• 

• 

Cea de-a treia zi a Festivalului de film de la Bocșa l-a avut în deschidere pe inițiatorul acestui eveniment, președintele UARF, regizorul Ioan Cărmăzan, sosit de la București împreună cu frumoasa sa soție, Slavița.
Așa cum ne-am obișnuit, Ioan Cărmăzan a transformat o simplă seară de proiecție de film într-o adevărată gală, reușind să adune în jurul său bocșeni de ieri și de azi, foști colegi și prieteni, membrii ai UARF-ului și, mai ales, întreg staff-ul Festivalului de film din Banatul de Munte: coordonatorul proiectului „Banatul Montan Film Festival”- Ioan Cojocariu, primarul orașului Bocșa – Mirel Patriciu Pascu, managerul Teatrului de Vest Reșița – Florin Ionescu, scriitorii timișoreni Nina Ceranu, Manolita Dragomir –Filimonescu și Silvia C. Negru, precum și importanți oameni de cultură din Bocșa și Reșița.
Filmul propus pentru această seară de gală a fost filmul de debut al regizorului Ioan Cărmăzan, „Țapinarii”, un film atipic realizat pe un scenariu inspirat de zona Bocșa, scris în colaborare cu Radu Aneste Petrescu, constituind prima parte a unei viitoare trilogii compusă din „Țapinarii”, „Lișca” și „Casa din vis”.
În preambulul proiecției filmului a fost prezentat volumul scris de bănățeanul Ioan Pavel Azap, intitulat „Oamenii de pământ ai lui Ioan Cărmăzan” (Cluj-Napoca: Ecou Transilvan, 2014) și, evident, maestrul Ioan Cărmăzan a depănat amintiri din cariera domniei sale.
O seară frumoasă, care l-a avut în rolul principal pe unul dintre cei mai controversaţi regizori români, scenarist, scriitor, publicist, profesor universitar, membru fondator şi preşedintele UARF (Uninunea Autorilor şi Realizatorilor de Film din România), membru al Uniunii Scriitorilor din România (din 2005), și doctor în cinematografie şi media (2008), bocșeanul Ioan Cărmăzan.
Despre pasiunile maestrului Cărmăzan este suficient să amintim columbofilia, cunoscut fiind faptul că maestrul este un împătimit columbofil iscând butada „cel mai mare columbofil între regizori şi cel mai mare regizor între columbofili”.
Prin activitatea sa, Ioan Cărmăzan se alătură marilor oameni de cultură ai Caraş-Severinului, fiind răsplătit cu Titlul de Cetăţean de Onoare al oraşului Bocşa (2008), al comunei Satchinez (2014) și al municipiului Caransebeș (2018), iar din 2015 este și Cetățean de Onoare al Județului Caraș-Severin.
„Plin de har, inteligenţa sa, spiritul său profund, deschiderea către lume, clarviziunea sa, puterea de muncă sunt atributele unui om care s-a devotat unui ideal nobil, care s-a ridicat treptat spre înţelegerea şi împlinirea lui” (Felicia Voinea, profesor din Bocşa).
„Ioan Cărmăzan este o personalitate în permanentă mișcare.” ne avertizează scriitorul Vasile Bogdan, dar eu aș adăuga că, indiferent unde l-ar duce pașii, Ioan Cărmăzan revine în Banatul său: acasă la Bocșa, sau la Satchinez, sau în locurile în care realizează un important festival de film – Reșița, Băile Herculane, Caransebeș, Oravița, Anina, Moldova Nouă și, iată, Bocșa – sau în Banatul sârbesc, de care este foarte legat. Nu este pentru nimeni o noutate buna și îndelungata colaborare cu Serbia a regizorului Ioan Cărmăzan, legătură extraordinară prin Slavița, frumoasa sa soție, dar și prin descendență, pe linie maternă Ioan Cărmăzan având origini sârbești.
„Ca regizor, a construit o lume fabuloasă. Ca literat, Ioan Cărmăzan are o operă absolut importantă şi mărturisesc că fiecare relectură îmi dovedeşte profunzimile textului şi îmi dovedeşte cât de modern este Ioan Cărmăzan” (prof. dr. Călin Chincea)
Ioan Cărmăzan este, cum spunea şi Fănuş Neagu, „un răzvrătit şi aşa trebuie să rămână”, care „vede lumea cu ochi de cineast şi o repovesteşte cu gândire de poet.””Un scriitor care vine cu un spaţiu şi îl propulsează în marea literatură”, afirmă Gheorghe Jurma.
În cea de-a treia zi a Festivalului de Film de la Bocșa, în fața unui public numeros, OMUL Ioan Cărmăzan a demonstrat încă o dată că Bocșa înseamnă „acasă” și că fiecare colțișor din acest spațiu poate deveni poveste.
Mulțumim, maestre Ioan Cărmăzan! Mulțumim, Nuțu al nostru!

