În perioada februarie – martie 2021 în județul Caraș-Severin s-au derulat două frumoase proiecte transfrontaliere de creație literară: unul dedicat Dragobetelui, sărbătoarea iubirii pentru românii de pretutindeni și, cel de-al doilea, dedicat Zilei Internaționale a Femeii, intitulat „Femeia – eterna poveste”.
Inițiatoarea proiectelor a fost dna. prof. Maria Radu din Reșița, iar organizatori: Casa de Presă și Editură „Libertatea” din Panciova (Serbia), „Foaia românească” din Jula (Ungaria), Liga Județeană a Pensionarilor Caraș-Severin, Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, Banat TV și agenția de turism ”Ferdinand&Maria” din Reșița (România).
Juriul a fost format din oameni de cultură din Serbia, Ungaria și România – Eva Iova (Ungaria), Valentin Mic, Mariana Stratulat și Eufrozina Greoneanț (Serbia), Clara Maria Constantin și Gabriela Șerban (România).
Premiile au constat în diplome, cărți și călătorii.
La ambele concursuri jurizarea s-a efectuat pe două secțiuni: copii și adulți.
La concursul dedicat sărbătorii Dragobetelui s-au înscris zece candidați. Premiul I secțiunea tineret i-a revenit elevei Alexandra Georgiana Maleta din Coștei; premiul II Cristinei Jasmina din Oravița, premiul III i-a revenit Mădălinei Spirtic tot din Oravița, iar mențiune a primit Melita Voin din Coștei.
La secțiunea adulți, premiul I l-a câștigat Adriana Petroi din Serbia, premiul II Tatiana Petrică tot din Serbia, iar premiul III Maria Rogobete din Lugoj. Mențiunea a plecat tot în Serbia, la Valentina Jivcov.
La concursul dedicat zilei de 8 Martie au participat 29 de mânuitori de condei, iar premiile au fost următoarele:
La secțiunea copii și tineri, premiul I a revenit Alexandrei Maleta din Serbia, premiul II, Iasminei Cristina din Oravița și premiul III Sara Pekurar, Serbia.
La secțiunea adulți, premiul I – Alina Mihailov din Serbia, premiul II Ioana Mihăescu din Reșița și premiul III – Roxana Novacovici din Caransebeș.
Premiul de popularitate a plecat spre Serbia fiind câștigat de elevul Ștefan Seratlic și prof. Alina Mădălina Mihailov.
Câștigătorii au primit diplome și cărți, iar agenția de turism „Ferdinand&Maria” a oferit trei premii: excursii în circuit pentru locurile II și III și un sejur în Grecia pentru locul I.
Inițiatoarea proiectelor transfrontaliere de creație literară, dna. prof. Maria Radu, a mărturisit la final: „ Am dorit și am reușit să aduc comunitatea română din Serbia, adevărata păstrătoare a valorilor noastre, mai aproape de sufletul celor din patria mamă.”
Felicitări tuturor! Felicitări și mulțumiri doamnei prof. Maria Radu pentru frumoasă inițiativă și inimoasă activitate!
Una dintre misiunile culturale însuşite de către Forumul Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin şi de către Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa este cea de a reaminti iubitorilor de cultură şi spiritualitate personalităţile care s-au născut sau au trăit pe meleagurile Banatului Montan, numele lor fiind trecute în cartea de aur a acestui spaţiu de interferenţe culturale.
De data aceasta să ne aducem aminte de o personalitate muzicală care s-a născut și a trăit la Reșița. Este vorba despre Gustav Busch. Iată ce scria Sepp-Karl Kaschak sub tilul „Conaționalii noștri: Gusti Busch. Croitor, muzician, veteran de război și prizonier în Siberia, lăcătuș, profesor de muzică pentru vioară, aranjor și om” printre altele despre acesta:
„Născută la 29 martie 1906 în Reșița, mama sa, Maria, era gospodină, iar tatăl, Raimund, își conducea propriul atelier de croitorie. După liceu, Gusti Busch a învățat croitorie de la tatăl său și a practicat această profesie câțiva ani. A învățat să cânte la vioară, unul dintre profesorii săi a fost prof. Josef Brandeisz din Timișoara. La vârsta de 16 ani cânta deja la trombon și la vioară în orchestra simfonică a fabricii. Mai târziu a avut și propria orchestră de muzică de dans. Era căsătorit și avea o fiică și un fiu. … A fost membru al orchestrei simfonice a fabricii, al ansamblului de operetă și al orchestrei bisericii catolice. A câștigat mai multe premii la concursuri de amatori din București. A fost profesor de vioară la Conservatorul din Reșița. A fost un aranjor excelent și era foarte apreciat de elevii săi, de colegi și de locuitorii Reșiței. A murit … la 5 aprilie 1963 la Reșița.”
Anul acesta, Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa și Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin vor marca împlinirea a 115 de ani de la nașterea lui Gustav Busch printr-un plic filatelic ocazional şi o ştampilă adecvată. Întreaga corespondență care pleacă în data de 29 martie de la Of. Poștal Reșița 1 va fi obliterată cu aceasta.
Totodată, cu sprijinul Liceului de Arte „Sabin Păuța”, în data de 25 martie 2021, începând cu ora 19.00, se va putea urmări online de la Centrul German „Alexander Tietz“ Reșița un mic concert în amintirea lui Gustav Busch, o manifestarea organizată împreună cu Formația muzicală „Banater Bergland“ (coordonator: George Gassenheimer). Protagoniștii concertului vor fi George Gassenheimer (vioara întâi), Vincenzo Cerra și Janny Zelko (chitară), Cristian Roşoagă (pianină) și Eduard Gentile Ailenei (contrabas). În repertoriu se vor afla pise compuse sau prelucrate de Gustav Busch.
Manifestarea se va putea urmări pe paginile de socializare:
În urma finalizării procedurii de achiziție lansate de MEC-UMPFE în cadrul Proiectului privind învăţământul secundar (ROSE) – după cum ne-a informat Biroul de presă al Inspectoratului Școlar Județean – în județul Hunedoara va fi livrat de către SC Eta2U SRL, în această săptămână, un prim lot constând într-un număr de 1069 laptopuri din cele 1704 achiziționate. Restul de 635 dispozitive vor fi livrate unităților de învățământ la începutul lunii aprilie.
Dispozitivele electronice sunt destinate îmbunătățirii condițiilor de predare-învățare din 31 de unități de învățământ de nivel liceal eligibile pentru Proiectul ROSE, fiind menite să faciliteze învățarea prin intermediul tehnologiei și al internetului, în contextul pandemiei de COVID-19, produse de coronavirus.
Laptopurile vor fi puse la dispoziția elevilor care nu dispun de echipamente electronice pentru desfășurarea activităților didactice online și permit liceelor să fie mai bine pregătite în cazul suspendării cursurilor față-în-față, prin sprijin acordat celor mai dezavantajați elevi, evitând adâncirea inechităților cauzate de accesul inegal la resurse, precum și posibilul abandon al elevilor proveniți din grupuri dezavantajate.
Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
În ultima vreme ne îndulcim cu feciorelnice ieşiri pe net ale proaspăt aleşilor politicieni! Cunoaștem și gustul și aroma dulcegăriilor politicianiste, de pe urma cărora am devenit obezi de promisiuni deșarte și atei în aşteptarea Mântuitorului local, născut în fânar, legănat în coaja de cozonac sau potolit de foame cu soare de mămăligă şi lapte prins! După ’90, nu am închis doar spitale, școli, sau persoane certate cu legea! Am și deschis: Casa memorială ALRO Slatina, sau Câmpulung, unde am omagiat mașinile de teren Aro, într-o expoziţie de fotografii alb negru! În jur, miros de cauciucuri şi ici colo pâlcuri de caroserii. Am renunțat la autostrăzi, am devenit un popor de zburători declaraţi, din moment ce am renunțat la autostrăzi, preferând avionul! Socrate, considerat de majoritatea lumii tatăl filosofiei Occidentale, ar lua un concept fundamental pentru viața noastră și ar întreba „Ce este curajul?” Haideţi să ne găsim curajul de a spune adevărul. Ca să n-avem vorbe cu generaţiile viitoare, am umblat la mărturiile scrise! Ziare, cărţi, reviste, din care isprăvile politicienilor puteau fi lesne aflate! Astfel de isprăvi se cuvin menționate în mediul online,singurulîmpopoţonatsă le primească,pentru că e mult mai bogat în figuri de stil, mânuite de… figuri de oameni! Sunt plătițianumiţimânuitori de pix, gata să cosmetizeze minciuna pentru a face din ea ADEVĂR.
