În data de 30.07.2021, sala de conferințe a Ocolului silvic ,,Lunca Timișului”, din Timișoara, a găzduit adunarea Societății ,,Progresul Silvic”, filiala regională Timiș. Filiala cuprinde în componența sa membrii cu studii superioare silvice (ingineri silvici) sau specialiști ce derulează diverse operațiuni în domeniul silvic, cu toții depozitari de vastă experiență în acest domeniu de activitate.

Societatea ,,Progresul silvic”, constituită la nivel național, are în spatele său o bogată, dar și frământată istorie. Organizația este înființată în anul 1886, fiind una dintre cele mai vechi asociații profesionale din România. În contextul cristalizării unei mișcări forestiere, precum și a evoluției silviculturii românești prin implementarea unor ample reglementări, ce au culminat cu elaborarea primului cod silvic, în anul 1881, care impunea pentru prima oară obligativitatea aplicării regimului silvic în pădurile din Țara Românească, în anul 1886, cu acordul regelui Carol I, ia naștere această organizație apolitică, strict profesională formată din ingineri silvici. O contribuție majoră a constituit-o și înfiriparea la acea vreme a unui corp de specialiști români în domeniul silvic, care au luat și inițiativa constituirii acestei entități, cu sprijinul și a altor personalități ale vremii, din afara silviculturii, în frunte cu regele Carol I. Denumită încă de la momentul constituirii ei ,,Societatea Progresul Silvic”, aceasta funcționează neîntrerupt, cu o activitate notabilă, și contribuții majore la dezvoltarea silviculturii românești, până în anul 1948, când, odată cu instaurarea regimului comunist, ea se dizolvă. Reinstaurarea democrației și schimbarea regimului politic face posibil ca în anul 1990 aceasta să se poată reînființa ca și continuatoare de drept a celei suprimate abuziv în urmă cu 42 de ani.

Din lucrările acestei adunări, la care au participat peste 100 de persoane, între care, alături de membrii societății din județele Timiș, Caraș Severin, Arad și Hunedoara, au fost prezenți și invitați și simpatizanți, se pot desprinde câteva idei importante de acțiune ce stau în atenția acestei organizații:

Funcționând astăzi pe aceleași principii pentru care a fost constituită, principiilor generale de gestionare durabilă a pădurilor și apărarea intereselor profesionale și sociale a silvicultorilor, li se alătură, în contextul dinamicii societății, noi direcții de acțiune datorate nașterii unor noi provocări, unele dintre acestea, printr-o dezinformare orchestrată, aducând grave prejudicii imaginii acestei bresle, foarte respectată în vremurile trecute datorită muncii și a calității membrilor săi. Contracararea acestor campanii de dezinformare și denigrare nu poate sta decât într-o coagulare a întregului corp silvic, în frunte cu elitele sale pentru a răspunde în mod susținut cu argumente calificate tuturor acestor atacuri, majoritatea dintre ele nesusținute de o cunoștere temeinică a fenomenelor ce stau la baza principiilor silvice de gospodărire a pădurilor, ca urmare, aceste acțiuni capătând un puternic caracter subiectiv, adeseori tendențios și diletant, fiind lansate cu multă înflăcărare în spațiul mass media sau a rețelelor de socializare.

Altele, precum a celor datorate schimbărilor climatice, ce pun în pericol viața și sănătatea tuturor membrilor societății noastre, pădurea constituind, după cum bine se cunoaște, unul dintre elementele active în diminuarea efectelor acestor modificări.

În calitatea sa de organizație nonguvernamentală, apolitică a inginerilor silvici, societatea își propune astfel noi obiective, alăturate celor vechi, direcții clare de acțiune, care prin rezultatul lor să diminueze impactul social negativ asupra membrilor săi și implicit a activității lor profesionale. Conexiunile mai susținute cu mijloacele mass media, stimularea unor mijloace proprii de propagare a informațiilor corecte, sunt esențiale în formarea unor opinii fundamentate care să sprijine dezvoltarea unei conștiințe forestiere în rândul maselor largi ale populației. De asemenea, așa cum a subliniat fostul parlamentar inginer Ion Tabugan, necesitatea unui lobby în Parlamentul României este una imperios necesară în construcția cadrului legislativ privitor la funcționarea acestui mecanism socioprofesional. Fundamentul solid al acestei organizații, constituit dintr-o valoroasă resursă umană, poate alcătui, prin acțiunile sale concertate, forța necesară contracarării tuturor manipulărilor de masă, precum și soluția unei reprezentării trainice atât în societate, cât și în procesele decizionale. În aceeași ordine de idei, domnul inginer Ion Tabugan lansează invitația gen manifest, uzând în acest context de celebrul slogan al revoluției române începute la Timișoara: ,,Azi în Timișoara, mâine-n toată țara”, invitația la unitate de acțiune, adresată tuturor filialelor societății ,,Progresul silvic” din întreaga țară, în jurul acestor deziderate majore.

