Joi, 10 iunie 2021, cu prilejul Sfintei Sărbători a „Înălțării Domnului” și a Zilei Eroilor, în comuna Răcășdia, județul Caraș-Severin, a fost dat startul evenimentelor culturale printr-o frumoasă lansare de carte a poetului Costel Simedrea.

Costel Simedrea s-a născut la Răcășdia în 7 decembrie 1956 și este unul dintre „ucenicii” poetului Gheorghe Azap.

Debutul editorial se datorează celor doi importanți scriitori și editori ai Reșiței – Octavian Doclin și Ada D. Cruceanu – prin volumul „Mucegaiuri rare” (Reșița: Modus PH, 2007).

Costel Simedrea se dovedește a fi un poet care creează mult și cu ușurință, semnând un număr important de volume între care: „Tristețea substantivelor comune” (Timișoara: Eubeea, 2008), „În căutarea timpului pierdut” (Timișoara: Eubeea, 2009), „Alba-neagra” (Timișoara: Eubeea, 2010), „Cărarea de cenușă”(Timișoara: Eubeea, 2011), „Strada mare” (Timișoara: Eubeea, 2012), „Frunze de lut” (Timișoara: Eubeea, 2013), „Născocind cuvântul” (Timișoara: Brumar, 2014), „Romanțe hemografice” (Timișoara: Eubeea, 2015), „Ouă de cuc” (Timișoara: Eubeea, 2016), „Povești pe albul zăpezii” (Arad: Mirador, 2017), „Arhiva de vise” (Timișoara: Eubeea, 2018), „Calendare de fum” (Timișoara: Eubeea, 2019), „Plecarea din clepsidră” (Caracal: Hoffman, 2020).

Iată că anul 2021 îi aduce cel de-al 14-lea volum de poezie, de astă dată un volum de factură religioasă, intitulat „Mugur de cruce” și apărut cu binecuvântarea și prin sprijinul Preasfințitului Părinte Episcop Lucian, la Editura Episcopiei Caransebeșului.

Lansarea cărții s-a produs în mod firesc la Răcășdia, în excepționala coordonare a primarului Mirco Lechici, unul dintre cei mai importanți susținători ai cărților lui Costel Simedrea. Este cunoscut faptul că Primăria și Consiliul Local Răcășdia alocă, an de an, finanțare unor astfel de proiecte editoriale, sprijinind scriitorii și oamenii de cultură ai locului.

Joi, 10 iunie 2021, după săvârșirea Sfintei Liturghii cu prilejul Sărbătorii Înălțării Domnului și după oficierea unei slujbe de pomenire a eroilor neamului căzuți pe câmpurile de luptă pentru credință și libertate, părintele paroh Gheorghe Țibuleac a organizat în Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din Răcășdia lansarea volumului „Mugur de cruce” de Costel Simedrea. Evenimentul a fost moderat de scriitorul Erwin Josef Țigla (Reșița), iar despre carte și autor au rostit cuvinte alese cei doi primari (tată și fiu) Lechici Mirco Ilie (Răcășdia), criticul și istoricul literar Ada D. Cruceanu (Reșița), scriitorul și editorul Ilie Chelariu (Timișoara), precum și compozitorul Sabin Păutza (Reșița), cel care a și pus pe note câteva dintre poeziile lui Costel Simedrea.

A fost o sărbătoare a cărții binemeritată de poetul talentat și îndrăgit Costel Simedrea, care a reușit să adune un număr mare de prieteni din tot Banatul: Reșița, Bocșa, Oravița, Oțelu Roșu, Marga, Anina, Belinț, Timișoara, Lugoj și, evident, Răcășdia.

Seria evenimentelor culturale de la Răcășdia a fost redeschisă de primarul Mirco Ilie Lechici, preotul Gheorghe Țibuleac și poetul Costel Simedrea, următoarea întâlnire fiind stabilită pentru sărbătoarea hramului acestei minunate Biserici din Răcășdia, lăcaș de cult cu o vechime de peste 200 de ani, care prin colorit ne duce cu gândul la albastrul voronețean, iar picturile împrospătate în 2010 poartă semnătura restauratorului Igor Isac.

Colegiul Național „Decebal” din orașul reședință de județ (director prof. dr. Marin Florin ILIEȘ) a găzduit premierea elevilor din această unitate școlară, participanții la concursul internațional de jurnalism pe tema „Sănătatea mediului – sănătatea noastră”.