Acest fapt poate produce efecte devastatoare în mintea românilor,educați să citească ziarul de pe tarabă, pentru că, se știe, ‟ce-i în mînă, nu-i minciună!”. Ce face această față ascunsă a online–ului? Promoveazăpostări, idei plimbate – n cuvinte, rareori sub o siglăasumată, despre orice și de la oricine! Cum să te iei de o tribună pe care poate juca oricine rolul de nevinovat, sincer, reformator, cinstit, îndrăgostit, furios, luptător pentru dreptate, consultant, moralist, părinte-model, politician greu de corupt, patriot …? Să revenim la timpul prezent… Unde spargem cu târnăcopul vechile mentalităţi, pentru a face loc noilor viziuni, în care trecutul e carantinat, istoria o iluzie, Brâncuşi un oltean îmblânzitor de pietre, Eminescu un înger purtând pe aripi somnul naţiunii române, iar pe urmaşii Romei, fără ghilimele, colecţionari de reproşuri de peste tot, de parcă civilzaţia vechilor daci, a dat în clocot în cazanul cu smoală şi nu crema tracilor!
Revenind la online-ul nostru, acesta depinde de Stăpânul, numit Google,Facebook, WhatsApp, sau alte năbădăioasecăi de acces! Dacă vrea el, gospodarul, poate ștergeașa, ca o brumă de sudoare, toatăstrădania unei generații! Ca să înceapătoți de la zero, ca la Facerea lumii! Cândva s-au ars ziare şicărţi… De ce au supraviețuit? Pentru că aveau corp de hârtie! Pentru căNU poți arde biblioteci, apartamente, sau genți care le conțin! Presupunând căplatformele tipografice se vor încuia din motive de moft miliardăresc, de unde vom putea împrumutacărțile și ziarele online, pentru a-i potoli pe nepoți, când vremea le arată cu degetul, un virus despre care nu s-a scris încă?
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România a luat act cu mâhnire, consternare și revoltă de situația în care se află d-na Daniela Gîfu, cadru universitar la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, scriitor, jurnalist și membru în Consiliul Director al UZPR. De la bun început menționăm că Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România acordă sprijin mediatic oricărui membru al său, în situații de injustiție socială sau juridică la care este supus. Singura condiționare a acestui sprijin este justețea cauzei. Din datele pe care le deținem, colega noastră Daniela Gîfu este victima unui abuz instituțional, care durează de 8 ani. Principalul actor al acestor abuzuri este Daniel Stătescu director executiv al Direcției Județene pentru Sport și Tineret Iași. Cazul este banal în aparență (e vorba de niște derapaje instituționale în cadrul unei asociații de proprietar), dar are ramificații până la zonele de vârf ale instituțiilor puterii din Iași. Nu le mai amintim, întrucât ele sunt déjà publice. Daniela Gîfu a înaintat sesizări la instituțiile direct și indirect responsabile de situația de la Asociația de Proprietari Stradela Florilor 10 din Iași, respectiv către managerul URBICA, la Secția 2 Poliție, la Ministerul Sportului și Tineretului, la Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) etc. A trimis recent și o somație avocațială. Până acum, nu a primit niciun răspuns. În ultimă instanță, a cerut sprijinul mass-media, precum și al uniunii de breaslă în al cărei consiliu director este membru: Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România. Din momentul în care și-a relatat situația la emisiunea „La un ceai cu Petru Frăsilă” de la TeleMoldova Plus din Iași, hărțuielile s-au abătut și peste moderatorul emisiunii, Petru Frăsilă, membru, de asemenea, al UZPR.
Ne exprimăm solidaritatea totală, atât față de Daniela Gîfu, cât și față de Petru Frăsilă și atragem atenția tuturor instituțiilor oficiale implicate să trateze cu obiectivitate cazul, în spiritul moralei, dreptății și justiției (precizăm că, în baza „expertizei” pe care o avem, cele două noțiuni, dreptate și justiție, nu mai sunt demult sinonime pentru noi).
Asigurăm, în același timp, pe oricine se simte nedreptățit de poziția noastră și de cea a persoanelor pe care noi le considerăm, până la proba contrarie, victime (Daniela Gîfu și Petru Frăsilă), că avem disponibilitatea de a asigura dreptul la cuvânt (dreptul la replică) oricărei părți implicate în această nefericită situație. Precizăm că orice demers publicat pe site-ul UZPR (uzp.org.ro) este expus vizionării de către cei 3.500 de membri ai Uniunii, jurnaliști de toate categoriile (presă scrisă, radio, televiziune și mediul online) din toată țara și din filialele din străinătate (Moldova, Serbia, Germania, Austria, Canada, SUA, Australia).
Așteptăm cu încredere și speranță, din partea instituțiilor vizate (precum și a celor avizate), rezolvarea corectă a unei situații anormale, care lezează, credem noi, însuși conceptul de stat de drept.
În cadrul unui eveniment fără precedent, Adunarea Generală anuală a UZPR, desfășurată online, a implicat, pe lângă sesiunea de vot exprimat electronic, o amplă întâlnire a conducerii centrale cu coordonatorii tuturor filialelor, care reprezintă vocea celor aproape 4.000 de membri ai celei mai mari organizații de breaslă din țară și care au discutat despre temele pe agenda Uniunii, au făcut propuneri pentru activitatea UZPR din anul 2021, au evaluat mersul organizației și au adus în prim-plan preocupările presei din toată țara.
Doru Dinu Glăvan, președinte: „UZPR este o legătură cu țara și cu filialele de peste hotare – Chișinău, Austria (Graz, Viena, Salzburg), Serbia- (Pančevo), SUA – (New York, Carolina de Nord), Canada – (Montreal, Toronto), Marea Britanie, Italia (Roma).”
În deschiderea discuțiilor, s-a ținut un moment de reculegere pentru jurnaliștii și membrii UZPR recent trecuți în neființă, apoi președintele Doru Dinu Glăvan a reiterat faptul că Uniunea este „o organizație solidă, puternică, în continuă ascensiune și vizibilitate, și mai ales care consemnează relații de excepție între membrii care o alcătuiesc”.
Menționând că tot ceea ce întreprinde Uniunea este „statutar și în temeiul legii”, precum și faptul că „detractorii, câțiva, sunt reduși la tăcere de către justiție, unul câte unul”, Doru Dinu Glăvan a amintit de faptul că Filiala Chișinău a UZPR are personalitate juridică în conformitate cu statutul UZPR și că „Uniunea este o legătură cu țara a filialelor de peste hotare, prin intermediul membrilor săi din Gratz, Viena, Serbia, New York, Canada, Carolina de Nord, Marea Britanie, Roma”.
Dan Constantin, președintele Comisiei de Atestare Profesională: „Am avut plăcerea să reîntâlnesc vechi colegi care, prin intermediul UZPR, se reconectează cu marea familie a presei”
Sintetizând raportul Comisiei de Atestare Profesională, care a fost supus votului membrilor, președintele Comisiei, Dan Constantin, a reliefat faptul că s-au prelucrat în anul 2020 sute de cereri de intrare în Uniune și de atestare a calității de jurnalist. „Au fost atestate 209 dosare, apoi validate de președinte. Cererile sunt verificate amănunțit, cu mult efort, la nivelul Secretariatului, apoi ajung la Comisie. Demn de menționat este faptul că în componența Comisiei intră jurnaliști din diverse segmente mass-media, ceea ce conferă o abordare complexă și completă a fiecărui dosar”, a spus Dan Constantin. Amintind faptul că a constatat că foarte mulți jurnaliști și publiciști care susțin fără recompensă presă locală în părți ale țării mai puțin conectate cu mass-media centrale, acțiuni de presă desfășurate în jurul școlilor sau instituțiilor de cultură, „publicații susținute de animatori culturali care dezvoltă fluxul mass-media în România profundă și care sunt un izvor de întărire a UZPR și a presei”, Dan Constantin a remarcat și calitatea UZPR de liant între jurnaliștii înstrăinați și risipiți de vremurile pline de provocări profesionale: „De când activez în această Comisie, am avut plăcerea să reîntâlnesc vechi colegi care, prin intermediul UZPR, se reconectează cu marea familie a presei”.
