persoană, cerută de guvernul României, nu va fi publicată cât mai curând, voi notifica Anti-Defamation League, American Jewish Committee, și United Nations Commission for Human Rights”.

Ceea ce, probabil, s-a și întâmplat, căci, la foarte scurt timp, președintele Academiei i-a trimis lui Peter Manu acest e-mail destinat publicării: „Nu va avea loc în acest an, la Academia Română sau sub egida Academiei, nicio conferință despre descoperirea insulinei. Evident, o astfel de conferință nu ar fi inutilă, dacă ar fi fost pregătită, dacă ar fi fost invitați specialiști reputați de la mari universități ale lumii.  Este clar că descoperitorii insulinei sunt laureații premiului Nobel. S-au afirmat și alții pe drumul anevoios al descoperirii, dar o manifestare encomiastică la adresa lui Paulescu ar fi rușinoasă, de neacceptat. Am discutat pe această temă și cu dl prof. Jean Askensy – căruia îi port un mare respect – și am ajuns la aceleași concluzii. Vom organiza, în schimb, o conferință dedicată marelui savant Moses Gaster, membru marcant al Academiei Române, născut la București acum 165 de ani. Prin savanții săi evrei, Academia Română a prosperat deopotrivă științific și material. Fără Fundația Familiei Menachem Elias, am fi azi mult mai săraci, inclusiv din punct de vedere spiritual”.

Înainte de orice alte considerații, mai mult sau mai puțin hazardate, trebuie știut că Nicolae Paulescu a descoperit pancreina (denumirea dată de el celei ulterioare, de insulină) în 1921, iar în 1922 a obținut, de la Ministerul Industriei și Comerțului din România, brevetul de invenție nr. 6255 intitulat „Pancreina și procedeul său de fabricare”.

Brevetul a precedat cu 10 luni anunțarea, de către Fr. Grant Banting și Ch. Herbert Best din Canada, a descoperirii insulinei (același extract pancreatic, dar denumit altfel), pentru care au fost răsplătiți cu Premiul Nobel în 1923.

În 1969, răspunzând campaniei internaționale declanșată de fiziologul scoțian Ian Murray (care-i considera pe Banting și Best doar niște cercetători care au confirmat descoperirile lui Paulescu), Fundația Nobel a recunoscut meritele lui Nicolae Paulescu și prioritatea sa în descoperirea tratamentului antidiabetic.

Pe de altă parte, nu trebuie negată nici valoarea lui Moses Gaster (rabin, filolog, istoric literar, publicist și folclorist român-evreu de rit sefard, erudit în domeniul limbii și culturii române și al studiilor iudaice, luptător pentru emanciparea evreilor din România, mason sionist și Membru de Onoare al Academiei Române din 1929). Întrebarea este: de ce trebuie opus Moses Gaster lui Nicolae Paulescu, personalitate științifică de mult mai amplă anvergură, cel puțin în raport cu binele adus omenirii? Cine a vrut să-și arate mușchii și să demonstreze cine-i stăpânul Academiei Române, pe seama unei false concurențe în care Paulescu este din nou nedreptățit?

În concluzie: a cui academie este Academia Română?

P.S. Această umilitoare rocadă se înscrie într-o paradigmă mai largă, în care sunt demonizate toate reperele noastre culturale și istorice. Iată două exemple recente:

• După șase luni de la inaugurarea bustului lui Octavian Goga la Iași (1 aprilie 2021), la intervenția Institutului „Elie Wiesel”, primarul municipiului, Mihai Chirica, a trebuit să monteze pe bust o plăcuță cu următoarea inscripție: „Din păcate, activitatea sa politică este una regretabilă pentru istoria României, întrucât a fost un militant antisemit și fascist”. Apropo de această demonizare: în 1929, la propunerea lui Sextil Puşcariu „antisemitul” de Octavian Goga este cel care a susţinut alegerea evreului Moses Gaster ca membru de onoare al Academiei Române!

• Tot anul acesta, la 30 iunie, după 19 ani de „ilegalitate”, Vergil Chițac, primarul orașului Constanța, la intervenția publică a ambasadorului Israelului la București, David Șaranga, a schimbat numele străzii care purta numele Mareșalului Ion Antonescu.

Întrebare finală: cine conduce statul roman?