Constantin VLAICU/ UZPR

• 

• 

• 

dr. Dana Antoaneta Bălănescu

Scurtă biografie

• Născut în data de 5 octombrie 1879, la Reșița;
• Școli: Kecskemét, Anina (la atelierul de modelare și cizelare al coloniei industriale ce a aparținut Societății de Căi Ferate Austro-Ungare), Turnau (Boemia), Viena, la Kunstgewerbeschule (cu prof. Stefan Schwartz) și la Akademie der Bildenden Künste (cu prof. Joseph Tauetenhayn);
• În 1901, după o călătorie de studii în Germania, s-a întors la Viena, unde a devenit cunoscut pentru medalii (peste 100 medalii și plachete) și sculptură mică. În 1904 a primit premiul „Gundel” de la Akademie der Bildenden Künste din Viena;
• În 1910 a participat la expoziția internațională organizată la Bruxelles, la care a expus 48 de lucrări, între care se remarcă medaliile „Mes Cheris” și cea dedicată lui Franz Ferdinand. (Ortvos Gabor a menționat participarea artistului cu 48 de lucrări);
• După Primul Război Mondial a revenit în România, unde împreună cu sculptorul timișorean A. Iaray, a deschis la București, în decembrie 1921, o expoziție;
• Pe lângă medalii și plachete, artistul a executat și lucrări sculpturale de proporții mai mari. Astfel, a lucrat la restaurarea cavoului Habsburgilor de la Biserica Capucinilor din Viena, a executat placa funerară a lui Anton Bruckner cu un medalion-portret în bronz, lucrare ce se păstrează la catedrala mănăstirii din Neuberg;
• La Viena a realizat un relief la monumentul călugărului franciscan Marco d’Aviano. În România a executat busturile reginei Maria, al regelui Carol I și o placă dedicată diplomatului Caius Brediceanu (1930). Acesta din urmă se păstrează la Muzeul din Lugoj. Alte medalii: Medalia Miron Cristea (1920), Medalia Jubiliară a Societății Dacia Română, cu stema țării (1921), Medalia Societății Române de Geografie, cu harta în relief a României întregite (1925);
• În colecțiile Muzeului Național de Istorie din București se păstrează un număr de 40 de medalii și plachete, lucrate în argint, bronz și plumb, parte provenită din fosta colecție a Academiei Române. Subiectele tratate sunt foarte diverse: parte sunt dedicate familiei imperiale austro-ungare sau regelui Ferdinand al Bulgariei. Câteva medalii sunt legate de viața personală a artistului, cum este placheta pe care noi o intitulăm „Madona cu pruncul”, în care, de fapt, sunt reprezentați soția și fiul artistului. Altele ilustrează scene alegorice reprezentând anotimpurile sau răpirea Europei. Multe sunt dedicate altor personalități ale vieții politice (ex. Alexandru Marghiloman), dar și unor evenimente culturale (înființarea Societății Artistice Austriece), sau sunt dedicate unor personalități care au produs o puternică impresie asupra artistului, ca de pildă placheta dedicată dirijorului român George Georgescu, cea dedicată poetului Sandor Petőfi sau farmacistului G. Grintescu, compozitorului Wilhelm Kienzl etc. O altă categorie de medalii și plachete este legată de dezvoltarea vieții economice precum cea dedicată administratorului-delegat al U.D.R., Albert Weith, sau premii distribuite la unele expoziții cum sunt cele de la Linz și Troppau sau expoziția-târg a industriei române, organizată la București în 1921 (prima expoziție generală organizată în țară după crearea României Mari). În fine, câteva medalii și plachete ilustrează viața sportivă a epocii, artistul fiind tentat să pună în valoare tinerețea și frumusețea corpului omenesc;
• Creația sa ilustrează vigoarea și optimismul artistului împletite cu o mare sensibilitate și fantezie. El aduce în arta românească nu numai influența școlii vieneze, dar și un suflu nou în creația medalistică. Operele sale artistice se caracterizează prin sârguință și rutină, distingându-se printr-un puternic simț pentru compoziție. Artistul era totodată și un rafinat portretist, fapt ce explică numeroasele comenzi pe care le-a primit și succesul de care s-a bucurat în epocă;
• Prin creația sa artistică, este deopotrivă revendicat de Austria, Ungaria și România, țări pentru care a lucrat constant cu talent, corectitudine și dăruire;
• Moare la vârsta de 57 de ani, în 1936, și este înmormântat de fiul său, Reinhart, la Viena, oraș în care și-a petrecut o bună parte a vieții.

Efigia aflată la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița este din ghips și este modelată de artistul plastic reșițean Petru Comisarschi. Are un diametru de 520 mm și o grosime de 25 mm. Prin această grosime, opera de sculptură este un basorelief.
Pentru a marca împlinirea celor 85 de ani de la trecerea sa în eternitate, Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița lansează un plic filatelic ocazional. Cu același prilej a fost confecționată o ștampilă filatelică ocazională. Ștampila este folosită la oficiul poștal Reșița 1, în data de 30 iulie. Menționăm faptul că această ștampilă a fost aprobată de Federația Filatelică Română și de către Poșta Română pentru întreaga corespondență expediată în data de 30 iulie 2021 din Reșița.

Erwin Josef Țigla

Țara noastră, eroina noastră, cum mai reziști? Te lupți în fiecare zi cu netoți, inculți, hoți, mincinoși, duci un război de zeci de ani cu niște oameni care se cred politicieni, România noastră dragă și frumoasă, cum mai reziști fată?
Tu nu o să mori din cauza sărăciei, românul se descurcă în orice situație, așa este el obișnuit, face o ciorbă de cartofi sau fasole, face o mămăligă și mănâncă trei zile, tu o să mori din cauza stresului, a haosului pe care îl produce guvernul, acest cancer care mănâncă din carnea ta, în fiecare zi și noapte. Muncim, glumim, mergem și în concedii, ăștia care își permit, „ne spălăm bine de tot, bine pe mâini”, iubim, suferim, trăim cum trăim, depinde de fiecare, însă tot ce se întâmplă afectează crunt mersul vieții multor români, direct sau indirect, pentru cei vulnerabili, cei mai necăjiți. Asistăm la un spectacol grotesc, lupta pentru putere, pentru haleala de ciolan, ăștia care au ajuns din întâmplare la cârma țării își urmăresc interesele cu jegozitate maximă, acești neșcoliți și împuterniciți, lighioane care mănâncă din sănătatea și bucuria de a fi român, de a trăi cu drag în România. Păcat! Suntem în 2021 și ”Micul Paris” a ajuns invadat de șobolani, gunoaie, satele sunt părăsite, copiii sunt triști, bătrânii sunt ai nimănui, pe deasupra ne bagă pe gât un vaccin care nu se știe ce hram poartă, dar se insistă, restricții, lucruri, fiecare specimen din guvern își dă cu părerea, poate, poate iasă ceva, așa și? Iaca nu merg la Mall în wekend, fantastic, pot să nu mai merg deloc la Mall, până trece nebunia, așa și? Mă duc și zburd ca un miel pe câmpuri și dealuri, sunt un miel! Ce păcat că oamenii inteligenți nu pot conduce România, mare păcat. Generația mea, a voastră, a lor, toate generațiile viitoare se vor zbate pe malul unei mări în furtună, dar cine este vinovat? Păi tot noi, oamenii, poporul român, nu e clar? Suntem vinovați pentru că vedem, simțim, auzim și nu facem nimic. Partidele au deschis focul, mii de tranșee în țară, milioane de soldați, toate se luptă între ele, dar au uitat că undeva există o țară, un popor necăjit, sărac, hăituit, prostit, dar oare nu poporul este vinovat că există și nu face nimic. Aceste specimene politice nu înțeleg că trebuie să facă ceva pentru români, poporul român nu este dușmanul, poporul este spicul de grâu care apare în fiecare an, poporul este sarea, este raza de soare care se lipește de obrajii noștri, este iubirea, este minunea lui Dumnezeu. Dar ce vorbesc eu? Dumnezeu? Ăștia nu au auzit de Dumnezeu, dar nici Dumnezeu de ei!!! „Să trăiți bine!!!” Vorba unui politician, specimen și el! Să facem o baie și să bem o cafea, hai că e frumoasă viața, trebuie să vedem partea plină a paharului, spune o româncă iubitoare de țară și de viață!