Șerban Cionoff, membru al Comisiei de Onoare și Arbitraj: „Membrii UZPR sunt solidari, conlucrează, iar aceste atitudini elimină din fașă orice încercări de dezbinare”
Prezentând pe scurt bilanțul pe anul 2020 al Comisiei de Onoare și Arbitraj a UZPR, Șerban Cionoff a punctat faptul că în anul care a trecut nu s-au semnalat cazuri de încălcare gravă a Statutului organizației. „Este remarcabil faptul că nu am mai avut situații de derapaje care să ne impună să intervenim. Membrii UZPR sunt solidari, conlucrează, susțin conducerea centrală, sunt activi și implicați, iar aceste atitudini elimină din fașă orice încercări de dezbinare, care se mai petrec, pe ici, pe colo, și în UZPR, ca, de altfel, în întreaga societate”, a spus Șerban Cionoff.
Mădălina Corina Diaconu, secretar general: „Activitatea UZPR în 2020 a fost extrem de densă și de diversă”
Realizând o trecere în revistă a activităților UZPR din anul 2020, prezentate în Raportul președintelui, supus, la rândul său, la vot, Mădălina Corina Diaconu, secretar general al Uniunii, a amintit Seratele „Eminescu jurnalistul”, festivalurile și parteneriatele organizației, evenimentul online „Săptămâna Presei Românești”, care va continua și în anul curent, activitatea Teatrului NostruM, concursul UZPR, care va fi încununat cu o Gală a Premiilor, continuarea demersurilor pentru recunoașterea prin lege a zilei de 28 iunie ca Ziua Ziaristului Român, apariția regulată a publicațiilor editate sub egida Uniunii, Revista UZPR și „Cronica timpului”, volumele editate în Editura UZP. „Am punctat doar câteva dintre nenumăratele activități care demonstrează importanța și utilitatea publică a Uniunii. Activitatea UZPR în anul 2020 a fost extrem de densă și de diversă”, a spus Mădălina Corina Diaconu.
Ilie Cristescu, președinte al Comisiei de Cenzori: „Bilanțul UZPR este remarcabil – există excedent chiar în condițiile unei activități foarte intense”
Detaliind pe marginea performanței financiar-contabile a UZPR, președintele Comisiei de Cenzori a menționat faptul că Uniunea a funcționat în anul 2020 cu respectarea tuturor normelor legale în vigoare și că a cheltuit mai puțin decât a încasat. „Bilanțul UZPR este remarcabil – există excedent chiar în condițiile unei activități foarte intense, cu o multitudine de acțiuni”. Ilie Cristescu a supus Adunării Generale Raportul a cărui aprobare duce la descărcarea de sarcini a Uniunii pentru anul 2020, adăugând că „finanțele UZPR au fost gestionate cu responsabilitate, în condițiile legii, fapt atestat și de un expert independent, care a confirmat Raportul Comisiei”.
La rândul său, vicepreședintele Sorin Stanciu a lansat propunerea către filialele Uniunii ca membrii care doresc să redirecționeze impozitul pe venit către UZPR, iar vicepreședintele Roxana Istudor a propus șefilor de filală ca viitorul număr al publicației-etalon a UZPR să fie centrat pe activitatea de presă pe care o desfășoară membrii Uniunii în acele zone din România care nu sunt conectate cu rețelele principale ale mass-media, dar fac informare profesionistă în zone din România profundă.
Ioan David, coordonator al Filialei Timiș, a propus introducerea în viitor în Statutul UZPR a existenței unor cercuri sau cluburi ale Uniunii, care să funcționeze alături de filiale. De asemenea, a vorbit despre crearea unui Centru de presă pentru Timișoara, în orizontul evenimentului de mare vizibilitate „Timișoara, Capitală culturală europeană”, a propus ca intrarea în UZPR să se facă după 15 ani de activitate profesională și cel puțin 300 de materiale publicate, precum și diferențierea între cotizațiile pe care le plătesc beneficiarii de indemnizații la pensie, dat fiind faptul că între pensiile jurnaliștilor, completate de această indemnizație, sunt diferențe foarte mari. Această propunere a fost susținută și de Ion Pamparău, coordonatorul Filialei Brașov a UZPR.
Una dintre ideile pe care le-a punctat George Coandă, președintele Comisiei de Onoare și Arbitraj a UZPR, a fost aceea ca „Uniunea să ia inițiativa de a iniția și de a înainta Parlamentului o formulă de lege a presei, care să reglementeze presa online”.
Marina Bădulescu, coordonator al Filialei Agerpres a UZPR, și-a anunțat susținerea pentru ediția din Săptămâna Presei Românești care va avea ca temă principală evoluția agenției naționale de presă. „Am o propunere din partea Comitetului Olimpic și Sportiv Român: o întâlnire a copiilor care participă la concursul Un condei numit fair-play cu jurnaliști din UZPR”, a spus Marina Bădulescu. Întrebarea a primit răspuns afirmativ imediat, de la președintele Doru Dinu Glăvan, care a afirmat că această acțiune ar fi „mai mult decât benefică pentru micii condeieri din rândul cărora se pot naște viitori jurnaliști sau cronicari sportivi și care trebuie să deslușească tainele meseriei de la profesioniștii din UZPR”.
Despre susținerea deplină pe care Filiala Prahova a UZPR o acordă conducerii și programului Uniunii a vorbit pe scurt coordonatorul Filialei, Claudius Dociu, membru al Consiliului Director, care a punctat faptul că „activitatea Uniunii ne determină, la nivel de Filială, să aprobăm documentele supuse la vot și să ne dorim în continuare o activitate cât mai fructuoasă”.
Intervenind în dezbatere, Dorina Sgaverdia, coordonator al Filialei Caraș-Severin, a propus includerea viitorului Muzeu al Presei din Banatul Istoric într-un program transfrontalier și, de asemenea, înființarea unei baze de informații despre membrii UZPR. De peste hotare a transmis un mesaj Mircea Popi, realizatorul emisiunii Vocea României, de la postul de radio din Gratz, Austria, membru al UZPR, care în fiecare vineri transmite o emisiune pentru românii din Austria, care a reamintit colegilor despre faptul că UZPR realizează o legătură specială, unică, înte românii din țară și Diaspora, prin intermediul unor profesioniști care sunt cel mai aproape de comunitate – jurnaliștii.
Coordonatorul Filialei Târgu Mureș a UZPR, jurnalistul și scriitorul Nicolae Băciuț, membru al Consiliului Director, a adus în reuniune o veste de excepție. „În ultima perioadă, în UZPR au început să se înscrie și jurnaliști de etnie maghiară, de la publicații în limba maghiară, ceea ce este un semn foarte bun al extensiei organizației în presă și în societate, fenomen care merită salutat. Pe de altă parte, deși mi-am exprimat rezervele, țin să punctez faptul că această întâlnire este un real succes, platforma online extinsă prilejuind o reuniune care cu greu ar fi putut fi realizată fizic. De altfel, dintre toate uniunile de creație în care sunt implicat, UZPR este singura în care solidaritatea se substanțializează cu adevărat”, a spus Nicolae Băciuț, propunînd, pe parcursul intervenției, elaborarea unui Dicționar al presei și jurnaliștilor de după 1989.
La rândul său, gen. (r) Gheorghe Văduva, membru al Consiliului Director, a detaliat pe marginea unora dintre ideile pe care le-a expus pe larg în Revista UZP, referitoare la evoluția jurnalismului online, menționând că „oricine poate scrie, dar asta nu înseamnă că este jurnalist”, iar Paulian Buicescu, coordonator al Filialei Olt a UZPR, a amintit câteva exemple de publicații locale care se realizează prin efortul și abnegația unor persoane dedicate presei.
Salutul Filialelor pe care le reprezintă a fost adus în reuniunea online prilejuită de Adunarea Generală anuală a UZPR de Ioan Damaschin, de la Constanța, precum și de Dragoș Bako, de la Sibiu.
Cu ocazia Adunării Generale anuale a UZPR au fost prezenți în același răstimp, prin videoconferință toți șefii de filiale UZPR din România și din Diaspora, și alți invitați din Filiale. Până la ora 18.00, delegații desemnați au aprobat prin vot electronic Raportul președintelui Doru Dinu Glăvan, Raportul Comisiei de Atestare Profesională, Raportul Juriului de Onoare, Disciplină și Arbitraj, Raportul Comisiei de Cenzori și descărcarea de gestiune a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România pentru exercițiul financiar din anul 2020, înregistrându-se o participare la votul electronic de peste 90%.