Articol apărut în CERTITUDINEA Nr. 94

• 

• 

• 

În ziua de 22 ianuarie 2020, în sala căminului Cultural ”General Nicolaie Cena” din Mehadia, a avut loc cea de-a 13-a ediție a Simpozionului ”Serbările Cetații”. Au fost dezbătute temele: – Ziua Națională a culturii române.-170 ani de la nașterea lui Mihai Eminescu-420 ani de la Unirea lui Mihai Viteazu din anul 1600-161 ani de la Unirea Principatelor din anul 1859-200 ani de la nașterea domnitorului Alexandru Ioan CuzaComuna Mehadia, așezată pe valea Belarecăi, între masivele Retezat-Godeanu și munții Banatului, o gură de rai în grădina Maicii Domnului, este un spațiu ”mândruși binecuvântat de Dumnezeu” în care poți zări veșnicia. La frumusețile locurilor s-a adăugat nobilitatea sufletească a locuitorilor despre care generalul Nicolaie Cena spunea că s-au născut nobili. Așezați la hotarele dintre cultura și civilizația orientală și cultura și civilizația occidentală, și-a creat o civilizație proprie, fiind guvernați de legile divine, zamolxiene, pentru cei mulți. Aici era aceeași limbă și credință creștină și ortodoxă, ce da unitatea și identitatea neamului. Credința și limba erau stâlpi ai dăinuirii poporului român, ai culturii noastre, în același timp elemente esențiale prin care ne-am integrat în cultura și civilizația universală. De-a lungul vremii, la Mehadia, a fost protopopiat a Bisericii Creștine Ortodoxe și centru militar de apărare a granițelor. Ca o continuitate a celor ce au fost, astăzi, se păstrează triada autorități locale (primărie – consiliu local), școală și biserică, care în armonie se ocupă de problemele sociale și cultural-spirituale a comunității, înfățisând modele de fapte sfinte, menite să dăinuie veșnic.Prin grija Lui Dumnezeu, cu ani în urmă, a fost ales primar – primul din comunitate – Iancu Panduru, care a înțeles valoarea oamenilor de cultură și a format un trio cu scriitorul Nicolaie Danciu Petniceanu și cu inginerul, publicistul și pictorul Constantin Vlaicu, care au organizat numeroase manifestări culturale cu scopul de a aminti și a pomeni pe cei din trecut, ca modele pentru urmași. Obiectivele sărbătorilororganizate la Mehadia, de către aceste personalități, constă în formarea sentimentelor de iubire și admirație pentru valorile spirituale, îmbogățirea cunoștiințelor despre marii oameni ai neamului românesc, cunoașterea istoriei adevărate a poporului nosrtru. Aceste întâlniri cu oameni de cultură din toată țara, sunt sărbători de suflet, adevărate liturghii laice, sunt lecții de istorie culturală prin care se exprimă recunoștiința pentru valorile naționale, pentru marile personalități ale românilor. Ele au rolul de luminare a semenilor, rol de la care nu au abdicat și sperăm să nu abdice.Lucrările Simpozionului din acest an au debutat cu o rugăciune oficiată de preotul Constantin Grozîvescu, iar deschiderea oficială a fost făcută de primarul Iancu Panduru. Sarcina de a conduce și a modera lucrările celei de-a 13-a ediții a Simpozionului ”Serbările Cetății” a revenit doamnei profesoare Ionela Mihaela Domilescu, lipsind scriitorul Nicolaie Danciu Petniceanu.La simpozionul de la Mehadia, din acest an, au fost rostite cuvinte cu putere dea transforma sufletele, de a îmblânzi inimile ascultătorilor. Și foarte important este că în sală ai fost dascălii liceului din localitate, în frunte cu directorul, Iancuța, care vor face să ajungă la copii aceste cuvinte despre trecut și înaintași, pentru a le păstra trează conștiința încă de mici, spre a deveni oameni de nădejde ai neamului. Au prezentat comunicări oameni de cultură din diferite