Maria Rogobete/UZPR

29 iulie 2021, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Prezentare de carte: „Craina Bănățeană: Trecut, prezent și viitor“, autori: Icoana Cristescu Budescu, Gheorghe Țunea Pîrvoveanu, Editura „Hoffman” Caracal, 2020.

28 iulie 2021, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Prezentare de carte: „Cum am ajuns Conte de Ohaba “, autor: Nicolae Sârbu, Editura „TIM” Reșița, 2020.

• 

• 

• 

• 

„Tibiscus, apă lină,
Apa uzdinenților.
Ai atras spre tine,
În Trifoaie
Pe Obădenii
Din Obad,
Pe Fizeșenii
Din Fizeș,
Pe Iclozănii
Din Icloda,
Pe Șoșdenii
Din Șoșdea
Și pe alții –
Semenii lor;
Boldiți, dar brav popor…”
Spune Gheorghe Lifa într-un poem întitulat „Tibiscus, apă lină”, iar eu aș adăuga și „pe Bocșenii din Bocșa!” deoarece, de câțiva ani buni, drumurile bocșenilor se îndreaptă spre Uzdin la chemarea extraordinarului om de cultură Vasile Barbu și a neobositei echipe de la Societatea Literar-Artistică „Tibiscus”.
Așa s-a întâmplat și sâmbătă, 24 iulie 2021, când la Uzdin (Voivodina-Serbia) s-a desfășurat cea de-a XXVIII-a ediție a Festivalului Internațional de Poezie „Drumuri de spice”.
Deoarece acest eveniment s-a înscris în programul amplului proiect „Zilele Uzdinului”, ediția a XIII-a, în perioada 3 – 31 iulie 2021, la umbra bustului Poetului Nepereche « Mihai Eminescu », Societatea Literar-Artistică „Tibiscus” și-a premiat colaboratorii precum și pe cei mai talentați dintre participanții la Festival.
Așadar, Marele Premiu pentru Poezie „Sf. Gheorghe” i-a fost înmânat poetei Aura Christi (București) prezentă la eveniment și deosebit de emoționată; Marele Premiu al Culturii Românilor „Podul lui Traian” i-a revenit președintelui Academiei Române, Ioan Aurel Pop, care n-a putut participa, însă a trimis un excepțional cuvânt de mulțumire și apreciere pentru activitatea acestei grupări uzdinene; Premiul Cultural „Gheorghe Bulic” a revenit scriitorilor Gheorghe Rancu (Șopotul Vechi) și Pavel Bălan (Uzdin); Premiul Cultural „Tibiscus” a fost acordat scriitorilor Emilia Mihăilescu (Drobeta Turnu Severin), Viorel Cioloca (Timișoara), Delia Muntean (Baia Mare) și Institutului Cultural Român din Zrenianin; Premiul Uzdinului Cultural „Casa Românească” a revenit domnilor Adrian Borca (Novi Sad), Vasile Morar (Baia Mare) și Daniel Susa (Uzdin); Premiul pentru Poezie Avangardistă „Petru Cârdu” a fost revendicat de poetul lugojean Nicolae Toma; Hrisov de excelență au primit scriitorii Mia Rogobete (Lugoj), Mirela Ioana Dorcescu (Timișoara) și Florin Lința (Uzdin); Premiul Literar „Pelerin pe meridiane românești” i-a revenit poeților Costel Simedrea (Reșița), Giurița Kristin (Covăcița) și Gabriel Băbuț (Uzdin); Premiul pentru debut editorial în limba sârbă a fost acordat poeților Gheorghe Vidican (Oradea) – Šapat Niktine suze (Tibiscus – Uzdin) și Aura Christi – Neplodni vrtovi (KOV-Vršac); Premiul pentru debut editorial în limba română a fost acordat scriitorului Giurița Krstin – Distanța și cercuri (Tibiscus Uzdin); Premiul pentru Publicistică Românească „Pavel Gătăianțu”, ed. a III-a, a fost înmânat redactorilor Iancu Murărescu (Sărcia), Gabriela Șerban (Bocșa), Anicica Barbu (Uzdin) și Editurii „Castrum de Thymesc” din Timișoara (redactor-șef Daniel Luca); Premiul Pro Fidelitas a fost acordat următorilor: Vasile Linția (Timișoara), Clubul de Fotbal „Unirea” (Uzdin), Dimitrie Miclea (Seleuș), Victor Simu (Maramorac), Ghiță Blejușcă (Săcălaz), Daniel Luca (Timișoara), Vidu Velici (Uzdin), Milan -Tale Andrić (Uzdin), Teodor Boier (Uzdin), Eleonora Miclea (Seleuș), Doru Dinu Glăvan (Reșița), Ionel Stoiț (Novi Sad), Pavel Rămianț (Uzdin), Vasile Popuța (Timișoara) și Nicu Scheianu (Baia Mare). De asemenea, poeta Aura Christi și acad. Ioan-Aurel Pop au fost onorați cu diplome de membrii de onoare ai SLA Tibiscus Uzdin.
Evenimentul s-a dovedit unul mult așteptat! Bucuria reîntâlnirii oamenilor de cultură din diferite colțuri de țară s-a putut observa cu ușurință pe chipul fiecăruia.
În această atmosferă de sărbătoare a Poeziei și a Prieteniei, la „Casa Românească” din Uzdin s-a desfășurat o „Noapte albă a poeziei românești” în care poeții prezenți și-au prezentat cărțile și au recitat din creațiile proprii sub atenta îndrumare a amfitrionului Vasile Barbu.
Au fost prezentate cărți precum: „Silabe îngândurate” de Teodor Groza Delacodru (Arad, 2020); „Decalogul timpului meu” de Delia Muntean (Cluj-Napoca, 2019); „Cartea cu povești” de Costel Simedrea (Giroc, 2021); „Distanță și cercuri” de Giurița Cârstin (Tibiscus, 2021); „Zilele de teatru… trecut, prezent și viitor” redactor Dimitrie Miclea (SAPRVS-UTARVS, 2020); „Neoplanta: dă drag, Dă dor, Dă omenie” de Ionel Stoiț (Faninu, 2021); „Gânduri din al meu cuib” de Daniela Mezin (Tibiscus, 2021); „Maramorac în imagini și cuvinte” de Victor Simu, Lucia Năod și Vasile Barbu (Zrenianin, 2020), „Pe când se lumina de ziuă” de Elena Maria Murgu și Vasile Barbu (Zrenianin, 2020) și altele/.
Un eveniment de suflet marca „Vasile Barbu” a reușit, din nou, să reunească la Uzdin oameni, cărți, instituții fără de care graiul românesc ar fi mai sărac!
Se cuvin mulțumiri tuturor celor care au pus umărul la reușita acestui eveniment cu tradiție și, evident, consilului de organizare: Dorel Frenț-Bagiu, Vidu Velici, Linți M. Lința, Anicica Barbu, Gheorghe Rancu, Florin Șuboni, Daniel Susa, Pavel Bălan, Constantin Claudiu Murgu, Trufu Petroi, Iova Spăriosu, Todor Oalge Iosif Spăriosu, Elena Maria Murgu și, evident, președintelui Vasile Barbu, cu promisiunea că nu vom uita că
„Dincolo de vise
Dincolo de caierul de lână
Și chiar de vânturi
Sunt culorile albe.
Mai vii și mai a toate stăpânitoare
Precum dorurile
Precum rugăciunea
Inimii uzdineanului…” (Vasile Barbu)