Inspectoratul Școlar Județean Hunedoara – după cum ne-a informat Biroul de presă – monitorizează dinamica scenariilor de funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, la nivelul județului Hunedoara, aceasta fiind influențată de evoluția situației epidemiologice din fiecare localitate. Prin urmare, începând cu data de 22 martie 2021, în conformitate cu Hotărârea Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Hunedoara nr. 41/19.03.2021 și cu prevederile Ordinului comun al Ministerului Educației și al Ministerului Sănătății nr. 3235/93/04.02.2021, cu modificările și completările ulterioare, în județul Hunedoara, se înregistrează următoarea situație:
– 21 de unități de învățământ vor începe activitatea didactică în Scenariul 1 (Scenariul verde). Acesta prevede participarea zilnică a tuturor preşcolarilor şi elevilor în unităţile de învăţământ, cu respectarea şi aplicarea tuturor normelor de protecţie și este aplicat în cazurile în care incidența cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor din localitate este mai mică sau egală cu 1/1000 de locuitori; – 73 de unități de învățământ vor derula cursuri conform Scenariului 2 (Scenariul galben). Acesta presupune participarea zilnică cu prezență fizică în unitățile de învățământ a tuturor preşcolarilor şi elevilor din învăţământul primar, a elevilor din clasele a VIII-a şi a XII-a, a XIII-a, și a celor din anii terminali din învățământul profesional și postliceal, cu respectarea şi aplicarea tuturor normelor de protecţie și participarea zilnică, în sistem on line a elevilor din celelalte clase/ani de studiu. Scenariul galben este aplicat în cazul în care incidența cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor din localitate este mai mare de 1/1000, dar mai mică sau egală cu 3/1000 de locuitori; – 138 de unități de învățământ, vor derula cursuri conform Scenariului 3 (Scenariul roșu). Acest scenariu presupune participarea zilnică, cu prezență fizică, a tuturor preşcolarilor şi elevilor din învăţământul primar, precum și a elevilor din clasele a VIII-a (în limita numărului de 15 elevi/clasă) şi a celor din anii terminali din învățământul liceal, profesional și postliceal (în limita a 17 elevi/clasă) și participarea zilnică, în sistem on-line a elevilor din celelalte clase/ani de studiu, respectiv a celor din clasele terminale care depășesc pragul de 15, respectiv, 17 elevi prezenți fizic în clasă. Scenariul roșu se aplică în cazurile în care incidența cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor din localitate este mai mare de 3/1.000 locuitori.
Consiliul de administrație de la nivelul fiecărei unități de învățământ adoptă propunerile de scenarii și, implicit, schimbarea acestora, în funcție de analiza situației epidemiologice efectuate de către Direcția de Sănătate Publică și Institutul Național de Sănătate Publică, de infrastructură și de resursele existente în fiecare unitate de învățământ.
Datorită sistării furnizării agentului termic primar, implicit a apei calde de consum și a încălzirii în municipiul Deva, conform comunicatului societății Complexul Energetic Hunedoara SA, Sucursala Electrocentrale Deva-Termocentrala Mintia, nr. 1958/1/4.03.2021, 7602 elevi și preșcolari deveni participă la activități didactice desfășurate în sistem online, în următoarele unități de învățământ: Liceul de Arte „Sigismund Toduță”, Liceul Teoretic „Teglas Gabor”, Școala Primară „Samuel”, Grădinița cu Program Prelungit Nr. 7, Grădinița cu Program Normal Nr. 3, Grădinița cu Program Prelungit Nr. 1, Grădinița cu Program Prelungit Nr. 2, Liceul cu Program Sportiv „Cetate”, Liceul Tehnologic Energetic „Dragomir Hurmuzescu”, Liceul Tehnologic „Grigore Moisil”, Liceul Tehnologic „Transilvania”, Școala Gimnazială „Andrei Șaguna”, Școala Postliceală „Vasile Goldiş”, Școala Sanitară Postliceală „Carol Davila”.
Centralizarea datelor transmise din unitățile de învățământ după stabilirea scenariilor, a evidențiat un număr de 28647 elevi care vor participa la activitățile didactice ce implică prezența fizică în școală și un număr de 24347 elevi care vor continua să participe la activitățile didactice, zilnic, în sistem on-line. Dintre aceștia, un număr de 399 preșcolari și elevi au fost încadrați într-o grupă de risc și studiază on-line în urma recomandărilor medicilor curanți. De asemenea, în județ există și un număr de 58 de cadre didactice care continuă predarea on-line, ca urmare a recomandărilor medicilor de medicina muncii.
În perioada 11 – 19 martie, a fost înregistrată următoarea situație în privința numărului total de cazuri confirmate/claselor cu prezență fizică suspendată: Preșcolari/elevi confirmați Covid-19: 36, Personal confirmat Covid-19: 50, Clase/grupe cu activitatea față în față suspendată ca urmare a cazurilor confirmate: 40.
Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Aflate încă în perioadă de restricții impuse de pandemie, instituțiile de cultură își caută modalități cât mai eficiente de a-și desfășura activitatea. Astfel, încă de la începutul anului 2021, Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa, Caraș-Severin a inițiat o serie de expoziții de carte menite să atragă iubitorii de lectură și cultură, precum și drept act de cinstire a unor importanți și apreciați scriitori, personalități culturale remarcante, dragi colaboratori ai instituției gazdă și ai revistei „Bocșa culturală”.
Săptămâna care tocmai s-a încheiat – 15 – 19 martie 2021 – a fost dedicată scriitorului, cercetătorului, teologului bănățean dr. Vasile Petrica și a reușit să adune cel mai mare număr de vizitatori de la începutul expozițiilor acestui an: 48 de utilizatori ai serviciilor bibliotecii, de toate vârstele, au poposit pentru o clipă la standul de carte semnată de Prea Onoratul protopop Vasile Petrica. Însuși sărbătoritul – născut în data de 17 martie -, alături de frumoasa sa familie, au vizitat în această perioadă expoziția de carte, completând-o.
Se cuvine să precizez că nu toți vizitatorii au acceptat să fie fotografiați, însă unii au avut șansa unei fotografii alături de autorul aniversat.
Seria expozițiilor de carte dedicate personalităților culturale „din imediata noastră apropiere” continuă cu regretatul lingvist Vasile C. Ioniță.
În perioada 22 – 26 martie 2021, la Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” din Bocșa, Caraș-Severin, iubitorii de lectură vor putea admira o serie de cărți semnate de prof. Vasile C. Ioniță.
Numele lui Vasile C. Ioniță și personalitatea acestuia sunt cunoscute în toată țara. Deşi născut pe meleaguri sucevene, la Dolhasca, la 24 martie 1932, profesorul Vasile C. Ioniţă este unul dintre cei mai importanţi lingvişti ai Banatului, unul dintre lingviștii harnici și cu renume în Banatul Montan.
Absolvent al Facultăţii de Filologie din Timişoara (1971), prof. Vasile C. Ioniţă a urmat un doctorat la Facultatea de Filologie din Cluj, iar din 1983 devine doctor în filologie (cu teza Cursul superior al Văii Timişului) .
Dialectolog, etimolog, onomastician, toponimist, publicist, scriitor, Vasile C. Ioniţă și-a dedicat întreaga viaţă cercetării, studiului şi scrisului.
A deținut diverse funcţii şi a practicat, de-a lungul vieții sale, mai multe profesii/ meserii: la începuturi a fost învăţător, apoi profesor, redactor de ziar, inspector şi secretar la Comitetul de Cultură şi Artă din Reşiţa, lector la direcţia Generală a presei şi Tipăriturilor pentru judeţul Caraş-Severin, traducător din rusă şi franceză.
Ca publicist a debutat în 1949 în „Viaţa Buzăului”; apoi a colaborat la diverse publicaţii din ţară şi străinătate, publicaţii de specialitate şi nu numai. La ziarul „Timpul” din Reşiţa a susţinut o rubrică permanentă.