Organizatori au fost ziarul „Accent Media”, Centrul Educativ „Copii și Tineri pentru Comunitatea Europeană” și Comisariatul Județean de Mediu Hunedoara.

Sprijin s-a primit și din partea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (președinte Doru Dinu GLĂVAN).

Elevii participanți și profesorii îndrumători (Roșu Maria Oprița, Bădău Vlad Dan, Jura Daniela, Istrate Bogdan, prof. dr. Marin Florin ILIEȘ, prof. dr. Oana FODOR și prof. dr. Iolanda IACOB) au primit din partea Gărzii Naționale de Mediu diploma și titlul de „Gardian al Mediului”, înmânarea fiind făcută de de jurnalistul Cornel POENAR, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, director al ziarului „Accent Media” și Dorel Ovidiu BRETEAN – comisar șef al Comisariatului Județean de Mediu Hunedoara.

În calitatea sa de președinte al juriului, Cornel POENAR a declarat: „Lucrările trimise în cadrul concursului au fost semnate de copii cu suflet curat, prin cuvinte și gânduri frumoase.

Prin stil și spontaneitate, semnatarii și-au valorificat dorința de a trăi și munci într-un mediu curat și sănătos.

… Activitatea s-a constituit într-un mijloc de promovare a jurnalismului ca semn al gândului curat și sincer privind sănătatea și viitorul națiunii”.

Ioan Vlad/ UZPR

Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XIV-a).

Expoziție filatelică având tematica „Fotbalul“, cu exponate ale colecționarilor Erwin Josef Ţigla și Gustav Hlinka, cu prilejul deschiderii Campionatului European de Fotbal, 2021.

Expoziția se poate vizita cu programare prealabilă.

10 iunie 2021: 43 de ani de la trecerea în eternitate

Binecunoscutul etnograf și pedagog reșițean Alexander Tietz este reprezentantul cel mai marcant al mișcării culturale germane din secolului XX în Banatul Montan. El a editat în timpul vieții un număr de cinci cărți în limba germană, care conțin legende și povestiri culese de la toți locuitorii acestui spațiu. A scris totodată multe articole în presa germană și română a timpului.

Postum i-au apărut 8 cărți, editate la Reșița și București. De asemenea i-au fost ecranizate câteva povești pentru o înregistrare pe disc.

Alexander Tietz a fost unul dintre cei mai recunoscuți pedagogi germani reșițeni din același secol, care a insuflat elevilor săi dragostea pentru locul natal, pentru cultură, turism și protecția mediului. Numele său este purtat atât de Colegiul Național „Diaconovici – Tietz” din Reșița, cât și de Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din cartierul reșițean Lunca Pomostului.

Cu prilejul zilei sale de moarte, la Biblioteca Germană care îi poartă numele a fost organizată o expoziție documentară.