În a doua decadă a lunii iulie 2021, ITM Hunedoara – după cum ne informa Adrian Florin BOZDOG (foto), inspector şef al acestuia – a demarat o serie de controale la nivelul judeţului. Acţiunea s-a încadrat în Campania naţională pentru verificarea aplicării prevederilor legale privind munca la domiciliu, telemunca, decalarea programului de lucru, securitatea şi sănătatea la locul de muncă, în vederea reducerii contaminării cu Covid-19 .
În cadrul campaniei au fost vizaţi angajatorii care au mai mult de 50 salariaţi şi s-a dorit conştientizarea acestora cu privire la necesitatea implementării măsurii individualizate a programului de lucru, a muncii la domiciliu şi a telemuncii pentru a reduce riscul de contaminare.
Totodată s-a controlat şi existenţa muncii nedeclarate precum şi combaterea acesteia pe lângă identificarea neconformităţilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă pentru determinarea angajatorilor să respecte prevederile legale aplicabile şi măsurile dispuse în controalele anterioare.
În timpul campaniei au fost controlaţi un număr de 16 angajatori la care lucrau în total 4372 de angajaţi.
Din totalul angajaţilor, 2927 aveau un program de lucru individualizat, 188 îşi îndeplineau atribuţiile de serviciu de acasă (munceau la domiciliu) şi 357 salariaţi beneficiau de prevederile OUG 132/2020 şi beneficiau de reducerea programului de muncă, în sprijinul acestora din urmă statul intervenind pentru diminuarea consecinţelor. Astfel, cei 357 de salariaţi afectaţi de măsura aceasta, beneficiază de o indemnizaţie de 75% din diferenţa dintre salariul de bază brut avut iniţial în contractul individual de muncă şi salariul de bază brut aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare a reducerii timpului de muncă. Astfel, statul intervine pentru completarea drepturilor salariale cuvenite şi care se calculează la timpul efectiv lucrat efectuându-se astfel o protecţie socială reală a lucrătorilor.
Au fost depistate trei neconformităţi pentru care s-au lăsat măsuri şi termene de remediere.
Un angajator a fost sancţionat cu avertisment pentru neprezentarea certificatului medical obligatoriu la angajare, dar şi pentru lipsa evidenţei orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidenţierea clară a orelor de începere şi de sfârşit ale programului de lucru.
În perioada rămasă până la sfârşitul anului se vor derula şi alte campanii de control pe linia relaţiilor de muncă şi a securităţii şi sănătăţii în muncă pe diferite domenii de activitate, rolul Inspectoratului Teritorial de Muncă Hunedoara fiind acela de a impune respectarea legislaţiei incidende în domeniile de competenţă.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Autor: Nagy Attila-Mihai

Articol apărut în CERTITUDINEA Nr. 91

Psihologul elvețian C.G. Jung scrie că soarta unei comunități depinde de cât de realizați sunt indivizii din care s-a coagulat comunitatea, în special clasa conducătoare. Dacă vorbim de autonomia secuimii, e vorba de autonomia personalității. Aceasta nu trebuie confundată cu individualismul omului de masă, cel căruia chiar îi lipsește autonomia personalității, individualistul având o personalitate exagerată.

Din punct de vedere al personalității realizate, putem înțelege în politică acel fenomen, despre care filozoful clujean Király V. István zice: ,,nici politica nu mai este ceea ce a fost”! Oare pentru ce? Răspunsul îl dă personalităatea realizată! Ce s-a schimbat? Nu mai avem acele personalități uriașe precum în secolul trecut, mai ales în prima parte a secolului trecut!

Schimbarea în rău s-a făcut la nivelul personalității. S-a produs o scădere a calității acesteia, chiar o inflație a ei. Nu mă refer la o realizare anume, la o desăvârșire duhovnicească sau la faptul că românii ar fi avut sau nu personalități în acest sens în istorie, ci la contextul culturii secularizate! Dacă au existat oameni de stat mari, cu calități pe măsură, pe care se putea conta, chiar dacă aveau și slăbiciuni mari. Care nu le puneau însă în pericol ideile,  datorită calităților.

Am introdus problema autonomiei în antiteză cu autonomia personalității de care depind toate mijloacele culturale, administrative și economice, căci tot domnu Király scrie că, din mișcarea autonomistă, tocmai persoanele autonome lipsesc. Mare adevăr!
Cu acești conducători ai mișcări autonomiste, lipsiți de autonomia personalității realizate, putem explica originea acestei mișcări! Suntem astfel îndreptățiți să ne întrebăm dacă secuii sunt cei  care vor autonomie, sau Budapesta. Despre care știm că dorește o revanșă istorică, aceea de recuperare a teritoriilor pierdute!