• 

• 

• 

Cea de-a doua zi a Festivalului de film de la Bocșa a avut-o ca invitată pe poeta și traducătoarea Liubița Raichici.
Publicul bocșean a primit-o cu bucurie și multe aplauze, iar Liubița a avut suficientă pricepere și deosebit talent pentru a transmite emoție și a cuceri numerosul public din Parcul „Pescăruș”din Bocșa Română.
Liubiţa Raichici este una dintre personalităţile Banatului de Munte, doctor în filologie, poetă, traducătoare, eseistă, om de litere care se exprimă la modul excepțional în limbile sârbă şi română.
Poet bilingv, ea s-a impus în poezia bănățeană în anii ’90 cu o poezie scrisă în versul alb și în proză, publicând peste 30 volume de versuri, în limbile sârbă, română şi bilingve, traducând proză şi poezie din sârbă în română şi viceversă, precum și tematică diversă în cadrul proiectelor transfrontaliere România-Serbia din fonduri europene etc.
Liubița Raichici este tradusă în mai multe limbi de circulaţie europeană și este membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Uniunii Scriitorilor din Republica Serbia.
Cu o activitate culturală și literară deosebită, Liubița Raichici este posesoarea unor importante ordine și distincții în țară și străinătate, unor premii și titluri, este Cetățean de onoare al municipiului Reșița și al comunelor Gârliște și Berzasca, precum și Cavaler al meritului cultural categoria I. Iar, cel mai recent premiu vine tot din Serbia și se numește „Orfeu pe Dunăre”, un premiu acordat de un prestigios juriu „drept recunoaștere a unei opere literare complexe, pentru succes profesional, creativitate și demnitate feminină”.
”Ca să porți coroana de om trebuie să ai trei etaje: minte, obraz, inimă.
Și pe Dumnezeu acoperiș.” sunt versuri care aparțin Liubiței Raichici din poemul ”Cum mi-am dat seama că sunt româncă”, iar Liubița Raichici a demonstrat în nenumărate rânduri că-și merită pe deplin „coroana de om”!
Mulțumim, Liubița Raichici pentru o seară plină de emoție și povață, prefațând magistral filmul de colecție „Mihai Viteazul”!

• 

• 

• 

„Din câte Festivaluri am organizat în tot Banatul, cel mai numeros public în prima seară este aici la Bocșa! Vă felicit, bocșeni!”
Astfel și-a început speach-ul dl. Ioan Cojocariu, coordonatorul „Banatul Montan Film Festival”, în deschiderea primei ediții a Festivalului de Film de la Bocșa, luni, 9 august 2021, provocat fiind de moderatorul Gabriela Șerban.
Într-adevăr! De cum s-a lăsat răcoarea serii, bocșenii au început să se adune în Parcul „Pescăruș” din Bocșa Română pentru a participa la un eveniment inedit: prima ediție a Festivalului de Film de la Bocșa.
„Orașul în care m-am născut, orașul în care am crescut, în care am făcut școala și pe care astăzi îl conduc este mai vârstnic cu zece ani decât mine și e o plăcere și o cinste deosebită pentru mine ca și la aniversarea a 60 de ani să fiu primarul acestui oraș pe care îmi doresc să-l reînvii, să-i readuc strălucirea de altădată. Iar proiectul de astăzi este unul dintre multele proiecte gândite în acest sens. Orașul nostru are nevoie de lucrări de canalizare, de asfaltare, de amenajare și întreținere a unor spații și clădiri, dar are nevoie și de cultură! Are nevoie de momente de recreere, iar eu îmi doresc să ofer bocșenilor o plajă cât mai largă de activități cultural-recreative. Îi mulțumesc prietenului meu, regizorului Ioan Cărmăzan, că a propus un astfel de proiect interesant și inedit pentru Bocșa, un Festival de Film care să debuteze cu prilejul aniversării celor 60 de ani de Oraș Bocșa! Este important ca tinerii și copiii noștri să aibă acces la tezaurul cinematografiei românești și sub această formă, adică, în aer liber, alături de prieteni, alături de alți oameni, privind împreună și bucurându-se de imagini de colecție!” preciza primarul orașului Bocșa, Mirel Patriciu Pascu în cuvântul de deschidere.
De asemenea, domnia sa a mulțumit tuturor pentru prezență și a invitat bocșenii să participe și la programele desfășurate sâmbătă și duminică pe Insula „Paradis” din zona Bocșa Izvor (Bringl).
După cum au gândit organizatorii programul, fiecare seară de film începe cu un eveniment cultural: un recital de poezie, o prezentare de carte, o prezentare de film sau de autor, iar pentru acest moment introductiv Festivalul beneficiază de un invitat special. În deschiderea primei ediții Bocșa Film Festival a fost invitat un fiu al locului, actorul și regizorul Florin Ionescu, managerul Teatrului de Vest Reșița.
Florin Gabriel Ionescu a avut parte de o primire de excepție, bocșenii prețuindu-și valorile, iar în public aflându-se mulți prieteni și foști colegi ai invitatului.
Așadar, filmul lui Nae Caramfil – „Restul e tăcere” – a avut parte de o prezentare profesionistă și cu mult succes la public!
O seară frumoasă, multă lume care a socializat, care s-a bucurat de prieteni, de răcoare și de un film bun românesc!