Alexander Tietz și familia sa

Tabelă cronologică

• În anul 1706 (sau 1726?, 1736?) a venit în Banat de la Mânăstirea Tismana din nordul Olteniei, diaconul și pictorul de biserică Vasile și s-a așezat la Srediştea Mare de lângă Vârșeț. A fost numit Diaconu de unde i se trage și numele de Diaconovici. Vasile a fost stră-stră-stră-stră-străbunicul lui Alexander Tietz din partea mamei;
• La 19 august 1829 s-a născut la Bocşa Montană Adolf Diaconovich, bunicul din partea mamei a scriitorului Alexander Tietz. El a murit la 27 mai 1886 în Reșița;
• La 19 mai 1833 s-a născut la Alt-Kalken (Boemia) Franz Xaver Tietz, bunicul din partea tatălui a scriitorului Alexander Tietz. El a murit la 26 aprilie 1912 în Timișoara;
• La 28 octombrie 1833 s-a născut la Párdány (Torontal) Margarethe Geiger, bunica din partea tatălui a scriitorului Alexander Tietz. Ea a murit la 25 iulie 1917 în Reșița;
• La 24 septembrie 1836 s-a născut la Bocşa Montană Adelaide Kostiha, bunica din partea mamei a scriitorului Alexander Tietz. Ea a murit la 26 iulie 1915 în Reșița;
• La 20 iunie 1859 a văzut lumina zilei la Timișoara (Mehala) Josef Ferdinand Tietz, tatăl scriitorului Alexander Tietz. El a fost cel de al doilea copil al lui Franz Xaver și al Margaretei (născ. Geiger) Tietz;
• La 23 ianuarie 1863 s-a născut la Viena Therese Lidia Diaconovici, mama scriitorului Alexander Tietz. Ea fost cel de-al treilea copil al familiei Adolf și Adelaide (născ. Kostiha) Diaconovici;
• În anul 1877  a venit la Reșița ca proaspăt învățător Josef Ferdinand Tietz, tatăl lui Alexander Tietz;
• La 28 august 1882 s-au căsătorit la Reșița Josef Ferdinand Tietz și Therese Lidia Diaconovici, părinții lui Alexander Tietz;
• Între anii 1886 și 1888 Cornel Diaconovici, unchiul lui Alexander Tietz, a editat la Reșița publicația „Romänische Revue” ca o publicație politico-literară, cu localitățile de apariție Budapesta – Reșița – Viena. Prin apariția acestei publicații s-a încercat propagarea culturii române în spațiul german. Publicația a apărut între anii 1885 – 1892;
• Între anii 1898 și 1904 Cornel Diaconovici a editat la Sibiu prima enciclopedie (trei volume) în limba română;
• La 9 ianuarie 1898 a văzut lumina zilei la Reșița Alexander Tietz, al șaselea copil (șapte au fost în total) al familiei Josef Ferdinand și Therese Lidia (născ. Diaconovici) Tietz;
• Alexander Tietz a urmat în perioada 1905 – 1908 cursurile școlii primare la Reșița;
• La 2 aprilie 1907 s-a născut prima soție a lui Alexander Tietz, Stella Maria Simic;
• Alexander Tietz a absolvit Gimnaziul Piarist din Timișoara cu diploma de bacalaureat la 20 iunie 1916. El a urmat acest gimnaziu în perioada 1908 – 1916. Alexander Tietz a frecventat în aceeași perioadă și Școala de Muzică din Timișoara (violoncel);
• Alexander Tietz a studiat germanistica la Cluj și Budapesta în perioada 1916 – 1920;
• În anul 1920 Alexander Tietz a efectuat stagiul militar la Regimentul 37 de artilerie de la Turnu-Severin;
• Începând cu 1 septembrie 1920, Alexander Tietz este suplinitor pentru trei ani la Gimnaziul de Băieți din Reșița;
• La 14 iunie 1922, Alexander Tietz a primit din partea Facultății de Litere din Cluj, Diploma de licență ca profesor de limba germană;
• La 20 martie 1923, Alexander Tietz a primit Diploma de profesor;
• Începând cu 1 septembrie 1923, Alexander Tietz a predat germana ca profesor titular la Gimnaziul de Băieți din Reșița;
• În anul 1923 Alexander Tietz a înființat la Reșița gruparea „Wandervögel” având drept scop propagarea drumeției și a cântecului popular german;
• La 3 aprilie 1930 a murit la Reșița Josef Ferdinand Tietz, tatăl lui Alexander Tietz;
• La 1 aprilie 1934, Alexander Tietz a primit gradul doi ca profesor titular la Gimnaziul de Băieți Reșița;
• La 26 decembrie 1938 s-au căsătorit la Timișoara Alexander Tietz și Stella Maria Simic;
• Alexander Tietz a debutat în limba română în anul 1939 cu o serie de 13 articole reunite sub titlul „Crăișori din sălașul meu”, în publicația „Reșița”;
• Printr-o adresă din 7 februarie 1940 a Ministerului Învățământului din București, Alexander Tietz a fost înștiințat că a fost numit cu caracter definitiv profesor de germană principal la Gimnaziul de Băieți din Reșița prin Decretul regal nr. 266 / 27 ianuarie 1940, începând cu 1 noiembrie 1939;
• Alexander Tietz a început în 1940 să culeagă povești populare, povestiri și legende ale germanilor din Văliug și Gărâna. Aceste prime încercări au fost continuate în 1942, adăugându-se și material cules de la români, caraşoveni și sârbi de pe întreg cuprinsul Banatului Montan;