Partidul Maghiar Civic, cel care a atacat UDMR pe problema autonomiei, era o emanație a Budapestei, care l-a creat și l-a susținut! Dovada este că, după ce partidul a devenit nesemnificativ, conducătorii acestuia, Szász Jenő și Laszlo Tőkés, care ulterior au creat un alt partid, au ,,emigrat” în Ungaria, primind posturi importante acolo. O altă dovadă: acest partid a servit, pe plan local, la Odorhei,  interesele economice ale FIDESZ-ului, partid la guvernare în Ungaria! După cum se vede, în acest caz nu putem vorbi de adevărate personalități, ci de niște slugi teleghidate de la Budapesta. În concluzie, putem spune că autonomia așa-numitei ,,secuimi” este voința Budapestei, nu a secuilor, ei fiind instigați numai cu acest scop politic al revizionismului Budapestei.

Că este voința politică a Budapestei o arată o interesantă contradicție a acesteia în raport cu secuii. În afară de faptul că aceștia au fost măcelăriți timp de mai bine 500 de ani de către maghiari, identitatea proprie a secuilor este furată, negată! Adică tu, stat maghiar, negi identitatea culturală a secuilor, autonomia lor adevărată (căci, în principiu, cultura este cea care te definește ca autonom) dar, în același timp, ceri autonomie culturală și teritorială pentru secui!

Părerea mea este că, dacă ești autonom, nu trebuie să te complici cu autonomie teritoriala, căci dacă o faci, nu e decât o compensație pentru lipsa unei autonomii adevărate, pe plan spiritual! Persoană autonomă realizată înseamnă modul în care folosești mijloacele de care dispui! Cum bine zice profesorul de la UBB Cluj, Szilágyi N. Sándor: ,,Avem destule drepturi, nu ne trebuie și autonomie, căci nici ceea ce déjà avem nu folosim la maxim”!

O idee prin care am criticat autonomia, chiar când eram eu însumi autonomist, era căci aceștia nu se gândesc în mod autonom la viitor! O personalitate autonomă folosește mijloacele de care dispune investind în viitor, nu în lăcomia sa de scurtă durată, în îmbogățire rapidă! Secuii administrează pădurile în mod greșit, n-au în vedere viitorul, adică n-au în gând o ,,autonomie” adevărată pe termen lung. Nu gândesc într-un mod autonom în ceea ce privește viitorul, dar vor autonomie, ignorând aspectul foarte important al personalității realizate, aspect care are în vedere viitorul, în timp ce  trăiesc din plin trecutul și prezentul!

Acest exemplu referitor la distrugerea pădurilor, ridică un mare semn de întrebare: oare cui va folosi o eventuală autonomie? Nu cumva mafioților, și așa imposibil de stăpânit?! Cred că revendicarea autonomiei surprinde adevărata realitate a intențiilor politice ale Budapestei, adică a intereselor sale revizioniste!

Cândva, vorbeam de incapacitatea secuilor de a fi autonomi. Căci dacă ești cu adevărat autonom, nu trebuie să te separi de români! Redau o întâmplare personală fără intenția de a generalize, dar care are tâlcul ei. Vara trecută, treceam cu niște prieteni români prin Harghita. Unul era oltean, celălalt ardelean! La intrarea într-un sat, olteanul, văzând o pensiune cu restaurant, zice: ,,Hai să mâncam ceva”! Vine chelnerița, care nu știa un cuvânt pe românește și-i cerem niște cârnați cu cartofi pai, eu fiind traducătorul. Încercăm să mâncăm dar în cârnați erau niste bucăți pe care nu le puteai rupe cu dinții, erau un dezastru! Nu înțeleg cum poți să vrei autonomie, când ai o astfel de afacere în care nu știi o boabă românește iar mâncarea e bună doar pentru câini. Ba greșesc, e bună  șì pentru ciobani, căci după aceea, am văzut o doamnă care a cumpărat pentru ciobanii săi! Dar cum să pui așa ceva pe farfurie, lângă un drum european, între Gheorgheni și Toplița? Pe acest traseu, secuimea e mai puțin numeroasă, opresc mai mult români. Deci trebuie să știi românește, e în interesul tău, căci marfa trebuie vândută, indiferent dacă ai sau nu autonomie. Vitalitatea nu înseamnă izolare, e chiar invers, înseamnă asimilarea mediului! În Brașov, rromul, în afară de limba lui, vorbește și românește, și ungurește, căci el vrea să vândă! Adică e autonom, căci folosește toate mijloacele disponibile în mod autonom.

Ca să nu creadă cineva că denigrez secuimea, am să relatez altă întâmplare! Am văzut pe facebook un anunț de angajare la un restaurant care se afla lângă cel de dinainte. În anunț, la angajare, prima cerință era cunoașterea limbii române. Există, așadar, și secui care gândesc autonom dar, din păcate, nu aceștia definesc ,,autonomia” pe care o vor secuii! Dar oare cum ar arăta o eventuală autonomie în relațiile cu românii? După cum arată raportul edililor la Sfântu Gheorghe, primarul orașului, Antal Árpád, a îndepărtat drapelul României de pe turla primăriei, acel drapel care amintea de eliberarea orașului de sub asuprirea horthysta, adică avea un caracter comemorativ. Fusese pentru prima dată așezat acolo, chiar după momentul eliberării orașului. Dan Tanasă a atacat în instanță gestul primarului, dar a pierdut procesul! Primarul a avut un argument pe care nu înțeleg cum poate să-l declare un primar în Romania: ,,Drapelul românesc, acolo, sus, pe turlă, lezează sentimentele cetățenilor maghiari din oraș”!

Mă întreb, la rândul meu: dacă nu respecți istoria românilor, însemnele comemorative ale acestora pe plan local, nu lezezi sentimentele românilor din oraș, al căror primar tot ești?! Sau, nu cumva acest primar este de acord cu teroarea horthysta? Acest exemplu prevestește ce i-ar aștepta pe românii din secuime în cazul unei autonomii! Eu pe pielea mea am simțit modul de gândire al „autonomiștilor”! Ziarul Kronika a publicat despre mine un articol denigrator, făcut la comanda, un fel de execuție morală! Am cerut dreptul la replică de la redactorul șef, care era mare autonomist. El a refuzat pe motiv că nu am putut dovedi contrariul! Un astfel de motiv stupid nu am mai auzit în viața mea, nici înainte, nici după acest eveniment nefericit! Adică, pur și simplu eram refuzat! Eram refuzat de către cei care urlă toată ziua despre drepturi. Cam așa arată morala mișcării autonomiste!