zone ale Banatului. Au vorbit pe rând cu respect și recunoștiință, despre românii luminați de cuvântul Domnului, care visau la unitate politică a neamului, un ideal de veacuri al românilor de pretutindeni șiizbândit. Așa a fost cinstită memoria vrednicilor înaintași. Deosebit de interesante au fost lucrările pregătite de dascălii Liceului Tehnologic ”Nicolaie Stoica de Hațeg din Mehadia”. Profesoarele Iohana Zimbran, Maria Panduru și Ana Doina Zeicu au vorbitdespre Eminescu – poet și publicist. Profesoara Ionela Mihaela Domilescu și profesordr.Iulian Lalescu au vorbit despre Unirea de la 1600 a lui Mihai Viteazul, despre Unirea Principatelor de la 1859 și despre Alexandru Ioan Cuza. Au mai vorbit profesorii Pavel Panduru și Gheorghe Rancu din Valea Almăjului, despre Mehadia și Unirea. De asemenea au vorbit, doamna Gabriela Șerban de la Bocșa, prof.universitardr. Ioan Vela de la Reșița și prof.universitar dr. Ilie Cristescu de la Herculane. Au vorbit și invitații de la Timișoara, Silvia Hârceagă, Ion Ionescu, Dănilă Surulescu și Nicolaie Toma.În partea a doua a evenimentului au fost prezentate reviste și cărți. Inginerul și publicistul Constantin Vlaicu a subliniat apariția unui nou număr al revistei ”Vestea de Mehadia”. Gabriela Șerban, redactor șef, a prezentat noul număr al revistei ”Bocșa Culturală”, iar Nicolaie Toma a prezentat revista timișoreană ”Talpa Țării”. Apoi au fost prezentate câteva cărți, cum ar fi ”Bocșa, istorie și cultură” de către doamna Gabriela Șerban, ”Nemuritorii” de către Pavel Panduru și ”Istoria Bisericii Ortodoxe din Almăj” de către Gheorghe Rancu.Simpozionul ”Serbările Cetății” s-a încheiat cu un frumos program artistic, prezentat de către elevi ai liceului din Mehadia, pregătiți de către inimoasa profesoară Ana Doina Zeicu. Pe parcursul lucrărilor manifestării culturale a cântat și a încântat auditoriu, valorosul rapsod, Iosif Pușchiță din Petnic. În final gazdele au invitat participanții la o masă festivă. Profesorul universitar dr. Ion Vela a remarcat valoarea istorică a discursurilor șia subliniat valoarea academică a lor. S-a vorbit despre neamul românesc care a păstratfirul tradițiilor creștine, care au fost izvoare permanente venite din rădăcina strămoșilor. Cu căldura inimilor, au transmis informaații adevărate, cu răbdare, bunătate și blândețe, auditoriului. S-a subliniat că Eminescu a adus lumină în viața românilor. A fost arhitectul spiritual al României moderne. S-a spus că filosoful Adrian Botez îl definea pe Eminescu ca ”un om” – noi adăugăm că a fost și este o măreață catedrală zidită de Dumnezeu, cum spune ÎPS Ioan al Banatului. Această definiție se potrivește și pentru Mihai Viteazul și Alexandru Ioan Cuza, despre care Eminescu spunea, când a plecat din țară, că ”se stinse un luceafăr”. S-a vorbit despre deviza școlii ardelene ”prin cultură spre libertate”.Discursurile și mesajele transmise au fost adaptate la nivelul ascultătorilor, pentru a curăța conștiința, a dărui înțelepciune, pentru a deosebi binele de rău, pentru a face față provocărilor din societatea de astăzi. Vorbitorii au subliniat că la Mehadia se observă o conlucrare între Primărie, Școală, Biserică și Familie, în scopul unei educații pe linia moralității, a respectului, empatiei, a speranței în puterea binelui, a credinței și a iubirii creștine. Impactul avut de aceste manifestări la nivelul comunității a fost mare și este mare. Locuitorii din comună s-au înălțat sufletește prin sentimentele naționale reieșite din aceste discursuri. Atât vorbitorii cât și ascultătorii au participat cu întreaga ființă.