• La 31 iulie 1948 a murit la Reșița Therese Lidia Tietz (născ. Diaconovich), mama lui Alexander Tietz;
• La Editura Tineretului din București a apărut în1956 prima carte semnată Alexander Tietz: „Sagen und Märchen aus den Banater Bergen” („Legende și povești din Munții Banatului”);
• La 7 iulie 1956 a murit la Reșița Stella Maria Tietz, soția lui Alexander Tietz;
• În anul 1958 a apărut la Editura Tineretului cea de a doua carte semnată Alexander Tietz: „Das Zauberbründl. Märchen aus den Banater Bergen” („Izvorul fermecat. Povești din Munții Banatului”);
• Alexander Tietz s-a pensionat în 1959;
• La 20 februarie 1964 Alexander Tietz s-a căsătorit cu Gertrude Antonia Klipsch;
• La Editura pentru Literatură a apărut în anul 1967 cea de a treia carte semnată Alexander Tietz: „Wo in den Tälern die Schlote rauchen. Ein Lesebuch” („Acolo unde fumegă furnalele printre dealuri. O carte de citit”);
• În anul 1967 i-a apărut cărticica „Der goldene Ritter. Märchen aus den Banater Bergen” („Călărețul auriu. Povești din Munții Banatului“) la Editura Tineretului din București, în cadrul colecției „Märchensäckel“;
• În anul 1974 a apărut la Editura „Kriterion“ din București cartea „Märchen und Sagen aus dem Banater Bergland” („Povești și legende din Banatul Montan”), ediție care a fost comercializată și în Republica Democrată Germană printr-o convenție între edituri;
• La 10 iunie 1978 a murit în urma unui accident de circulație Alexander Tietz și a fost înmormântat în cripta familiei. Ceremonia religioasă a celebrat-o mons. Paul Lackner. Au vorbit despre Alexander Tietz, Hans Kehrer, din partea oamenilor de cultură germani din România, Mircea Șerbănescu, din partea Uniunii Scriitorilor și Georg Hromadka, din partea prietenilor și a concetățenilor reșițeni;
• În anul 1980, Casa de discuri „Electrecord” a realizat un disc în limba germană sub nr. 01564, care conține pe o parte trei povești ale lui Alexander Tietz;
• La 19 octombrie 1995 s-a inaugurat la Reșița secția germană „Alexander Tietz” a Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” din Reșița;
• La 26 decembrie 1997 a murit la Reșița Gertrude Antonia Tietz, a doua soție a lui Alexander Tietz;
• În ziua de 9 ianuarie 1998, când s-au împlinit 100 de ani de la nașterea lui Alexander Tietz, a avut loc o comemorare la mormântul omagiatului. Despre Alexander Tietz au vorbit ing. Karl Ludwig Lupșiasca și Erwin Josef Ţigla;
• În anul 1999 Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița împreună cu Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin au hotărât decernarea anuală a Premiului „Alexander Tietz” ca fiind cea mai importantă distincție pe care o oferă minoritatea germană din Banatul Montan;
• La 29 martie 1999 i s-a atribuit printr-o Hotărâre a Consiliului Județean Caraș-Severin (nr. 31) Liceului Teoretic Nr. 4 Reșița numele de Liceul „Diaconovici – Tietz”.  Astfel au fost apreciate două personalități: dr. Corneliu Diaconovici și Alexander Tietz;  
• Consiliul Local al Municipiului Reșița a hotărât în unanimitate în ședința sa ordinară din 24 februarie 2004, de a i se conferii lui Alexander Tietz, titlul de Cetățean de onoare post mortem al orașului său natal. Înmânarea festivă a diplomei către inițiatorii Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița și Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, a avut loc în ziua de 1 mai 2004, de către Primarul Municipiului Reșița, ing. Mircea Ioan Popa, ea aflându-se în prezent la loc de cinste în cadrul Bibliotecii germane „Alexander Tietz”;
• În data de 6 octombrie 2004 a avut loc la Reșița inaugurarea festivă a noului Centru German de Tineret, Documentare și Cultură „Alexander Tietz”, în prezența a peste 400 de invitați, centru în care funcționează și secția germană „Alexander Tietz” a Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” din Reșița;
• În data de 6 octombrie 2004 s-a dezvelit în fața noului Centru German de Tineret, Documentare și Cultură „Alexander Tietz” un bust de bronz al lui Alexander Tietz, realizat de sculptorul bucureștean Horea Flămând. Bustul a fost dezvelit de către ultimul urmaș al lui Alexander Tietz, prof. univ. dr. Damian Vulpe din Timișoara. Acest bust este primul ridicat pe raza municipiului Reșița și primul al unei personalități germane din Banatul Montan.

Erwin Josef Țigla