• 

• 

• 

• 

• 

• 

Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița marchează începutul Olimpiadei de la Tokyo printr-o miniexpoziție filatelică a colecționarului reșițean Paul Vasile. Aceasta a fost pregătită la Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ din municipiul de pe malul Bârzavei și va putea fi vizitată la sediul acesteia. Expozantul se ocupă de mulți ani de această tematică filatelică, reușind să câștige, de-a lungul timpului, importante premii.
Paul Vasile a declarat cu prilejul deschiderii expoziției: „În perioada 23 iunie – 8 august 2021 se va desfășura la Tokyo a XXXII-a ediție a Jocurilor Olimpice de vară. Este cel mai mare eveniment sportiv mondial și se desfășoară o dată la patru ani. Jocurile ar fi trebuit să se desfășoare anul trecut, dar au fost amânate din cauza pandemiei de coronavirus. Orașul Tokyo a mai organizat o ediție a J.O., cea din 1964. Anul acesta, Jocurile Olimpice de la Tokyo se vor desfășura fără spectatori. Exponatul filatelic pe care îl prezint cu acest prilej la Biblioteca Germană, care poartă titlul de «NADIA COMĂNECI», cuprinde materiale filatelice dedicate celui mai cunoscut sportiv român. Nadia Comăneci este prima gimnastă din lume care a primit nota 10 într-un concurs olimpic (J.O. Montreal,1976). Ea se bucură de respectul și admirația oamenilor de pretutindeni. A participat la două ediții ale J.O. (Montreal 1976 și Moscova 1980), cucerind 9 medalii (5 de aur, 3 de argint,1 de bronz).”

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

La începutul anului 2021, orașul Bocșa a împlinit 60 de ani!

Starea de pandemie și criza administrativă în care s-a aflat orașul au împiedicat autoritățile locale să gândească un program amplu și complex pentru o sărbătoare dedicată acestui prilej. Și totuși, relaxarea din ultima perioadă, precum și intrarea în normalitate prin alegeri parțiale și instalarea unui edil șef, au făcut posibilă o sărbătoare intitulată Zilele Orașului Bocșa, cu prilejul Hramului Mănăstirii „Sf. Ilie” de la Izvor, cunoscut fiind faptul că Sf. Ilie este declarat oficial patronul spiritual al orașului Bocșa.
Așadar, împlinirea celor 60 de ani ai orașului Bocșa va fi marcată prin câteva evenimente cultural-spirituale pe parcursul celor șase luni câte au mai rămas din acest an.
Seria acestor evenimente aflate sub semnul celor 60 de ani de oraș Bocșa a fost deschisă de un proiect amplu cultural-spiritual intitulat Zilele Orașului Bocșa, proiect desfășurat în perioada 19 – 24 iulie 2021în organizarea Primăriei și Consiliului Local Bocșa, Mănăstirea „Sf. Ilie”, Casa Orășenească de Cultură și Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa.
Luni, 19 iulie 2021, începând cu orele 18.00, la Mănăstirea „Sf. Ilie” de la Izvor s-au desfășurat slujbele specifice sărbătorii religioase oficiate de Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, aflat în fruntea unui sobor de preoți vrednici veniți, de aproape sau de mai departe, pentru această frumoasă și tradițională sărbătoare a Vasiovei.
Începând cu orele 20.00, pe scena Casei Orășenești de Cultură din Bocșa au urcat tineri actori din capitală prezentând piesa „Unchiul Vania” de A. P. Cehov, în regia cunoscutei Tania Filip, la inițiativa și invitația actorului bocșean Alexandru Moldovan. O sală arhiplină și aplauze acordate cu generozitate de publicul bocșean au asigurat succesul și au confirmat talentul tinerilor absolvenți de UNATC București.
Marți, 20 iulie 2021, după Sfânta Liturghie arhierească oficiată de Preasfințitul Părinte Episcop Lucian dimpreună cu un sobor de preoți, a urmat o agapă frățească, iar ziua s-a încheiat cu un spectacol de muzică populară.
Începând cu orele 19.00, pe scena amenajată în fața Primăriei Orașului Bocșa, corpul B, din Bocșa Română, moderatorul Dan Liuț, directorul Casei Orășenești de Cultură, alături de primarul Mirel Patriciu Pascu, au dat startul spectacolului artistic organizat cu acest prilej.
Programul muzical din cadrul Zilelor Orașului Bocșa la 60 de ani de la înființare a debutat cu un excelent spectacol artistic oferit de talentații dansatori ai Ansamblului „Bocșana” instruiți de coregafii Ilia Ciurcea și Tavi Peptenar.
Apoi, pe scena bocșeană au urcat nume sonore din arealul folcloric bănățean: Petrică Popovici, Ioan Surdu, Vanesa Jarja, Mela Ianoșevici, Cosmin Popa, Schwartz Boban, Cosmin Dema și Gabi Iorga, artiști care, prin talent și excepțională interpretare, au oferit publicului bocșean o seară de neuitat!
Zilele Orașului Bocșa și sărbătoarea celor 60 de ani de Oraș Bocșa vor continua cu alte evenimente cultural-spirituale desfășurate până la finele anului 2021.
Iar următorul eveniment va fi cel de sâmbătă, 24 iulie 2021, începând cu orele 19.00, în Cariera de piatră de la Bocșa Izvor, „Concert de muzică vieneză” susținut de Art Kammerorchester alături de artiști ai Operei Naționale Române Timișoara: Crina Vezentan, soprană; Dan Pataca, bariton; Corina Murgu, vioară; Alina Mihai și Alin Radu, balerini. Moderator: Cristian Rudic.
Apoi vom marca cei 60 de ani de oraș Bocșa printr-un Festival de Film, ediția I, proiect inițiat de regizorul Ioan Cărmăzan, coordonat de Ioan Cojocariu și moderat de Gabriela Șerban, un eveniment derulat în perioada 9 – 15 august 2021 în Parcul „Pescăruș” din Bocșa Română și Insula „Paradis” din Bocșa Montană, zona „Izvor”.
Ca o curiozitate, vreau să observ o coincidență: în anul 2011, când orașul Bocșa împlinea 50 de ani de la înființare, primarul de la acea vreme – Mirel Patriciu Pascu – a organizat o Zi a Orașului cuprinzând: o întâlnire a „fiilor satului” în sala de ședințe a Consiliului Local Bocșa, o sală elegantă, recent renovată și inaugurată cu acest prilej, participând bocșeni de pretutindeni; o lansare de carte a scriitorului Vasile Bogdan – „Bocșa din inimă” vol. 3 -; un spectacol de colinde susținut de elevii școlilor bocșene, de Corul „Armonia” din Bocșa Română precum și de cunoscutul interpret de muzică folk Victor Socaciu; un spectacol susținut de Cătălin Stepa, Daggu Project și Liviu Fodor feat Mona; iar, alături de muzică populară și muzică ușoară, pe scena Casei de Cultură din Bocșa au urcat tineri actori din București, însoțiți de îndrăgita actriță Rodica Popescu Bitănescu, prezentând o savuroasă piesă de teatru.
Iată că, după zece ani, același primar – Mirel Patriciu Pascu – are onoarea să marcheze vârsta de 60 de ani ai orașului Bocșa. Zilele de sărbătoare prilejuite de Hramul Mănăstirii „Sf. Ilie” de la Izvor pot însemna un început, iar următoarele evenimente vor confirma tinerețea fără bătrânețe a orașului Bocșa.
La mulți ani, Bocșă dragă! Să înflorești și să ne uimești prin frumusețe în fiecare zi!

