Cu ocazia aniversării zilei de naștere, avem deosebita onoare de a-i adresa cele mai cordiale felicitări şi sincere urări de sănătate şi fericire, exprimându-ne întreaga considerație pentru deosebita sa activitate profesională şi civică, pentru personalitatea complexă şi completă, pentru dăruirea şi consecvența și profesionalismul cu care conduce Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR).Grafică realizată de maestrul Mihai Cătrună

Doru Dinu Glăvan, este o voce inconfundabilă, care ne-a adus mai aproape de cele mai importante competiții sportive. A început să publice, încă de la vârsta de 14 ani, în ziarele naționale pentru copii; răzbește prin intemperiile vremurilor și, la vârsta de 18 ani, ajunge colaborator la presa locală și regională; mai apoi, la 19 ani, devine corespondent al ziarului „Sportul popular”, respectiv „Gazeta sporturilor”.

Conform uzanţelor de rigoare, vom insera în continuare un lapidar curriculum vitae a persoanei omagiate:

• născut la Timişoara, la 7 iunie 1946
• studiile primare și liceale le absolvă la Reșița
• în 1962  a avut primele transmisiuni la Radio Timișoara
• 1966, a încheiat stagiul militar la Drăgăşani, secția jandarmi.
• la Clubul Muncitoresc Sportiv Reşiţa, a fost organizator de competiţii și s-a ocupat de 28 de Asociații Sportive din Uzina şi Combinatul Reşiţa.
• din 1969 a transmis la Radio România Actualităţi, știri despre atletism, nataţie, gimnastică,
• 1970 metodist la Consiliul Judeţean pentru Educaţie Fizică şi Sport Caraş – Severin,
• 1990 secretar de redacţie la cotidianul reşiţean Timpul, iar mai apoi la Radio România -corespondent teritorial.
• 1991 devine membru UZPR
• 1995 înființează și conduce Radio Reşiţa şi Fundaţia Radio Caraş-Severin,
• 2012 – devine președinte UZPR

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), îi datorează mult domnului Doru Dinu Glăvan în primul rând pentru că  din 2012 când a devenit preşedinte peste o organizaţie cu numai 421 de membrii cotizanţi, astăzi UZPR are 3508 membrii cotizanţi.

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) este o asociație profesională de creație publicistică și jurnalistică a ziariștilor din România și din comunitățile românești de peste hotare. Este moștenitoarea de drept și continuatoarea tradițiilor și valorilor asumate de primele structuri organizatorice de natură profesională ale presei bucureștene și românești, în general, cum au fost Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (înființată în anul 1919), Sindicatul Ziariștilor din București ș.a

Membri fondatori ai UZP în 1919 au fost  -Samson Abramovici, S.Albu, N. Rusu Ardeleanu, C. Băleanu, Al. Bălăceanu, Nicolae Batzaria, Ion Biciolla, Clement Blumenfeld, Brunea Fox, Sebastian Bornemisa, Vasile Canarache, Al Cazaban, I.N.Calafeteanu, Emanoil Cerbu, M.Conitz, Raoul V.Culianu , Jean Cuțana, George Cuțana, Romeo Drăghici, Nic Davidescu, Dinu Dumbravă, Ion Felea, Eugen Filotti, Constantin Graur, Mircea Grigorescu, Georges Horia, Alex Hurtig, Victor Iamandi, D.Iov, George Macovescu, George Mantta, Alexandru Mavrodi, G. Maxim, Nicolae Măciucă, Ion Martalogu, Ion Minulescu, Constantin Miciora, Ion Pas, Constantin Papacostea, I.Peltz, Cezar Petrescu, N.Pora, Liviu Nasta Popescu, Eugen Relgis, Moses Rosen, Henric St.Streitman, G. Stroe, Pamfil Șeicaru, Mircea Stein, Haralambie Tăriceanu, Gh.Teodorescu, Jean Vulpescu.

 Despre activitatea complexă, cu rezultate remarcabile, a domnului Doru Dinu Glăvan se pot spune foarte multe, dar acest moment festiv mă obligă să rezum bogata informaţie de care dispun la următoarele:

• Este un organizator, un manager înnăscut, dornic necontenit de a zidi. Totdeauna în mijlocul problemelor, mult prezent şi în același timp înarmat cu tact şi cu măsură, deşi intransigent în acțiuni, ştie foarte bine să le înfăţişeze într-un veşmânt de amabilitate firească. În ochii noştri, a celorlalţi, se înfăţişează cu un ton liniştit, dar întemeiat pe competenţă, susținându-și poziţiile cu fermitate, neşovăitor. Adept al ordinei, promptitudinii şi echilibrului, de la distinsul Doru Dinu Glăvan se poate reţine faptul că, după înţelepciune, respect şi bunătate, munca trebuie să rămână chintesența vieții.