22 ianuarie 2020

Pavel Panduru/ UZPR

Despre activitățile desfășurate de Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Hunedoara am discutat cu domnul Cristian Laurențiu PINTE (foto) reprezentant legal în cadrul instituției și care ne-a spus:

            – Prin proiectele derulate ne-am propus să obținem un impact major asupra participanților promovând în rândul lor un stil de viață sănătos și activ, în care să fie inclusă activitatea fizică, care să stimuleze dorința de practicare a sportului, să îmbunătățească starea fizică și mentală a tinerilor. Tinerii au fost încântați de proiectele desfășurate în contextul în care acțiunile derulate au fost organizate după o perioadă de restricții.

            Iată și activitățile desfășurate:

• În cadrul proiectului „Minte sănătoasă în corp sănătos” Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Hunedoara în parteneriat cu Crucea Roșie Deva au prezentat tinerilor tehnici de acordare a primului ajutor în situații neprevăzute. Participanții au fost tineri de la Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria” Deva, de la Liceul Tehnologic „Transilvania” Deva și de la Liceul Teoretic „Teglas Gabor” Deva .

            Cele cinci ateliere susținute au fost: resuscitare, poziția laterală de siguranță, hemoragii și    arsuri, entorse și luxații, obstrucția căilor respiratorii superioare.

• Am organizat două acțiuni în care am chemat la masa de ping-pong pe acei tineri care au dorit să joace alături de alți colegi tenis de masă. S-a desfășurat și o reușită întrecere între participanți, cei mai buni  primind din partea DJST Hunedoara premii.
• Am organizat  plimbări cu biciclete, jocuri de tenis, fotbal, baschet și trasul cu arcul.
• DJST a organizat proiectul „Sunt sănătos, arăt bine, mă simt bine”, în cadrul căruia a avut loc un curs de servicii de consiliere nutrițională prezentată pentru 16 tineri.
• În cadrul proiectului „Hai pe munte”, studenți de la mai multe specializări ale Universității din Petroșani au participat la o drumeție pe munte descoperind peisaje deosebite din Masivul Parâng.
• În cadrul proiectului de tineret „Să ne cunoaștem țara!” a fost organizată o excursie unde tinerii au fost informați cu privire la reperele istorice ale zonelor Cetăților Dacice prin vizitarea Cetății Costești și Cetății Sarmizegetusa Regia.
• La Hunedoara s-a desfășurat competiția de tenis denumită generic „Cupa Cristal”. Peste 40 de copii s-au întrecut pe teren pentru obținerea locurilor fruntașe. Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Hunedoara a premiat câștigătorii cu diplome și cupe sportive.
• Cu ocazia Zilei Internaționale a Tineretului s-a organizat la Timișoara Convenția Națională pentru Tineret. Organizatorii evenimentului au fost Fundația Județeană pentru Tineret Timiș, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România, Fundația Națională pentru Tineret, Consiliul Tinerilor din România, Federația Tinerilor din Cluj și MIERT.

La întâlnire a participat reprezentantul legal al Direcției Județene pentru Sport și Tineret Hunedoara, Cristian Laurențiu PINTE, care a declarat: „Anul 2021 este anul adoptării Strategiei Tineretului 2030, al redactării arhitecturii viitoarelor programe operaționale din perioada de finanțare 2021-2027, precum și al adoptării pachetului de propuneri legislative în domeniul tineretului, astfel considerăm necesar ca cei mai relevanți actori ai sectorului public din domenii de resort pentru tineret, alături de sectorul neguvernamental de și pentru tineret să se descopere reciproc”.

            În cadrul Concursului Local de Proiecte de Tineret 2021, organizat de Direcția  Județeană pentru Sport și Tineret Hunedoara, un număr de cinci asociații vor beneficia de finanțare pentru proiectele depuse în cadrul unui buget total de  71738 lei.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

19 august 2021, ora 17.00, Centrul German „Alexander Tietz“ Reșița:

Confluențe în luna lui Secerar. Poezie, artă plastică, fotografie și muzică la ceas de după-amiază.

În program:

–   Expoziție de fotografii ale maestrului fotograf reșițean Hermann Stephanus Heel (*25 decembrie 1954, Cornea – †28 octombrie 1964, Reșița), realizată cu sprijinul Muzeului Cineastului Amator Reșița (coordonator: Andrei Florin Bălbărău), expoziție dedicată Zilei mondiale a fotografiei (19 august);

–   Expoziție de desene „Banatul meu drag”, ca rezultat al concursului transfrontalier organizat cu copiii având vârsta de 7 – 10 ani din județul Caraș-Severin, România, și din Serbia – Banatul Central și Banatul de Sud;

– Poezie și muzică.