În ultimele trei luni ale anului în curs, comisarii din cadrul Comisariatului Judeţean Hunedoara al Gărzii Naţionale de Mediu au efectuat un număr total de 251 inspecţii, atât inspecţii planificate cât şi neplanificate.
Inspecţiile planificate au fost efectuate conform Planului anual de activitate al Comisariatului Judeţean Hunedoara al Gărzii Naţionale de Mediu, la operatorii economici care desfăşoară activităţi cu impact asupra mediului şi se supun procedurii de reglementare.
În cadrul inspecţiilor neplanificate – după cum ne-a informat Comisarul Șef, ec. Dorel Ovidiu BRETEAN (foto) au fost efectuate un număr de 220 controale după cum urmează: 29 controale în urma autosesizării; 37 controale de verificare a respectării condiţiilor din actele de reglementare; 46 controale efectuate în urma sesizărilor; 2 controale pentru investigarea unor accidente sau incidente cu impact asupra mediului; 54 controale dispuse de Comisariatul General al Gărzii Naţionale de Mediu; 2 controale pentru identificarea de obiective noi; 4 controale de verificare a realizării măsurilor stabilite anterior; 46 controale cu alte autorităţi, conform protocoalelor încheiate în acest sens cu instituţii la nivel judeţean.
Principalele neconformităţi constatate în urma controalelor efectuate în perioada menţionată au fost: nerespectarea prevederilor autorizaţiei/autorizatiei integrate de mediu/acordului de mediu; lipsa solicitării/obţinerii actelor de reglementare din punct de vedere al protecţiei mediului; gestionarea necorespunzatoare a deșeurilor deținute sau generate în urma desfășurării activității; neîndeplinirea condițiilor legale pentru descărcarea deșeurilor pe teritoriul județului Hunedoara în scopul valorificării acestora.
În urma acestor controale, au fost aplicate 45 sancţiuni contravenţionale principale, respectiv 12 avertismente și 33 amenzi, în valoare totală de 813500 lei.
Au fost aplicate 2 sancțiuni contravenționale complementare privind sistarea activității unui operator economic și a fost transmisă către APM Hunedoara 1 notificare prealabilă privind suspendarea autorizației/autorizației integrate de mediu pentru nerespectarea condițiilor de funcționare menționate în actul de reglementare.
Pentru 4 tranporturi de deșeuri din Germania (3) și Italia (1) s-a dispus interzicerea descărcării pe raza județului Hunedoara, returnarea acestora în țările de origine și au fost înaintate 3 sesizări penale către autoritățile competente.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Când clopoțelul a anunțat energic și vesel sfârșitul unui an școlar plin de provocări am realizat că pentru Școala Gimnazială „Avram Iancu” Baia de Criș această finalitate nu este nici sfârșit, nici început, ci doar o continuitate înțeleaptă pe care ne-o insuflă experiența acumulată – susținea cu mândrie prof. Alexandru IGA, în calitatea sa de director.
În acest an școlar învățarea la distanță ne-a apropiat, la nivel de comunitate și alături de „mugurii de aur” ai școlii noastre am reușit să dăm viață unor proiecte care au colorat unitatea noastră și au îmbunătățit procesul instructiv-educativ.
În primul rând, am finalizat modernizarea laboratorului de informatică (foto).
Ilinca Lorinți, fostă elevă a școlii noastre, actualmente arhitect, a realizat planul de modernizare al acestuia. Este impresionant și emoționant să vezi cum foști elevi ai școlii își întorc atenția, timpul și creativitatea spre locul unde au învățat. Rezultatul este unul formidabil.
Laboratorul de informatică primește acum călduros elevii dormici să deslușească tainele acestei științe a viitorului.
Binențeles, acest proiect nu putea fi concretizat fără un buget care să acopere necesarul de materiale. Profit de ocazie, pentru a mulțumi întregii comunități, autorităților locale și, nu în ultimul rând, cadrelor didactice.
Asociația Școlară Baia de Criș, creată în acest an școlar, a sprijinit proiectul derulat.
Tot cu ajutorul asociației am achiziționat și cărțile pentru premierea elevilor, la sfârșitul anului școlar care tocmai s-a încheiat. Grație colaborării școală-comunitate, curtea școlii devine, încet-încet, un loc mai primitor, o oază de verdeață care te invită înăuntru. Acest fapt se datorează, în principal, doamnei Ioana Oprea, deținătoarea unei pepiniere în comuna Baia de Criș care a donat plantele ornamentale și a reorganizat spațiul.
Astfel, pas cu pas, școala noastră se schimbă, se modernizează, se adaptează, dar păstrează și principiile veritabile care au consacrat-o.
Performanța școlară și seriozitatea s-au menținut și în acest an școlar. La evaluarea națională avem un procent de 100% promovabilitate. La acest rezultat a contribuit efortul susținut al colegilor mei atât în cadrul orelor desfășurate în mediul online, cât și față în față, dar și implicarea în programe complementare cum ar fi programul pilot ,,Școală după școală”, la care participă 50 de elevi.
Privind înainte, dorim să menținem aceeași atitudine constructivă în ceea ce privește performanța școlară, dar și a modernizării spațiului de învățare (modernizarea grupurilor sanitare, a cancelariei și a sălilor de clasă).
Școala trebuie să fie un loc primitor, nu doar un loc unde se învață. Vrem ca instituția noastră să devină un topos al cunoașterii și pentru a concretiza această prioritate știm că nu trebuie să ne oprim aici…

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

21 iulie 2021, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ziua Banatului / 303 ani de la Pacea de la Pojarevăț, 21 iulie 1718.