Nu îmi rămâne decât să vă urez în numele Asociației Scriitorilor Români din Austria şi al meu personal să rămâneți același neostenit ziarist al istoriei, apropiat al adevărului, acum cu atât mai mult, şi fie ca Divinitatea să vă aștearnă doar bucurii în viitor.

LA MULȚI ANI!

Cu prețuire,

Daniela Gumann

Seria expozițiilor la Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” din Bocșa a continuat în săptămâna 31 mai – 4 iunie cu o expunere a unor volume reprezentative pentru literatura dialectală, având în prim-plan cărțile scriitoarei Dorina Șovre, unul dintre aniversații lunii mai.

Datorită „celebrității” lui Tata Oancea, în orașul Bocșa încă este căutată literatura în grai, încă există cititori și amatori ai poeziei în grai bănățean, astfel că o expoziție de carte pe această temă a fost inspirată și binevenită.

Dorina Șovre s-a născut în 11 mai 1955 în satul Peștere, județul Caraș-Severin, trăiește în Caransebeș și, cu ani în urmă, alături de regretatul Constantin Șovre, era una dintre prezențele plăcute la evenimentele culturale bocșene.

Deși n-am întâlnit-o de multă vreme pe poeta Dorina Șovre, expoziția de carte tocmai această menire o are: de a o readuce în atenția noastră pe una dintre cele mai talentate scriitoare în grai ale Banatului și de a promova cărțile reprezentative pentru literatura dialectală. Volume precum ”Plină-i lumea dă menuni” (1999), „Dă la Săbeș la Lugoj” (1998), „La Poșmândre” sau antologiile de poezie în grai trudite de Ștefan Pătruț, Cornel Ungureanu, Viorel Boldureanu și alții, întotdeauna vor fi răsfoite cu plăcere de bănățenii pătimași ai graiului.

Săptămâna 7 – 11 iunie 2021 este dedicată cărților poetului nepereche, Mihai Eminescu, la 132 de ani de la moarte. Este săptămâna în care ne omagiem eroii (10 iunie Ziua Eroilor) și propunem, tuturor celor care sunt pasionați de lectură, cărți semnate de Luceafărul poeziei românești dedicate eroilor neamului.

În data de 10 iunie 2021, la praznicul Înălțării Domnului, în bisericile din țară și străinătate se face pomenirea tuturor eroilor români căzuți de-a lungul veacurilor pe toate câmpurile de luptă pentru credință, libertate, dreptate și apărarea țării și a neamului.

Cinste eroilor neamului românesc!   

El e… „vocea”! Vocea pe care o auziți adesea atunci când vă aflați printre rafturi, indeciși, asupra produselor pe care urmează să le puneți în coșul de cumpărături. El vă îndeamnă ce să luați mai bun, mai potrivit. Vă vorbește și în campanii de promovare, despre „mai ieftin decât ieftinul obișnuit”! Adică, Sorin Szucsik este voice-overul  unui cunoscut brand de magazine din România. Face asta de foarte mulți ani, deja. Ne întrebăm, firește, cum a ajuns să-și împrumute vocea sau să facă din voce un element de lucru?

– Lucram la Radio Color Orăștie și tocmai ce sosise în oraș concernul german Kaufland, care, pentru momentul acela și localitatea aceea în care nu se întâmpla mare lucru, era ceva wow! Aveau nevoie de publicitate locală, la radio și după câteva probe, au găsit potrivită și s-au oprit la vocea mea. Acesta a fost începutul pentru că ulterior, într-un an de zile, am ajuns să fac reclamă la diverse produse ale acestui supermarket și mă auzeam la aproape toate radiourile comerciale din țară. Dar nu numai la radio, eram vocea și din interiorul magazinelor, mă auzea lumea, familia, cunoscuții… A fost o nebunie, nici mie nu-mi venea să cred ce mi se întâmplă! Colaborarea foarte bună a continuat și ceea ce este interesant, în cei 11 ani doar de două ori m-am vazut cu cineva din echipă, în rest interacțiunile noastre au fost telefonice și pe internet. Din acest punct de vedere am avut libertate de mișcare puteam să fiu și eu un fel de „digital  nomad”.  Am chiar o amintire haioasă, atunci când s-a suprapus o predare a unui spot publicitar peste vacanța în Grecia. M-am dotat, mi-am cumparat cel mai mic microfon performant, ușor de ascuns în bagaje și în loc să merg la plajă, eu în camera de hotel lucram de zor la reclame Kaufland. Cel mai greu a fost cu  trimiterea materialelor, internetul neavând cea mai bună viteză în zona în care eram. Cu alte cuvinte munca aceasta înseamnă pentru mine un fel de… oricând, oriunde, oricum. Odată cu trecerea timpului, modalitatea de lucru s-a schimbat, astfel încât acum pot fi auzit mai rar, doar în anumite campanii publicitare.