(declarată de Mircea BORDEAN «foto», președintele Sindicatului „Siderurgistul” Hunedoara)

Se spune că între 15 august și 8 septembrie oamenii nu îmbătrânesc și totul este cald și calm. Că lucrurile se așază și oamenii au numai gânduri bune și își caută un făgaș nou.

Între 15 august și 8 septembrie, vremurile nu știu încotro să apuce, spre vară sau spre toamnă, că frunzele îngălbenesc, dar nu cad, că păsările vor să plece, dar încă nu știu dacă spre nord sau spre sud, râurile nu mai curg, marea nu mai are valuri și că trebuie cu înțelepciune să folosim această perioadă pentru a ne vindeca mintea de gânduri negre.

Putem vorbi în România de această Vindecare? Nu cred.

Unii au făcut averi prin muncă cinstită, iar mulți au ajuns „oameni de afaceri” după punerea în aplicare a ingineriilor financiare (furt), au intrat în politică, au modificat legi ca să fie apărați. 

Se vorbește de o creștere economică, dar o ducem din ce în ce mai rău. Au crescut prețurile la energie, combustibili, produse alimentare și agroalimentare.

Dacă prețul gazului se va dubla, câți dintre noi vor putea plăti factura, când pensiile sunt mici și mulți salariați lucrează pe salarul minim pe economie. 

Interesează aceste aspecte pe cei ce sunt în țară și o conduc azi? Nu! Cei ce o conduc „de afară” știu ce au de făcut și ce strategii impun.

Atenția noastră este acum canalizată spre premierul Cîțu, nu spre politica economică ce o implementează, ci spre faptul acum 20 de ani a stat două zile la Poliție.

Partidele din România au un grad insuficient de cultură politică și sunt departe de o gândire profesionistă, avem o clasă politică slabă și de aceea nu avem o strategie națională întinsă pe mai mulți ani.

Impozitarea este un sistem prin care politicienii și birocrații fură bani de la cetățeni pentru  a-i risipi într-o manieră rușinoasă. Politicienii au tot felul de avantaje și legi speciale, ei sunt cei mai mari evazioniști fiscali, dar dau lecții altora.

… Și atunci de ce să nu fi supărat?

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/UZPR

Duminică, 15 august 2021, zi de mare sărbătoare în calendarul creștin ortodox, în cadrul evenimentelor prilejuite de aniversarea celor 60 de ani ai orașului Bocșa a fost cuprinsă și Sfânta Sărbătoare a „Adormirii Maicii Domnului”, preotul dr. Daniel Crecan săvârșind Sf. Liturghie pe Insula „Paradis” din zona „Izvor”, prin încredințarea și cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Lucian, episcopul Caransebeșului.

De asemenea, un sobor de preoți bocșeni au oficiat o slujbă de sfințire a locului, precum și a Troiței recent restaurată, aflată în zona Bocșa „Izvor”, lângă Aleea cu tei și Insula „Paradis”.

În seara de duminică, 15 august 2021, s-a încheiat cea dintâi ediție a Festivalului de Film de la Bocșa cu un spectacol reușit de muzică folk susținut de reșițenii Cristi Iakab, Cristi Melcher, Marcel Colcer, Zoltan Buidoșo și Dorian Ianoș, iar invitatul special al acestei seri a fost actorul și regizorul bocșean Dan Mirea, managerul Teatrului DA din Reșița.

Alături de primarul orașului Bocșa, Mirel Patriciu Pascu, și moderatorul festivalului, Gabriela Șerban, actorul și regizorul Dan Mirea a încheiat această primă ediție a  Festivalului de Film de la Bocșa adresând publicului, prezent în număr foarte mare, cuvinte alese și cu pricepere ticluite.

George Călinescu vorbea în 1932 despre cea de-a șaptea artă emițând câteva „formulări călinesciene” despre film, iar una dintre acestea se referă la emoția cinematografică pe care scriitorul o descrie ca fiind de natură poetică: „Filmul înrâurește, asemenea poemului, printr-un ritm lent, prin asociere de imagini, desfășurată într-o succesiune de stări emotive, adică prin sugestie.”