Ziua de 3 iulie, când am sărbătorit cei 250 de ani de industrie pe aceste meleaguri, a rămas în urmă… Am inițiat de anul trecut mai multe proiecte & programe care să ilustreze importanța istoriei acestor locuri, începând cu ziua de naștere a Reșiței industriale până în ziua de astăzi, cu toate suișurile și coborâșurile inerente unei evoluții istorice, așa cum a trăit-o urbea noastră încă din 1769, când s-a pus de fapt piatra de temelie a ceea ce sărbătorim astăzi.
Ultimul proiect în a marca anul jubiliar Reșița 250, pe care l-am propus comunității, a fost unul muzical. Câteva amănunte: Parohia Romano-Catolică „Maria Zăpezii“ din Reșița, împreună cu Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și cu Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița organizează, în perioada mai – octombrie 2021, un ciclu de Concerte de muzică de orgă, sub motto-ul „CANTICUM LAUDIS PRO RESITA – 250“, care se desfășoară pe orga Wegenstein din Biserica „Maria Zăpezii“, în fiecare a treia duminică din lună, începând cu ora 18.00. Primul concert s-a desfășurat în data de 16 mai, protagoniștii săi fiind reșițenii Cristian Roșoagă, Christine Maria Surdu și Patrick Paulescu (organiști), precum și solo: Gheorghe Colța și Christine Maria Surdu. Cel de-al doilea concert a fost organizat în data de 20 iunie 2021, avându-i ca invitați pe timișorenii Denis Moldovan și Krisztián Kelemen, al III-lea fiind organizat duminică, 18 iulie 2021, avându-l la orgă pe Viorel Ciurtin din Timișoara / Arad.

Cel de-al patrulea concert se va desfășura duminică, 15 august 2021, începând cu ora 18.00, la Biserica Romano-Catolică „Maria Zăpezii“ Reșița, într-o zi de mare sărbătoare mariană.
Invitata acestui concert va fi Csengeri Kostyák Zsuzsa, care s-a născut la Miercurea-Ciuc. A absolvit (2004) Liceul de Muzică „Sigismund Toduță” din Cluj-Napoca la clasa profesoarei de pian Éva Györkös. Studiul orgii l-a început cu Erich Türk, după care și-a terminat studiile la Academia de Muzică „Gheorghe Dima”, îndrumată fiind de către Ursula Philippi și Erich Türk. Cu acesta din urmă a studiat și clavecinul. În anul 2008 și-a obținut licența la Cluj după care și-a continuat studiile la Academia de Muzică din Basel (Elveția), secția Muzică Veche (Schola Cantorum Basiliensis) în clasa profesorului Lorenzo Ghielmi. A concertat în repetate rânduri în Cluj-Napoca și în alte orașe din Transilvania și Europa (Milano, Basel, Hamburg). A luat parte la cursuri de perfecționare susținute de profesorii: Miklós Spányi, Wolfgang Zerer, Andrea Marcon. Între anii 2011 și 2014 a fost organista Parohiei Reformate nr. XI din Cluj-Napoca. Este membră a Orchestrei Camerale Sfânta Cecilia din Cluj-Napoca. În prezent este profesoară de orgă și de pian la Colegiul de Muzică „Sigismund Toduță“ din același oraș.

Partenerii acestui ciclu de concerte sunt Clubul Lions Onix și Societatea „Metarsis: activități și servicii de cultură urbană și artă contemporană” Reșița.
Așadar, vă așteptăm duminică la concert în zi de sărbătoare mariană…

Erwin Josef Țigla