Pentru că a fost remarcat de producători de la București, Sorin Szucsik și-a împrumutat vocea și se aude și în prezent la câteva dintre radiourile publice: Radio Reșița, Radio Oltenia Craiova, Radio Cluj, Radio Antena Sibiului și Radio Sighet unde rulează numeroase jingle-uri,  titluri de emisiuni, logo-uri sau spoturi publicitare. Să nu credeți că e ușor să spui „Ora exactă…” sau „A fost o dată ca niciodată…” dacă nu simți tonalitatea potrivită. Și ca să  intre în „mood”, în starea aceea creativă, recurge la mai multe trucuri: citește povești cu voce tare, cântă, face vocalize,  grimase sau se înveselește în vreun fel. Și deodată inspirația rostirii, vine!

Și-a descoperit plăcerea de a-și modela vocea, de a se exprima la microfon, încă din liceu, atunci când i s-a ivit ocazia să prezinte diverse anunțuri,  în pauza mare, la stația de amiplificare.  A fost astfel atras de microfonul care îi dădea o aură de vedetă în școală. Știa să-și expună cunoștințele acumulate după ani întregi de colecționat muzică pe casete înregistrate la casetofonul, copie după Panasonic, primit cadou de la  mama sa. De muzică a avut parte apoi, la Radio Deva și Radio Color Oraștie, acolo unde timp de peste 10 ani, a fost realizator de emisiuni, moderator, știrist dar și operator de emisie,  tehnician, cum se spune, omul bun la toate. Și-a completat experiența timp de un an și la Radio Reșița.

După ce a pus umărul la radiourile altora, Sorin Szucsik, odată mutat în Timișoara, și-a zis că e timpul să-și construiască un radio propriu, un „Radio în folosul comunității”. Astfel s-a născut absolut nesperat și în niște conjuncturi favorabile, Alt Radio, primul radio independent din Timișoara, fondat împreună cu soția sa Mona Szucsik, jurnalist cu state vechi, cu diplomă și pasiune pentru cuvântul rostit.

 – Alt Radio a fost un radio cu emisie online 24/24h, născut din plăcerea pură de a face radio și a coagulat o echipă de realizatori de emisiuni, toți voluntari, care aveau de multă vreme acest microb. Am avut semnale pozitive din comunitatea locală, din țară și nu numai, cu cifre de audiență remarcabile din America și din Europa. Emisia noastră se baza foarte mult pe live-uri, pe transmisia de concerte, promovam formațiile mici care se lansau ori erau în ascensiune,  transmiteam de la evenimente culturale din comunitate, din mediul social,  făceam campanii pentru ONG-uri, podcasturi, emisiuni și dezbateri în direct, spune Sorin Szucsik, care susține în continure nevoia de „comunity radio” cu statut independent.  

Din păcate, acest radio e amintire deja, fiindcă probleme ce țin de drepturi de autor  au determinat suspendarea emisiei. Alt(ernative) Radio din București a înregistrat marca la OSIM în defavoarea Alt(fel) Radio din Timișoara. Așa că, după această etapă, radioul timișorean, s-a transformat puțin și a devenit Szalt Stream, o platformă ce asigură servicii media de trasmitere live-video a diferitelor manifestări și evenimente organizate de către diverse entități. Echipa e gata să diversifice activitatea și se pregătește cu proiecte concrete pentru evenimentul  „Timișoara-capitală culturală europeană 2023”, inclusiv cu un „next level” pentru Szalt Radio, un hibrid între radio și tv, bazat pe acel principiu de „vezi ce se aude”, asculți și vezi ce vrei, când vrei.  

„Misiunea noastră e clară, și a început de acum șase ani, aceea de a crea content de calitate pentru a oferi nu doar celor din Timișoara ci și lumii întregi conectată pe internet, dovada că aici în vestul țării, se petrec lucruri grozave. Alt Radio a fost iar acum Szalt Stream este o rampă de lansare pentru studenți la jurnalism de la  Universitatea de Vest din Timișoara, care, în timpul practicii se pot implica în activități de producție a diferitelor conținuturi. Peste 60 de studenți au făcut practica la noi, iar trei dintre ei sunt acum angajații noștri, ceea ce este extraordinar.”