Despre această „emoție de natură poetică” stârnită de magia celei de-a șaptea arte au vorbit toți invitații Festivalului de Film de la Bocșa desfășurat în  perioada 9 – 15 august 2021: actorul Florin Ionescu, poeta Liubița Raichici, regizorul Ioan Cărmăzan, publicistul Adalbert Gyuriș, jurnalistul Anca Marilena Bica Bălălău, actorul Alexandru Moldovan și actorul Dan Mirea.

De asemenea, alături de acești invitați speciali, la Festivalul de Film de la Bocșa au mai fost prezenți scriitori și artiști care s-au bucurat de mirificul spațiu bocșean, de Insula „Paradis” și Aleea cu tei, de expoziția de carte organizată la sediul Bibliotecii „Tata Oancea” pe tema „Filmul și metafora”, între aceștia fiind: scriitoarea Nina Ceranu (Timișoara), scriitoarea Silvia C. Negru (Timișoara), scriitoarea Manolita Dragomir-Filimonescu (Timișoara), managerul cultural Ioan Cojocariu (Caransebeș), regizorul Ioan Cărmăzan (București) și interpreta Valeria Arnăutu (București).

Timp de o săptămână, orașul Bocșa a fost în sărbătoare! O sărbătoare culturală prilejuită de aniversarea celor 60 de ani împliniți, 60 de ani în care orașul Bocșa învață să renască în fiecare zi!

Iar pentru buna desfășurare a evenimentelor pe parcursul unei săptămâni întregi, pentru inițierea Festivalului de Film de la Bocșa – eveniment care se alătură proiectului Festivalul de Film Banatul Montan, aflat la cea de-a V-a ediție și organizat și în alte localități ale județului Caraș-Severin – se cuvin mulțumiri unor oameni care au muncit și s-au străduit în această perioadă ca Orașul Bocșa, la 60 de ani, să fie așezat pe harta culturală a Banatului și la secțiunea artă cinematografică și film: inițiatorului proiectului, regizorul dr. Ioan Cărmăzan, coordonatorului proiectului, dr. Ioan Cojocariu, specialistului în sunet și sonorizare, Mircea Rămneanțu, preotului dr. Daniel Crecan, colegului Dan Liuț, colegilor de la Secția de Gospodărie a Orașului Bocșa, colegilor de la Poliția Locală, Poliția Națională și Jandarmi și, nu în ultimul rând, primarului dr. Mirel Patriciu Pascu, omul care a înfrumusețat Orașul atât în plan cultural, cât și în plan turistic și administrativ!

Mulțumirile mele se îndreaptă și către Prea Onoratul Părinte Protopop, Gheorghe Șuveți, al cărui ajutor a fost esențial pentru buna desfășurare a evenimentelor din dimineața zilei de 15 august, și alese mulțumiri îndrept spre ierarhul nostru drag și neobosit,  Preasfințitul Părinte Lucian, care întotdeauna ne este aproape, iar binecuvântările sale ne sunt balsam pentru suflet!

Mulțumesc tuturor colegilor din presă, care ne-au fost alături pe parcursul acestui maraton cultural și mulțumesc tuturor participanților care s-au bucurat alături de noi fie vizionând filmele, fie ascultând invitații noștri speciali, fie dansând, cântând sau doar plimbându-se în mirificul spațiu reamenajat de primarul Mirel Pascu și repus în valoare, amintind de promenada perioadei interbelice bocșene.

La mulți ani, Bocșa, și la multe proiecte! Fie să înflorești sub ochii noștri și ai prietenilor noștri! La mulți ani tuturor celor care vă veți bucura de frumusețile Bocșei!

          În cadrul festivalurilor de film sunt reliefate diverse aspecte: mesajul filmului adresat publicului, arta interpretativă a actorilor, scenariul și scenariștii, regizorii și arta regizorală, tehnicile folosite în exprimare etc.

În cea de-a cincea zi a Festivalului de Film de la Bocșa invitatul special a avut în vedere tocmai aceste aspecte.

Vineri, 13 august 2021, cinefilii bocșeni au fost invitați să urmărească filmul „Extemporal la dirigenție”, iar invitatul special a fost o „vărsătoare” al cărei motto de viață este „Visați imposibilul deoarece visele devin realitate”!