A debutat editorial în 1972 cu un Glosar toponimic Caraş-Severin, apărut la Reşiţa, la Casa Corpului Didactic; în 1975, în colaborare cu Octavian Răuţ, editează Studii şi cercetări de istorie şi toponimiesub egida Muzeului de Istorie; în 1976, sub egida Bibliotecii Judeţene Caraş-Severin, realizează o plachetă în 40 de pagini Banatul, parte integrantă şi individualitate distinctă în contextul istorico-geografic şi al spiritualităţii româneşti. Contribuţii bibliografice. 1 Graiul bănăţean; în 1982 apare la Timişoara la editura „Facla” – Nume de locuri din Banat – o amplă monografie a toponimiei Banatului prefaţată de Alexandru Graur. În 1985, tot la Timişoara, la editura „Facla”, apare volumul Metafore ale graiurilor bănăţene; în 1997, la editura „Timpul” din Reşiţa, apare eseul monografic Sabin Păutza; Monografia localităţii Câlnicdin Caraş-Severin apare tot în 1997 la editura „Timpul” din Reşiţa; volumul Capricii. – un volum de amintiri, file de jurnal şi corespondenţă – apare în 1999 la editura „Timpul” din Reşiţa; în 2002, la editura „Eurostampa” din Timişoara, apare primul volum de Contribuţii lingvistice. Onomastică. Lexicologie semnat Vasile C. Ioniţă; în 2004, la „Intergraf ”din Reşiţa apare cel de-al doilea volumul de Contribuţii lingvistice…; tot în 2004 coordonează volumul Uite cine, ce şi cum vorbeşte. Teste comentate privind limba română, volum apărut la „Intergraf” la Reşiţa; tot în 2004, lăsând la o parte preocupările lingvistice, publică un volum de proză – Aripi frânte – continuând astfel seria volumelor memorialistice, relatând fapte absolut reale; Oglinzi infidele, volum apărut în 2005, Reşiţa, „Intergraf”; Meandre este volumul care continuă cronologic Aripi frânte şi apare în 2005 tot la editura „Intergraf” din Reşiţa.
În 1990 prof. Vasile C. Ioniţă se pensionează, dar activitatea culturală a domniei sale continuă. Îl găsim colaborator al unor publicaţii, dar şi colaborator al unor instituţii. O foarte bună şi rodnică colaborare a avut-o cu Radio Reşiţa, Doru Dinu Glăvan, redactorul şef de la acea vreme, sesizând şi valorificând puterea de muncă a maestrului, priceperea, profesionalismul acestuia. Pe lângă faptul că deţinea o rubrică la acest post de radio, Vasile C. Ioniţă scria, desfăşura o activitate scriitoricească rezultând câteva volume apărute sub egida Radio Reşiţa: Dicţionar de evenimente şi personalităţi din Banatul istoric, vol. 1 apărut la Reşiţa, la editura „Banatul Montan” în 2007, iar volumul 2 – Memento. Evenimente şi personalităţi din Banatul istoric, a apărut în 2008; 30 de istorioare despre oameni şi vremi, volum apărut în 2008 tot la Banatul Montan; Lecturi interzise, apare în 2009, Reşiţa. Banatul Montan; Memoria cuvintelor, volum apărut în 2010 la aceeaşi editură din Reşiţa şi Crâmpeie dintr-un veac trecut este volumul care încheie, în 2011, într-un fel, colaborarea cu Radio Reşiţa, o dată cu plecarea lui Doru Dinu Glăvan din radio, dar şi ultimul cu caracter memorialistic.
Din anul 2012 prof. Vasile C. Ioniță devine colaborator al revistei ”Bocșa culturală” și, tot în acest an, hotărăşte ca mare parte a bibliotecii sale să o dăruiască oraşului Bocşa, Bibliotecii Orășenești ”Tata Oancea”, având încredere în această instituţie şi în managerul ei. Să-și „mărite mândrele” la Bocșa, cum îi plăcea să spună. Astfel a început o poveste, cea a amenajării unei săli destinată acestui veritabil fond de documente, apoi povestea a continuat cu inaugurarea, în noiembrie 2013, a sălii care-i poartă numele, iar în 23 martie 2017, la aniversarea celor 85 de ani ai profesorului Ioniță, lansarea „Catalogului Sălii prof.dr. Vasile C. Ioniță” de la Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” din Bocșa (volum apărut la editura TIM din Reșița, dir. Gheorghe Jurma).
Povestea „încuscririi” a continuat cu susținerea rubricii „Povestea vorbei” în revista trimestrială „Bocșa culturală” și, probabil, va continua, pentru că „moș Ioniță de pe Nergăniță” (așa-i plăcea să se prezinte, deoarece așa l-a denumit mitropolitul Nicolae Corneanu) a lăsat manuscrise și cărți din care să poată fi susținută întotdeauna rubrica sa.
În 12 noiembrie 2020 lingvistul Vasile C. Ioniță s-a stins acasă, la Câlnic, vegheat de familia sa, care i-a fost întotdeauna alături cu grijă și dragoste.
Ne este dor de hazul și ironia dlui. Vasile Ioniță, de înțelepciunea domniei sale și de comentariile pline de savoare. Ne lipsește acest om hâtru și fascinant prin darul său de povestitor. Ne-au rămas cărțile și încă multe materiale pentru „Bocșa culturală”. Așa că, îl păstrăm aproape și, mai ales, îl ținem în suflet pe dragul nostru Vasile C. Ioniță!
Iar expoziția de carte completează grija noastră pentru păstrarea vie a memoriei acestuia… Dumnezeu să-l odihnească!
Miercuri, 23 septembrie 2020, în curtea interioară a Bibliotecii Germane „Alexander Tietz” s-a inaugurat un șir de dezbateri sub genericul „Conferințele Reșița 250: Oameni – Locuri – Fapte”, o continuare a unui proiect reușit, derulat în anul 245 al industriei reșițene (2015), sub denumirea „Păreri, opinii, realități. Discuții amicale pe tema istoriei Banatului Montan”, cu sprijinul de atunci al regretatului ing. Dan Perianu din Reșița. Proiectul este dedicat împlinirii în 2021, în data de 3 iulie, a 250 de ani de industrie reșițeană (1771 – 2020 / 2021). Coorganizatorii acestui proiect sunt Centrul Universitar UBB din Reșița, Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița. Conferințele se organizează o dată pe lună, acestea având câte un invitat special, care prezintă, așa cum o spune și genericul ciclului, o temă legată de Reșița și oamenii ei, în prim-plan fiind pusă dezvoltarea ei industrială, culturală, spirituală, educațională, patrimonială, de la începuturi până în prezent. Rezultatul concret al celor 10 conferințe va consta în apariția unei cărți care să poarte pecetea celor 250 de ani!
Primul conferențiar a fost în data de 23 septembrie prof. univ. dr. Rudolf Gräf, directorul Institutului de Cercetări Socio-Umane Sibiu al Academiei Române, urmat fiind de dr. Ada Cruceanu-Chisăliță în data de 1 octombrie cu cea de a II-a conferință, de ing. Iulian Georgevici în 26 noiembrie cu cea de a III-a conferință, de Andrei Bălbărău, coordonatorul Muzeului Cineastului Amator din Reșița, în 15 decembrie 2020, de prof. univ. dr. Gheorghe Popovici în 23 ianuarie 2021 cu cea de a V-a conferință și de Gheorghe Jurma în 24 februarie 2021 cu cea de a VI-a conferință.
Cea de a VII-a conferință va fi susținută de cunoscuta arhitectă Ioana Mihăiescu a cărui prezentare nu este necesară. Dânsa va vorbi despre o parte a patrimoniului arhitectural al Reșiței. Pentru a viziona această conferință, trebuie accesate paginile de Facebook și YouTube, la adresele de mai jos, luni, 22 martie 2021, începând cu orele 19.00.
Transmiterea live se va efectua de la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița.
Ieșită recent din tipar, Revista UZP nr. 21/2021 este centrată în jurul reperelor pe care membrii celei mai mari organizații de breaslă din țară consideră că sunt definitorii pentru fenomenul presei online.
Materialele care abordează această evoluție pun în discuție toate aspectele existenței în mediul virtual, nereglementat, a informărilor de toate felurile, din care cititorii trebuie să aleagă materialele profesioniste, care oferă o adevărată panoramă asupra temelor actualității. Realizate în mare parte de jurnaliști care activează în mediul online, materialele din Revista UZP reliefează un tablou complex, plin de provocări, în care evoluează presa online, plină, pe de o parte, de profesioniști ai mass-media, iar pe de altă parte teren de „exprimare” pentru autori de știri false, denaturate sau trunchiate.
