Proiectul având marca „Reșița: 250 de ani de industrie”, care a debutat în prima zi a anului jubileului, la 1 ianuarie 2021, merge mai departe cu etapa a III-a, ultima. Inițiatorii acestui proiect sunt dr. Ada Cruceanu-Chisăliță și Erwin Josef Țigla, el desfășurându-se sub patronajul Centrului Universitar din Reșița al UBB, al Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, al Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin, al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița, al revistei „Reflex: Artă – Cultură – Civilizație”, al Societății „Metarsis: activități și servicii de cultură urbană și artă contemporană” Reșița și al Filialei Caraș-Severin „Ștefan Naciu” a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, demonstrând încă o dată, că împreună se pot realiza lucruri frumoase… Afișul și logo-ul proiectului au fost concepute și realizate de artistul plastic reșițean Bogdan Piperiu, astăzi trăitor în Tuttlingen / Germania.
În prima etapă (1 – 16 ianuarie 2021) au răspuns invitației noastre de a răspunde la două întrebări: Hugo Eduard Balazs, Steriana Aurelia Bogardo / Stela Enache, Aloisia Bohn-Fabry, Doina Bogdan-Dascălu, Dan. D. Farcaș, Maria Gheorghiu, Rudolf Gräf, Dimitrie Grama, Werner Henn, Mircea Hohoiu, Helmut Kulhanek, Mircea Martin, Daniel Onaca, Anton Schulz, Ioan Ernest Stendl și Marius Țeicu în categoria personalităților consacrate, precum și Lavinia Bârlogeanu, Diana Cuzmanovici-Bogea, Florin Deaconu, Vlad Elian Duca, Silvia Fierăscu, Lorena Garoiu, Rudolf Gräf jr., Ionuț Alexandru Hergane, Andrei Hoduț, Andreea Kremm, Bogdan Piperiu, Paul Gabriel Sandu, Oana Raluca Topală, Carla Troner-Negrea, Attila Varga și Walter Woth, ca făcând parte din categoria personalităților în devenire / consacrare.
În perioada 1 – 17 martie 2021 a urmat a II-a etapă. Au răspuns la cele două întrebări: Valeria Arnăutu, Robert Babiak, Jan Cornelius, Dan Doman, Daniel Goiți, Gheorghe Jorj, Sorin Keller, Doru Meilă, Iosif Corneliu Mureșanu, Francisc Potmischil, Silviu Rogobete, Valeriu Sepi, Robert Stupak, Christian Tirier, Teodora Ungureanu-Cepoi, Nicoleta Voica și Damian Vulpe în categoria personalităților consacrate, precum și Mihai Andrei Cheregi, Sabin Dorohoi, Yvonne Hergane, Cătălin Iacob, Cristina Igrișan, Ovidiu Iovanel, Árpád Cristian Kurta, Septimiu Fabian Mare, Marius Mihailovici, Camelia Mingasson, Cosmin Morariu, Cristian Paul Mozoru, Simion Novac, Doru Pîrvu, Sonia Elena Popovici, Jozsef Racz și Anca Luiza Zaharia, ca făcând parte din categoria personalităților în devenire / consacrare.
În prezent ne aflăm în ultima – cea de a III-a etapă în cadrul căreia publicăm pe rețelele de socializare răspunsurile la cele 2 întrebări adresate unor personalități consacrate, legate prin naștere de Reșița, sau personalități în curs de formare, de asemenea legate prin naștere de Reșița. Întrebările sunt următoarele:

1. Ce înseamnă pentru Dumneavoastră Reșița la împlinirea a 250 de ani de industrie, sărbătoriți la 3 iulie 2021?
2. Ce gânduri trimiteți Reșiței și locuitorilor ei în an jubiliar?

Luni, 14 iunie 2021

Sorin Maxim, director general ADR Vest, Timișoara
Ce înseamnă pentru Dumneavoastră Reșița la împlinirea a 250 de ani de industrie, sărbătoriți la 3 iulie 2021?
Pentru mine, Reșița este leagănul unei copilării fericite și sentimentul de acasă. De copil, am colindat Reșița în sus și-n jos: toate dealurile și văile, pădurile și râurile, locomotivele din triaj, multele șantiere și fabrici, căutând joaca și aventura unui copil curios. Tresar de fiecare dată și am un sentiment de apartenență când aud de Reșița.
Am fost un copil al industriei reșițene, am absolvit Liceul Industrial 1 Reșița, unde am făcut, la 3 săptămâni de școală, una de practică, acolo am învățat lăcătușerie, mecanică, electrotehnică dar și multă matematică, am făcut practica la IMR (fosta fabrica de tunuri din Govândari).
Reșița este o poveste! Este bunica industriei românești, care acum este la azil, uitată parcă de toți. Traversează o tranziție dureroasă și nedreaptă, ghidată de o conjunctură nefastă și fără inspirație a istoriei din ultimii 30 de ani. Sunt totuși puțini cei 30 de ani, dacă ne gândim la cei 250 de când înaintașii noștri au aprins flacăra în primele două furnale de la Reșița, scriind istorie an de an la Reșița, în Banat și în Europa, cu oțel și trudă, rigoare nemțească și suflet bănățean.
Pe scurt, Reșița înseamnă pentru mine fericirea copilăriei și adolescenței, familia, prietenii și… acasă.
Ce gânduri trimiteți Reșiței și locuitorilor ei în an jubiliar?
La mulți ani, reșițeni, la mulți ani, Reșița, la mulți ani spiritului Reșiței care dăinuie și care trebuie purtat cu mândrie de toți tinerii noștri. Ei trebuie să fie mândri de această moștenire și apartenență, la care poate se gândesc mai puțin acum, dar cu siguranță vor fi conștienți de ea mai târziu în viață, oriunde s-ar afla și vor auzi de Reșița.
Sper ca reșițenii, împreună cu prietenii lor de peste tot, să găsească inspirația și voința de a continua această tradiție nestinsă, să-și reinventeze viitorul care stă doar în puterea noastră și în educația copiilor noștri.
Cred cu tărie că împreună, reșițeni de acasă sau plecați în lume, putem reinventa acest oraș minunat și-i putem da un nou chip: de oraș modern, nepoluat și verde, conectat la piața europeană și mondială, la valorile și principiile europene, mizând în continuare pe multiculturalitate, pe rigoarea germană și pe sufletul de bănățean de la poalele Semenicului.

Răzvan Bogdan Preda, medic, Bad Friedrichshall / Germania
Ce înseamnă pentru Dumneavoastră Reșița la împlinirea a 250 de ani de industrie, sărbătoriți la 3 iulie 2021?
Deși am luat decizia de a pleca din Reșița, aici e locul unde mi-au rămas prietenii și o parte din apropiați. Reșița este locul de care mă leagă amintirile frumoase din copilărie, este locul unde am primit „startul” de care aveam nevoie, să ajung persoana care sunt în prezent.
Ce gânduri trimiteți Reșiței și locuitorilor ei în an jubiliar?
În acest moment aniversar vreau să mulțumesc și să felicit Reșița și pe reșițenii rămași acasă. Apreciez munca depusă de ei în toate domeniile, admir „noua față” a Reșiței din ultimii ani. Atunci când nu ești zi de zi în Reșița și revii aici, te impresionează cu atât mai mult schimbările aduse orașului. Pot spune cu încredere că Reșița a intrat, după ceva ani de stagnare, pe un drum nou, promițător și benefic reșițenilor și împrejurimilor orașului.