Anca Marilena Bica Bălălău, specialist în  jurnalism cultural și doctor în teatrologie, este unul dintre cei mai cunoscuți și îndrăgiți jurnaliști ai Radioului reșițean!

Născută în 1 februarie 1964 la Curtea de Argeș, din copilărie Anca Bica a fost pasionată de carte și citit, de teatru și de frumos, în general.

          Iubește tot ce a scris Nichita Stănescu, iar atunci când vorbește, îi place adesea să citeze din diverși autori.

          A fost contabil, a fost inspector de asigurări, a fost impresar și secretar literar de teatru, iar astăzi este unul dintre cei mai pricepuți și talentați jurnaliști ai Radioului reșițean, deoarece „Nu există meserie mai frumoasă decât jurnalismul” spunea Gabriel Garcia Marquez, iar Anca Bica pare să-i dea dreptate.

          Anca Marilena Bica a studiat jurnalism cultural la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinema „I.L. Caragiale” din București (UNATC) și a absolvit un master și un doctorat în teatrologie, management și marketing cultural.

Realizează la postul regional Radio Reșița emisiuni de succes precum: „De vorbă cu România frumoasă”, „Provocarea serii: între da și nu” sau „Prietenul de la 20:20”.

          Scrie poezie și proză, dar încă nu a publicat un volum propriu; scrie în ideea de a lăsa moștenire fiului său Răzvan toate aceste crâmpeie de trăiri și suflet; scrie pentru că, uneori, trebuie să reverse din prea plinul sentimentelor…

          Precum un veritabil vărsător, Anca Marilena Bica nu suportă prefăcătoria și minciuna, nu suportă oamenii răi, care fac rău altor oameni, în schimb adoră animalele și iubește oamenii frumoși din România ei frumoasă!

          Iar bocșenii au fost privilegiați având-o ca invitat în cadrul celei dintâi ediții a Festivalului de Film de la Bocșa!

Penultima seară a Festivalului de Film de la Bocșa l-a avut ca invitat pe tânărul actor Alexandru Moldovan, un bocșean  născut în 14 martie 1996, absolvent al Liceului Teoretic „Tata Oancea” din Bocșa și absolvent al artei actorului la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinema „I.L. Caragiale” din București (UNATC).

Un tânăr talentat, pasionat și cu ințiativă, care a obișnuit publicul bocșean cu reprezentații excepționale jucate și la Bocșa alături de colegi de facultate, cea mai recentă fiind cea din 19 iulie 2021, din cadrul Zilelor Orașului Bocșa.

Filmul ales pentru această sâmbătă seara a fost „Columna”, un film de colecție, căruia tânărul Alex Moldovan i-a făcut o prezentare excepțională!

Alexandru Moldovan este un nume de ținut minte, deoarece, prin talentul și harul cu care Dumnezeu l-a înzestrat, tânărul bocșean poate deveni un actor important al teatrului și, de ce nu, al cinematografiei românești.

Iar bocșenii au fost onorați de prezența acestui talentat actor în cadrul primei ediții a Festivalului de Film de la Bocșa!

Seara de sâmbătă, 14 august 2021, a fost una deosebită pentru Bocșa, fiind seara în care administrația publică locală a inaugurat Insula „Paradis” din zona „Izvor” a Bocșei Montane, printr-o discotecă și focuri de artificii. Muzica și voia bună au răsunat până târziu în noapte pe această veche insulă, reamenajată și readusă la viață de primarul Mirel Patriciu Pascu.

O noapte a bucuriei în cadrul Festivalului de Film de la Bocșa, cu prilejul aniversării celor 60 de ani de la înființarea Orașului Bocșa prin unirea celor trei comune devenite astăzi cartiere: Montana, Româna, Vasiova!

Invitatul celei de-a patra seri de festival a dăruit cărți, a povestit despre cărți și despre pasiunea lecturii, deoarece „nu este altă mai frumoasă și mai de folos zăbavă decât cetitul cărților”, spune cronicarul, iar Adalbert Gyuriș tocmai această afirmație a confirmat-o.

Festivalul de film de la Bocșa, ed. I, a continuat joi, 12 august 2021 cu un film de colecție, o comedie savuroasă a anului 1979, „Nea Mărin miliardar”.