Revista abordează, de asemenea, reuniunile Consiliului Consultativ Național al UZPR, care ilustrează implicarea și participarea activă a filialelor în conturarea parcursului Uniunii, importanța lor majoră pentru mersul de fiecare zi al unei organizații pe care o susțin, o reprezintă și o reflectă.
Din sumarul bogat al publicației care atrage, ca de obicei, și prin prezentarea grafică notabilă, distinctă, fac parte teme ca greșelile curente din gramatica pe care o folosesc unii reprezentanți ai furnizării de informație, o prezentare pe larg a motivelor care ar putea sta la baza acordării Premiului Nobel pe 2020 unui jurnalist și avertizor de integritate, o continuare a demersului UZPR de a aduce cât mai aproape de public presa științifică, cea chemată să „traducă” lumea științei pe înțelesul tuturor în această epocă a descoperirilor de cea mai mare importanță pentru viața de fiecare zi, informații inedite despre mersul presei în Europa și în lume, intervențiile și influențele prezente în presa sportivă, domeniu care rulează sume impresionante și care stârnește patimi de tot felul, inclusiv… economice, precum și o sinteză a celor mai importante materiale din conținut, în limba engleză.
Toate acestea creionează un fundal al presei ca parte și întreg în interiorul unei societăți în continuă transformare, cu jurnaliștii în „ochiul ciclonului”, întorși deopotrivă spre responsabilitatea pe care o poartă în interior și spre expunerea publică a adevărului deplin.
Remarcabilă, bogată și densă, atractivă, dar și relevantă, Revista UZP nr. 21/2021 vine în fața publicului cu unele dintre cele mai pline de înțeles și mesaj abordări ale mass-media, ca profesie dedicată slujirii intereselor omului, comunității, națiunii.
Proiectul având marca Reșița: 250 de ani de industrie, care a debutat în prima zi a anului jubileului, la 1 ianuarie 2021, merge mai departe cu etapa a II-a și a III-a. Inițiatorii acestui proiect sunt dr. Ada Cruceanu-Chisăliță și Erwin Josef Țigla, el desfășurându-se sub patronajul Centrului Universitar din Reșița al UBB, al Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, al Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin, al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița, al revistei „Reflex: Artă – Cultură – Civilizație”, al Societății „Metarsis: activități și servicii de cultură urbană și artă contemporană” Reșița și al Filialei Caraș-Severin „Ștefan Naciu” a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, demonstrând încă o dată, că împreună se pot realiza lucruri frumoase… Afișul și logo-ul proiectului au fost concepute și realizate de artistul plastic reșițean Bogdan Piperiu, astăzi trăitor în Tuttlingen / Germania.
În prima etapă (1 – 16 ianuarie 2021) au răspuns invitației noastre de a răspunde la două întrebări: Hugo Eduard Balazs, Steriana Aurelia Bogardo / Stela Enache, Aloisia Bohn-Fabry, Doina Dascălu-Bogdan, Dan. D. Farcaș, Maria Gheorghiu, Rudolf Gräf, Dimitrie Grama, Werner Henn, Mircea Hohoiu, Helmut Kulhanek, Mircea Martin, Daniel Onaca, Anton Schulz, Ioan Ernest Stendl și Marius Țeicu în categoria personalităților consacrate, precum și Lavinia Bârlogeanu, Diana Cuzmanovici-Bogea, Florin Deaconu, Vlad Elian Duca, Silvia Fierăscu, Lorena Garoiu, Rudolf Gräf jr., Ionuț Alexandru Hergane, Andrei Hoduț, Andreea Kremm, Bogdan Piperiu, Paul Gabriel Sandu, Oana Raluca Topală, Carla Troner-Negrea, Attila Varga și Walter Woth, ca făcând parte din categoria personalităților în devenire / consacrare.
În perioada 1 – 17 martie 2021 a urmat a II-a etapă. Au răspuns la cele două întrebări Valeria Arnăutu, Robert Babiak, Jan Cornelius, Dan Doman, Daniel Goiți, Gheorghe Jorj, Sorin Keller, Doru Meilă, Iosif Corneliu Mureșanu, Francisc Potmischil, Silviu Rogobete, Valeriu Sepi, Robert Stupak, Christian Tirier, Teodora Ungureanu-Cepoi, Nicoleta Voica și Damian Vulpe în categoria personalităților consacrate, precum și Mihai Andrei Cheregi, Sabin Dorohoi, Yvonne Hergane, Cătălin Iacob, Cristina Igrișan, Ovidiu Iovanel, Árpád Cristian Kurta, Septimiu Fabian Mare, Marius Mihailovici, Camelia Mingasson, Cosmin Morariu, Cristian Paul Mozoru, Simion Novac, Doru Pîrvu, Sonia Elena Popovici, Jozsef Racz și Anca Luiza Zaharia ca făcând parte din categoria personalităților în devenire / consacrare.
În perioada 4 – 20 mai 2021 urmează cea de a III-a și ultima etapă, în cadrul căreia vom publica pe rețelele de socializare răspunsurile la 2 întrebări adresate unor personalități consacrate, legate prin naștere de Reșița, sau personalități în curs de formare, de asemenea legate prin naștere de Reșița. Întrebările sunt următoarele:
Ce înseamnă pentru Dumneavoastră Reșița la împlinirea a 250 de ani de industrie, sărbătoriți la 3 iulie 2021?
Ce gânduri trimiteți Reșiței și locuitorilor ei în an jubiliar?
Vă îndemnăm să ne fiți aproape și în această cea de a III-a etapă, reamintindu-ne împreună de oameni născuți prin bunăvoința Bunului Păstor pe meleagurile noastre, astăzi trăitori în lumea largă. Vă invităm, totodată, să ne propuneți și alte nume ale unor personalități consacrate sau în devenire, legate de Reșița natală, pe care inițiatorii și realizatorii acestui proiect nu le-au identificat până în prezent. Pentru aceasta vă rugăm să ne contactați pe adresa de e-mail: contact@erwinjoseftigla.ro.
La sfârșitul celei de a III-a etape vom avea 100 de persoane care au răspuns invitației noastre, 100 de profesioniști – pentru a parafraza titlul unei îndrăgite emisiuni de la TVR -, care duc cu cinste numele localității natale pe toate meridianele lumii. Răspunsurile acestora vor fi cuprinse între coperțile unei cărți care va apărea cu prilejul împlinirii a 250 de ani de industrie la Reșița, în preajma zilei de 3 iulie 2021. Până atunci însă, vă invităm să ne fiți aproape și pe mai departe…
Cu toții facem parte din marea familie a noastră, a tuturora, a celor care sărbătorim cu sufletul Reșița, la 250 de ani de industrie!
Proiectul având marca Reșița: 250 de ani de industrie, care a debutat în prima zi a anului jubileului, la 1 ianuarie 2021, merge mai departe cu etapa a II-a. Inițiatorii acestui proiect sunt dr. Ada Cruceanu-Chisăliță și Erwin Josef Țigla, el desfășurându-se sub patronajul Centrului Universitar din Reșița al UBB, al Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, al Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin, al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița, al revistei „Reflex: Artă – Cultură – Civilizație”, al Societății „Metarsis: activități și servicii de cultură urbană și artă contemporană” Reșița și al Filialei Caraș-Severin „Ștefan Naciu” a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, demonstrând încă o dată, că împreună se pot realiza lucruri frumoase… Afișul și logo-ul proiectului au fost concepute și realizate de artistul plastic reșițean Bogdan Piperiu, astăzi trăitor în Tuttlingen / Germania.
În prima etapă (1 – 16 ianuarie 2021) au răspuns invitației noastre de a răspunde la două întrebări: Hugo Eduard Balazs, Steriana Aurelia Bogardo / Stela Enache, Aloisia Bohn-Fabry, Doina Dascălu-Bogdan, Dan. D. Farcaș, Maria Gheorghiu, Rudolf Gräf, Dimitrie Grama, Werner Henn, Mircea Hohoiu, Helmut Kulhanek, Mircea Martin, Daniel Onaca, Anton Schulz, Ioan Ernest Stendl și Marius Țeicu în categoria personalităților consacrate, precum și Lavinia Bârlogeanu, Diana Cuzmanovici-Bogea, Florin Deaconu, Vlad Elian Duca, Silvia Fierăscu, Lorena Garoiu, Rudolf Gräf jr., Ionuț Alexandru Hergane, Andrei Hoduț, Andreea Kremm, Bogdan Piperiu, Paul Gabriel Sandu, Oana Raluca Topală, Carla Troner-Negrea, Attila Varga și Walter Woth, ca făcând parte din categoria personalităților în devenire / consacrare. Cu toții facem parte din marea familie a noastră, a tuturora, a celor care sărbătorim cu sufletul Reșița, la 250 de ani de industrie!
