În noaptea de Rusalii a anului 1951, numeroase familii din zona Banatului și Olteniei, aflate în apropierea graniței cu Yugoslavia, au fost ridicate și duse într-o direcție necunoscută lor. Li s-a spus oamenilor să-și ia strictul necesar și să nu creadă că se vor mai întoarce vreodată acasă. Peste 40.000 de familii au fost trimise să trăiască, cu Domiciliu Obligatoriu, în deșertul României – Bărăgan.
Iată că, la 70 de ani de la această tragedie – deportarea, înstrăinarea forțată, acel D.O. – Forumul Democratic al Germanilor Caraș-Severin, Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița împreună cu Asociația Foștilor Deținuți Politici și a Victimelor Dictaturii Comuniste din România, Filiala Caraș-Severin, au propus un amplu proiect de cinstire și comemorare a victimelor deportării în Bărăgan.
În perioada 10 – 20 iunie 2021, în mai multe localități din județul Caraș-Severin, au fost întreprinse activități de comemorare și cinstire a victimelor deportării în timpul regimului comunist.
Alături de Reșița, Caransebeș, Oravița, Moldova Nouă, Răcășdia s-a aflat și orașul Bocșa, iar luni, 14 iunie 2021, la Troița din Parcul Central, au fost depuse jerbe de flori și rostite rugăciuni în memoria victimelor deportării în Bărăgan. Au fost prezenți și au mărturisit oameni care au trecut prin acest experiment „Bărăgan”, urmașii unora dintre aceștia, dar și autorități locale și județene în calitate de organizatori ai evenimentului.
În partea a doua a întâlnirii, participanții s-au deplasat la sediul Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” Bocșa pentru prezentarea expoziției de carte organizată cu acest prilej – „Deportarea bănățenilor în Bărăgan la 70 de ani de la începutul ei.” Deși nu foarte bogată, expoziția a reușit să stârnească interes și să capteze atenție prin valoarea documentelor expuse, iar interviul acordat de regretatul deportat Ion Cocora pentru revista „Bocșa culturală” s-a dovedit a fi punctul forte al expoziției, interviu din care au fost citite fragmente cu voce tare:
„În 18 iunie 1951, în puterea nopții de Rusalii, militari și polițiști or bătut la ușă și ne-or ordonat îmbarcarea. Nu ne-o anunțat nimeni. Noaptea, pe la ora 2.00, eram veniți de la joc, de Rusalii, tata ne-o zis să ne culcăm că dimineața trebuie să ne trezim devreme, să ne ducem la sălaș, că aveam o slugă la sălaș și trebuia să ducem mâncare la omul ăla, și, pe urmă, să mergem la biserică, că așa era la noi, dimineața la biserică și după masa la horă și, când să ne sculăm, ce să ne mai sculăm, că numa, iaca, armata la poartă. O venit un ofițer sau ce-o fost și ne-o zis că putem să ne luăm doi cai, o vacă, dacă are vaca vițel, putem să luăm și vițelul, la fel și iapa, dacă are mânz, și în trei ore să fim la gară. Când am ajuns la gară, erau trase la rampă vagoanele goale, 13 vagoane pentru 13 familii. Din alea, bou-vagon. Ne-am încărcat unii pe alții…”este un fragment din mărturiile bătrânului Cocora.
La evenimentul de la Bocșa ne-au onorat cu prezența reprezentanți ai Asociației Foștilor Deținuți Politici și a Victimelor Dictaturii Comuniste din România, Filiala Caraș-Severin, împreună cu dna. președinte Cornelia Fetea; de asemenea, membrii ai Forumului Democratic German Reșița și Bocșa în frunte cu președintele Erwin Josef Țigla, edilii orașului Bocșa – dl. primar interimar Sorin Perian și dl. viceprimar interimar dr. Mirel Patriciu Pascu, dimpreună cu reprezentanți ai partidelor politice bocșene, precum și dl. dr. Șerban Vuia, consilier județean; dar și câțiva mărturisitori ai acelor vremuri, foști deportați sau urmași de deportați, precum și istorici care au studiat fenomenul „Bărăgan”: dl. Chitescu Velemir, dl. Doru Neda, dl. prof. Ioan Gladeș, istoricul Ionel Bota, dr. Martin Olaru, prof. Gheorghe Iosifoni, dna. Alla Illeș, dna. Helena Rieser, istoricul Mihai Vișan și pr. dr. Daniel Crecan.
Mesajul a fost unanim: 70 de ani de neuitare! Istoria recentă trebuie „povestită”, mărturisită, împărtășită tinerilor! Pentru că deportarea, înstrăinarea forțată și ruperea legăturii sfinte cu pământul sunt nedreptăți și umilințe care nu trebuie uitate niciodată.
UZPR CARAS SEVERIN 