„De Ziua Banatului, cu prieteni printre prieteni”

Prieteni în vizită: Mariana Stratulat (directoarea Casei de Presă și a Editurii „Libertatea” Panciova = Pančevo / Banatul Sârbesc) prezintă ziarul „Libertatea” și producțiile editoriale ale etniei române din Voivodina.

 

Întreaga activitate de la Colegiul Economic „Emanuil Gojdu” Hunedoara – după cum ne relata prof. Andreea IGA (foto), coordonator de proiecte și programe educative – se axează pe resursele sale umane: elevi și profesori. Dacă este să ne raportăm la anul școlar care tocmai s-a încheiat, vedem că viziunea noastră a condus spre concretizarea unor proiecte care au adus valoare actului instructiv-educativ.
Elevii, beneficiarii direcți ai procesului de predare-învățare, sunt principala preocupare a echipei manageriale condusă de prof. Anișor Pârvu și a cadrelor didactice.
Într-un an școlar cu destule provocări logistice, am reușit să asigurăm accesul la educație pentru toți elevii astfel încât performanța școlară să nu fie afectată. Acest efort susținut a fost recompensat de elevii noștri care au obținut rezultate bune și foarte bune la examenele finale. Absolventa de 10 a colegiului nostru, Mutu Miruna Ana Maria, a obținut la Examenul de Bacalaureat nota 10 la proba de Limba și Literatura Română, 10 la Matematică și 9,80 la Geografie. Aceste note sunt rezultatul unui efort susținut din partea elevilor și al profesorilor, dovada clară că, principiul colaborării eficiente promovat de școala noastră, dă roade.
Tot în sprijinul elevilor, în baza acreditării de mobilitate primită, a fost depusă cererea de finanțare pentru a participa la stagii de pregătire practică la agenții economici din UE. Pentru anul școlar 2021-2022, a fost solicitat bugetul pentru participarea a 28 de elevi la mobilitatea de formare din Rimini, Italia.
Selecția beneficiarilor care vor desfășura practica la agenți economici din Italia, timp de trei săptămâni, se va face de către o comisie, conform procedurii, în baza unor criterii clar formulate care respectă principiul egalității de șanse.
Formarea continuă a cadrelor didactice ocupă un loc la fel de important. În perioada 17–22 mai 2021 s-a desfășurat prima mobilitate din cadrul proiectului Erasmus: „Împreună facem școala mai bună”, 2019 – RO01 KA 101 062990, implementat de Colegiul Economic „Emanuil Gojdu” Hunedoara.
Obiectivul general al acestui proiect este „Modernizarea metodelor și tehnicilor de predare, pentru 18 cadre didactice de la Colegiul Economic „Emanuil Gojdu” Hunedoara, cu scopul de a răspunde provocărilor apărute în urma evoluției rapide a generației digitale de elevi, pentru îmbunătățirea calității și creșterea eficienței procesului educațional și pentru stoparea fenomenului de părăsire timpurie a școlii, în contextul incluziunii europene pe o perioadă de 24 luni.”
Această primă mobilitate, la care au luat parte patru cadre didactice de la Colegiul Economic „Emanuil Gojdu” Hunedoara, a constat în participarea la cursul „Managementul conflictelor, inteligența emoțională și prevenirea bullyingului” furnizat de Europass Teacher Academy, la Barcelona, în Spania.
Temele abordate în cadrul cursului au fost: strategii eficiente pentru prevenirea și gestionarea conflictelor, managementul conflictelor, inteligența emoțională, prevenirea și identificarea bullyingului, conceptul „mindfulness” și variante de aplicare a lui la clasă.
Tematica acestui curs a fost potrivită nevoilor de formare ale profesorilor participanți, iar activitățile desfășurate au fost bine alese și cu posibilitatea de a fi folosite la clasă, ca exemple de bună practică.
Experiența unei activități de formare în Spania este benefică pentru cele 4 cadre didactice participante, deoarece contribuie la dezvoltarea lor personală, le oferă instrumente de lucru noi la clasă și, nu în ultimul rând, a contribuit la creșterea dimensiunii europene a școlii noastre prin promovarea ei la nivel european.
Toate aceste proiecte în derulare, demonstrează că, școala noastră este un fel de Perpetuum Mobile. În permanență investim în viitorul elevilor noștri, conștienți fiind că generația tânără are nevoie de noi pentru a-și contura legenda personală.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Viața creștină este și viață de rugăciune. Așa se face că, pentru Mirela Maria POPA (foto) din frumoasa localitate Luduș, jud. Mureș, o zi de activitate intensă – perioadă în care compune și poezii creștin-religioase, se încheie cu o seară de rugăciune liniștită.
Deși lovită de multe greutăți ale vieții, este o iubitoare a scrisului și în fiecare zi cu conștiința împăcată, se roagă lui Dumnezeu cerând ocrotire și binecuvântare.
Are peste 70 de ani și prin ambiție, credință și talent ea împletește munca, scrisul, rugăciunea și osteneala cu darul care i l-a dat Dumnezeu, de a fi o vrednică poetă creștină, fapt ce contribuie la o continuă zidire a propriei sale vieți, în dorința mântuirii sufletești.
Iată și câteva din versurile semnate de Mirela Maria POPA:

În această dimineață,
M-am trezit cu drag de viață,
Îndreptându-mi gândul meu
Spre Tatăl ceresc, bunul Dumnezeu.
I-am mulțumit pentru ce mi-a dat
Pentru viață, pentru pâine și soare,
Pentru ziua cea de mâine,
Care mi-o doresc senină, roditoare
Și în suflet să pot purta
Dragostea, iubirea Sa.***

La apus de soare,
În amurg de seară,
Gândurile îmi vin iară,
Că ziua a trecut,
Iar pentru tine, Doamne,
Nimic nu am făcut.
Căci vorbele și lumea,
În valuri m-au luat,
Și de tine, Iisuse, iară am uitat.
Acum stau și mă gândesc
Și-n lacrimi mă dezvinovățesc.
Premărindu-te îți mulțumesc,
Cât în lume mai trăiesc.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/UZPR