Invitatul serii a fost bocșeanul Adalbert Gyuriș, pictor, sculptor, scriitor, poet și publicist român de etnie germano-maghiară, care a activat şi activează încă pe multiple planuri artistice şi culturale în țară, deși în prezent el trăieşte în Germania.

Adalbert Gyuris s-a născut la 23 august 1953 în comuna Vermeș, copilăria şi-a petrecut-o în satul Izgar din comuna natală, unde a început școala primară, iar din  iarna anului 1963, toată familia s-a mutat la Bocșa Română, devenind bocșean.

Adalbert Gyuris şi-a continuat studiile primare, liceale și tehnice la Bocșa și Reșița. A urmat cursurile Școlii Populare de Artă din Reșița, clasa profesorului Peter Kneipp, absolvind în 1984.

În 1997 a emigrat în Germania, stabilindu-se la Augsburg.

Adalbert Gyuris a debutat în publicistică în 1970, în numărul din 20 aprilie al revistei „Rebus”.

Între anii 1992-1997 a fost profesor suplinitor la Liceul Nr. 1 din Bocșa și a editat revista școlară a liceului, „Amprente“.

În 1996 a devenit membru al Asociației Caricaturiștilor Profesioniști din România.

Activitatea sa publicistică acoperă o paletă largă, de la articole de presă, reportaje, rebus și enigmistică, la poezie și povești.

A colaborat la ziare și reviste din România (peste 50 de publicații) și din străinătate (Danemarca, Anglia, Republica Moldova, Israel, SUA, Ungaria și Germania). De asemenea, a fost corespondent al ziarului „Timpul“ din Reșița și al ziarului „Timișoara“, precum și redactor la ziarul „Vasiova“, seria de după 1989. În perioada 1990-2012 a realizat 67 de interviuri cu personalități marcante din cultura românească.

În 1999 a debutat editorial cu volumul de versuri intitulat „Strigăt fără ecou“, prefațat de poeta Ioana Cioancăș.

Activitatea rebusistică include numeroase careuri de rebus, integrame și enigmistică minoră, apărute de-a lungul anilor în publicațiile de profil. Este autorul unui careu rebus record de 10×10 (Fantezie cu X), în care toate cuvintele conțin litera X, careu publicat în numărul din decembrie 2001 al revistei „Rebusache“ și apoi în „Evenimentul zilei“ din 9-10 martie 2002.

În domeniul artelor plastice, opera sa cuprinde lucrări de pictură și de sculptură (xilogravură). Unele xilogravuri sunt realizate după caricaturi ale actorului Horațiu Mălăele. A avut expoziții personale de xilogravură în România – la Timișoara, Reșița, Vermeș și București – și în străinătate, la Graz, Nürnberg, Stuttgart, Budapesta, Praga, Gyula. De menționat că la Timișoara, Budapesta și Praga a fost prezent și actorul Horațiu Mălăele. A participat la expoziții de grup la Bocșa, Reșița și Macea. Are lucrări expuse în muzee – Macea, Timișoara, mănăstiri – Bocșa Vasiova, Augsburg, și în colecții particulare din Germania, S.U.A., Canada, Elveția, Anglia și România.

În data de 7 iunie 2013 s-a inaugurat Muzeul „A. Gyuris“, într-o sală a Căminului Cultural din comuna Vermeș, localitatea sa natală.

Din anul 2012 este membru al Ligii Scriitorilor din România.
A prefaţat o serie de cărţi, dintre care amintesc doar volumul poetului bocșean  Claudius Myron Ișfan – „Pe urmele zânei albastre -, deoarece se împlinesc 55 de ani de la moartea acestuia.

A debutat editorial în anul 1999 cu volumul de versuri „Strigăt fără Ecou“ (Editura Marineasa, Timișoara, 1999), semnează volume de proză și interviuri și îl găsim în câteva antologii contemporane apărute în țară și străinătate.

Cu prilejul împlinirii 50 de ani de la debutul publicistic în revista ,,Rebus“ (nr. 8, din 20 aprilie 1970), jurnalistul Adrian Crânganu scrie un articol amplu, relevant, în ziarul caransebeșean 7 zile din 7 iulie 2020, prezentându-l pe Adalbert Gyuriș ca un „artist complet”.