Pasiunile lui Sorin Szucsik se manifestă sub „umbrela” Szucsik Media și înseamnă de fapt pasiuni descoperite în ultimii ani, concentrate în foarte multă muncă din domeniul creației audio, video, transmitere în direct a unor enimente de la mai mică anvergură până la festivaluri, concerte, competiții sportive unde e nevoie de un număr mare de camere de luat vederi: Timotion, Maratonul de folk, Timișoara City Maraton, Civicultura, Make it! Race it! Recycle it!, Festivalul de Folk de la Gărâna, PLAI.   Cea mai recentă acțiune interesantă a fost primul concert din 2021, live, transmis online de pe acoperișul Casei Timeretului din Timișoara. Notabile sunt campaniile publicitare pentru firme mari precum Bosch, Regina Maria, dm România, Aptiv, Hella, Marsh și colaborări cu ong-uri și instutuții importante în comunitatea locală: Fundația Comunitară Timișoara, FITT, OSUT, Sfera Timișoarei, Teatrul Merlin, Teatrul Thespis, Centrul Cultural German, Institutul Francez, mai multe licee din oraș. Pandemia a fost o piatră de hotar pentru că toate s-au oprit brusc și a trebuit din nou să inventeze, să propună alte instrumente, alte servicii, soluții care să ofere clienților variante virtuale ale evenimentelor și transmisii de calitate, interactive. Activitatea cuprinde acum transmisia online a conferințelor de presă ale primarului și ședințele de Consiliu Local, interconectarea Zoom, Facebook și alte modalități de comunicare. Spune că are mereu nevoie de provocări (fiindcă se plictisește repede), iubește noul din care poate  învăța ceva,  reacționează bine la stres și face față cu succes unor situații limită ce presupun timp redus și grad de dificultate sporit. Da, însă nici nu putea să anticipeze provocarea din toamna anului 2020, un fel de cireașă de pe tort!

Cea mai nouă și surprinzătoare postură în care îl găsim pe Sorin  Szucsik este aceea de colaborator în cadrul echipei de creație a Teatrului Maghiar de Stat „Csiki Gergely” din Timișoara a piesei „Omul care nu putea vorbi decât ceea ce citea”… O piesă în limba maghiară!

–   În toamna trecută, regizorul Adrian Sitaru, sosit de la București, căuta pe cineva, avea nevoie de un cameraman. O cunoștință comună m-a recomandat și astfel ne-am întîlnit. De la o cameră video, am ajuns să constatăm că, pentru a exprima ceea ce dorește regizorul, de fapt aveam nevoie de trei camere, un mixer video, transmiter whireless, două laptopuri și „o tonă” de alte chestii de conectică, rețelistică, mufe, cabluri. Sunt în continuare fascinat de viziunea acestui regizor care a gândit să aducă pe scenă noi opțiuni estetice, o conversie a limbajelor cinematografice în teatru, un spectacol interesant de  teatru contemporan care folosește tehnologia realității virtuale, o inedită experiență de teatru-cinema live. Premiera spectacolului online a avut loc în ianuarie dar de atunci au mai fost reprezentații și odată cu relaxarea condițiilor sanitare, la sfarșitul lunii mai au avut loc si două spectacole live. Cu cât repetăm și am contact direct cu actorii și echipa de creație, mă deprind tot mai mult și descopăr detalii importante pe care, altfel, nu le-aș fi băgat în seamă. E foarte interesant să lucrezi cu oameni de teatru și pentru mine e o maximă provocare pentru că nu știu limba maghiară. Dar, cu toate astea, am ajuns să recunosc replici, să rețin mimica feței actorilor înainte de a acționa, pentru că și eu fac parte din cadru, să recunosc elemente din piesa de teatru pentru a mă sincroniza. Mă mai ajută și Ronță, cățelul nostru, care are și el un mic rol pe scenă și face deliciul momentului! Spectacolul pare un „top of the line” al Teatrului maghiar din Timișoara, se joacă cu casa închisă, următoarea reprezentație are loc în 21 iunie și nu mai sunt bilete. La toamnă, dacă totul merge bine (sanitar) se anunță reprezentații în câteva localități din Ardeal.

Omul din spatele imaginii, voice-overul Sorin Szucsik știe că live-urile, viața încărcată și intensitatea cu care muncește acum nu vor putea merge la nesfîrșit. De aceea își propune să lărgească echipa de profesioniști de la Szalt și totodată să îi responsabilizeze pe cei care sunt astfel încât să poată preda ștafeta la momentul potrivit. Și pentru ca toate acestea să se împlinească, din vara acesta va fi coordonatorul tehnic al Centrului de jurnalism cultural, multimedia și educație media, un proiect al Asociației Culturale Kabaitan. Centrul va fi pepiniera unde vor crește profesional noii membri ai familiei SZalt. Își dorește să investească în oameni, să îi determine să lucreze la nivel de excelență în acest domeniu audio-video și în care este autodidact. Se relaxează căutând permanet ce e nou, ce a mai apărut pe piață în zona de optimizare a activității de înregistrare și transmitere a sunetului și imaginii. Deviza lui este „research and developement”.  Hobby-ul i-a devenit meserie, iar din meserie a dezvoltat o afacere, iar asta îl face să meargă în fiecare zi cu plăcere și drag  la muncă. 

Adriana Baghiu