În perioada 1 – 17 martie 2021 am publicat pe rețelele de socializare răspunsurile la 2 întrebări adresate unor personalități consacrate, legate prin naștere de Reșița sau personalități în curs de formare, de asemenea legate prin naștere de Reșița. Întrebările au fost următoarele:
Ce înseamnă pentru Dumneavoastră Reșița la împlinirea a 250 de ani de industrie, sărbătoriți la 3 iulie 2021?
Ce gânduri trimiteți Reșiței și locuitorilor ei în an jubiliar?
Astăzi, miercuri, 17 martie 2021, citim răspunsurile medicului Christian Tirier și ale inginerului Septimiu Fabian Mare:
Ce înseamnă pentru Dumneavoastră Reșița la împlinirea a 250 de ani de industrie, sărbătoriți la 3 iulie 2021?
În anul 1973 am plecat din Reșița în Germania. După diferite stațiuni în Germania ne-am mutat la Essen, în Zona Ruhr, unde trăim din anul 1985. De 17 ani lucrez la Bottrop, în nordul zonei. Ambele orașe, în mijlocul Zonei Ruhr, au fost simboluri de prosperitate ale unei industrii grele, respectiv ale mineritului de cărbune. Aici lucrează, respectiv, au lucrat, mândri oțelari și mineri cu cea mai modernă tehnică a timpului lor. Au contribuit considerabil la prosperitatea regiunii și a națiunii. Sunt mândru să vin dintr-o regiune ca Reșița și împrejurimi, care are o istorie asemănătoare și care a strălucit cu realizări tehnice la timpul ei.
Timpurile s-au schimbat dramatic. În Zona Ruhr nu mai există nicio mină de cărbune deschisă. Firma Krupp-Stahl în Essen luptă actualmente pentru supraviețuire. Chiar dacă nu am mai fost de 35 de ani la Reșița, imaginile și povestirile din orașul meu natal sunt asemănătoare.
În Zona Ruhr a fost nevoie de multiple schimbări structurale. Orașul Bottrop a primit cu proiectul „Innovation City” milioane de Euro de subvenție. Essen a creat o viață culturală excelentă, a fost capitală europeană a culturii – 2010. În România, Sibiul ne-a arătat, în 2007, cum se face.
Ce gânduri trimiteți Reșiței și locuitorilor ei în an jubiliar?
Doresc iubitului meu oraș natal Reșița să contribuie la schimbarea timpurilor cu excelentul knowhow existent. Doresc conducătorilor, organizatorilor și întregii populații succesul unui viitor strălucit. Îl merită.
Mă bucur să revăd Reșița în vara anului 2021.
Septimiu Fabian Mare, dr. ing., cercetător în domeniul criptografiei și al securității digitale, Timișoara
Ce înseamnă pentru Dumneavoastră Reșița la împlinirea a 250 de ani de industrie, sărbătoriți la 3 iulie 2021?
Pentru mine, Reșița este un loc cu o profundă încărcare sentimentală, întrucât acolo am petrecut prima jumătate din viață. Destul de izolat ca așezare, orașul părea pentru mine o adevărată bulă în care am trăit, văzut prin prisma experiențelor de viață ulterioare. Cu trecerea timpului însă, am conștientizat că acea bulă din trecut, era de fapt un bagaj de amintiri bine sedimentate, cu bune cu rele, amintiri care îmi sunt atât de dragi și clare ca și când ar fi fost ieri, ca și când anii petrecuți în afara orașului natal au trecut într-o fracțiune de secundă.
Am fost adesea întrebat ce îmi place la „acel“ oraș, de oameni care au fost doar în trecere și și-au format o primă impresie critică analizând aparențele. Emoția amintirilor mele, nu este o imagine pe care o pot proiecta cuiva, sunt ale mele și le port cu mine oriunde m-aș afla. Reșița pentru mine înseamnă familia cu care am copilărit, din care au mai rămas doar părinții, înseamnă prieteni, colegi, profesori, drumurile zilnice spre școală pe lângă peretele de plopi înalți care umbreau odată bulevardele, dealurile care își schimbau culoarea în funcție de anotimp, magazinele mici de cartier pentru care trebuia să bați străzile lungi în plimbare, limbile străine care le auzi pe străzi, și lista ar putea continua. Sunt doar câteva din multele lucruri care pe cât de simple par, pentru mine declanșează o avalanșă de amintiri în care ușor mă pierd cu gândul.
Revăd locul natal cu bucurie și tristețe, tristețea vine din faptul că orașul nu mai este același cu cel ce l-am lăsat în urmă. Mă bucur nespus de faptul că orașul se modernizează și acest lucru se vede peste tot, dar odată cu modernizarea, pentru mine cel puțin, se pierde puțin câte puțin din Reșița mea, a amintirilor mele. Momentele acelea care nu le-ai conștientizat când s-au întâmplat, oamenii, locurile, ocaziile, împrejurările, sunt aspecte pe care timpul nemilos nu îți permite să le repeți, așa că tot ce rămâne sunt frumoasele amintiri.
Ce gânduri trimiteți Reșiței și locuitorilor ei în an jubiliar?
Reșița este singurul oraș mare din Banat care are acces direct la munți, păduri, lacuri și râuri, toate la o aruncătură de băț, lucru căutat de toți locuitorii din zona de vest a țării pentru concedii și mici escapade la sfârșit de săptămână.
Doresc Reșiței și reșițenilor să contribuie în continuare la dezvoltarea orașului așa cum au făcut-o în ultimii ani, din totdeauna vedeam mai mult latura unui orășel montan turistic, mai mult decât l-am văzut ca un oraș industrial. Reșița are foarte multe atu-uri de care ar putea profita pentru dezvoltarea turismului și a industriei prelucrătoare de materiale din zonă, lucru care în prezent ar putea relansa economia întregii zone și ar limita exodul populației tinere. Să ne revedem cu toții într-o Reșița modernizată, rezultatul proiecției și viziunii multora dintre noi!
Primăria Reşiţa a implementat 42 de proiecte de 160 de milioane de euro în ultimii patru ani pentru îmbunătăţirea nivelului de trai din oraş iar în prezent are cele mai ambiţioase planuri în ceea ce priveşte infrastructura mare pentru a facilita accesul turiştilor, investitorilor, dar şi al celor din Timişoara şi Banat.
„Un proiect de 300 mil. euro este reabilitarea şi modernizarea căii ferate dintre aeroportul Timişoara – Timişoara – Voiteni – Reşiţa şi Timişoara-Voiteni – Stamora Moraviţa – legătură cu Serbia. Am discutat şi cu fostul ministru al transporturilor Lucian Bode cât şi cu Cătălin Drulă, actualul ministru, pentru ca Reşiţa să coordoneze acest proiect. Semnăm în martie protocolul final cu CFR Infrastructură, iar acesta va fi al treilea semnat după Cluj şi Braşov. Vom facilita ieşirea celor din această zonă spre Timişoara şi aeroport iar în acelaşi timp facilităm accesul turiştilor în zonă. Pentru a primi finanţare prin PNRR noi trebuie să fim gata cu proiectul tehnic în decembrie 2022 iar proiectul trebuie să fie gata până în decembrie 2026“, a spus Ioan Popa, primarul municipiului Reşiţa.
Drumul lui Ioan Popa de la antreprenoriat la administraţia publică a adus cu el mai multe strategii ce au impactat dezvoltarea oraşului Reşiţa într-un mod pozitiv, printre care se numără partea de marketing şi analiză prin care se stabilesc punctele tari şi punctele slabe ale oraşului.
Ioan Popa, antreprenorul care a fondat brandul de paste Monte Banato, a investit 5 milioane de euro într-un proiect turistic în comuna Văliug din judeţul Caraş-Severin, sub numele Casa. Ioan Popa mai deţine în prezent doar 7,5% din Monte Banato, restul fiind vândut către italienii de la Colussi. Din 2016, el este şi primarul oraşului Reşiţa.
„Acum lucrăm la caietul de sarcini pentru studiul de fezabilitate pe care îl vom lansa cel mai probabil în aprilie. Noi avem un calendar până în decembrie 2026 ce ar trebui. Studiul de fezabilitate trebuie realizat până la final de 2021, început de 2022 pentru a avea licitaţia pentru proiectul tehnic şi execuţie. Dacă va reuşi, în următorii patru ani, 2023-2026 vom face proiectul. Trenurile cu propulsie pe hidrogen sunt deja în operare în Germania. Dacă tot am rămas în urmă, acum trebuie să ardem nişte etape, nu putem fi tot timpul în urmă. La cel cum s-a întâmplat cu internetul şi acum suntem în top viteză“, a explicat Ioan Popa,
El este de părere că oraşele de sub 100.000 de locuitori pot atrage atât forţă de muncă cât şi investiţii, în contextul în care marile centre regionale au înregistrat creşteri ale costului de trai. Spre exemplu Clujul a devenit mai scump decât Bucureştiul.
„În ultimii 3-4 ani acei poli de dezvoltare gândiţi în 2007-2013 precum Timişoara, Cluj, Iaşi, Craiova, Constanţa sau Bucureşti dau semne de supraîncălzire, în special pe piaţa imobiliară unde preţurile au crescut mult, iar spre exemplu plusul obţinut de un IT-ist din Bistriţa sau Reşiţa de a se muta la Cluj e anihilat de costurile mai mari cu traiul de zi cu zi“, a spus primarul Reşiţei.
El este de părere că investitorii caută acum soluţii de a ajunge la resursa umană din oraşe mai mici, de în jurul a sau sub 100.000 de locuitori.
„Universitatea Babeş-Bolyai a fuzionat prin absorbţie cu Universitatea Eftimie Murgu din Reşiţa pentru că în portofoliul UBB nu există inginerie iar acum suntem în discuţie cu universitatea din Cluj pentru a realiza un cluster la Cluj unde să implicăm şi investitori din IT şi robotică industrială. Vorbim de firme din top cinci mondial din IT. Ei vor să iasă din aceşti poli de dezvoltare pentru a găsi resursă umană. Noi am suportat o depopulare masivă dar acest lucru s-a oprit acum şi există o populaţie care are rezistenţă la deplasare. Din acest motiv am venit cu proiecte europene pentru educaţie, am creat Şcoala Duală la Reşiţa şi ne-am asumat cazarea şi masa celor care vin şi fac şcoală aici. Astfel am adus tineri aici în oraş şi avem o altă dinamică. Oamenii vin spre noi“, a explicat primarul.
El are în plan ca primăria să nu încurajeze numai companii de talie mare, având în vedere istoricul din Reşiţa, unde două mari fabrici care aveau 14.000 şi 17.000 de angajaţi s-au prăbuşit la câte 1.000 de angajaţi fiecare.
„A fost o dramă care a lăsat urme adânci aici. Dorinţa este să dezvoltăm antreprenoriat de dimensiuni mici şi medii deoarece este mai maleabil în situaţii de criză. Suntem în discuţii pentru a aduce un centru de baze de date care are nevoie de curent electric, internet de bună calitate şi apă de răcire. Aceste centre cu servere mari are nevoie de 100-120 de IT-işti, dar oameni plătiţi foarte bine şi creştem veniturile medii per locuitor.“
„Este un target interesant. Sunt oraşe care se bat pentru oameni, însă noi nu suntem adepţii creşterii cu o dinamică rapidă a oraşului deoarece dacă infrastructura nu ţine pasul cu dinamica populaţiei creezi nemulţumiri“, a explicat Ioan Popa.
Miza acum este dezvoltarea de către Ceetrus România a unui amplu proiect imobiliar de 50 de milioane de euro care va include un aquapark, un mall dar şi birouri şi rezidenţial.
„Sunt 40ha în zona industrială Mociur unde Ceetrus România care are la Braşov proiectul Coresi a terminat masterplanul şi va dezvolta în Reşiţa un centru comercial inteligent, modern, aerisit şi un parc acvatic după modelul Nymphaea Oradea – lucrăm cu aceeaşi arhitecţi, pentru a avea aceste două puncte. În faza a doua va urma şi birouri şi o componentă de rezidenţial“, a spus primarul.
Pentru a atrage investiţii primăria a pus la punct o agenţie de dezvoltare locală care merge alături de investitor la toate instituţiile de care are nevoie, inclusiv la agenţia de mediu, apă sau gaz pentru a ne asigura că obţinem cât mai repede avizele şi participăm la toate seminariile, târgurile şi forumurile de profil.
„Investitorii nu caută neapărat un loc, ci şi oameni cu care să discute, relaţia umană cu primarul, cu administraţia publică, cu direcţia de urbanism, cu Registrul Comerţului. Decizia este una cu o doză de subiectivism, dar se bazează mult pe relaţiile interurbane“.
Proiectul având marca Reșița: 250 de ani de industrie, care a debutat în prima zi a anului jubileului, la 1 ianuarie 2021, merge mai departe cu etapa a II-a. Inițiatorii acestui proiect sunt dr. Ada Cruceanu-Chisăliță și Erwin Josef Țigla, el desfășurându-se sub patronajul Centrului Universitar din Reșița al UBB, al Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, al Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin, al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița, al revistei „Reflex: Artă – Cultură – Civilizație”, al Societății „Metarsis: activități și servicii de cultură urbană și artă contemporană” Reșița și al Filialei Caraș-Severin „Ștefan Naciu” a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, demonstrând încă o dată, că împreună se pot realiza lucruri frumoase… Afișul și logo-ul proiectului au fost concepute și realizate de artistul plastic reșițean Bogdan Piperiu, astăzi trăitor în Tuttlingen / Germania.
În prima etapă (1 – 16 ianuarie 2021) au răspuns invitației noastre de a răspunde la două întrebări: Hugo Eduard Balazs, Steriana Aurelia Bogardo / Stela Enache, Aloisia Bohn-Fabry, Doina Dascălu-Bogdan, Dan. D. Farcaș, Maria Gheorghiu, Rudolf Gräf, Dimitrie Grama, Werner Henn, Mircea Hohoiu, Helmut Kulhanek, Mircea Martin, Daniel Onaca, Anton Schulz, Ioan Ernest Stendl și Marius Țeicu în categoria personalităților consacrate, precum și Lavinia Bârlogeanu, Diana Cuzmanovici-Bogea, Florin Deaconu, Vlad Elian Duca, Silvia Fierăscu, Lorena Garoiu, Rudolf Gräf jr., Ionuț Alexandru Hergane, Andrei Hoduț, Andreea Kremm, Bogdan Piperiu, Paul Gabriel Sandu, Oana Raluca Topală, Carla Troner-Negrea, Attila Varga și Walter Woth, ca făcând parte din categoria personalităților în devenire / consacrare. Cu toții facem parte din marea familie a noastră, a tuturora, a celor care sărbătorim cu sufletul Reșița, la 250 de ani de industrie!
În perioada 1 – 17 martie 2021 vom publica pe rețelele de socializare răspunsurile la 2 întrebări adresate unor personalități consacrate, legate prin naștere de Reșița sau personalități în curs de formare, de asemenea legate prin naștere de Reșița. Întrebările sunt următoarele:
Ce înseamnă pentru Dumneavoastră Reșița la împlinirea a 250 de ani de industrie, sărbătoriți la 3 iulie 2021?
Ce gânduri trimiteți Reșiței și locuitorilor ei în an jubiliar?
Astăzi, marți, 16 martie 2021, vom citi răspunsurile inginerul Sorin Keller și ale Ancăi Luiza Zaharia:
Marți, 16 martie 2021
Sorin Keller, inginer, vicepreședinte IIW-International Institute of Welding, Oberrohrdorf / Elveția
Ce înseamnă pentru Dumneavoastră Reșița la împlinirea a 250 de ani de industrie, sărbătoriți la 3 iulie 2021?
Istoric, Reșița rămâne pentru mine unul dintre cele mai reprezentative centre industriale ale fostului imperiu Habsburgic și, începând cu anul 1920, leagănul industriei românești. Emoțional, Reșița este orașul în care m-am născut, în care începând din 1839 a trăit și a muncit o mare parte din familia mea și a cărui inimă încă de la înființare au fost furnalele, oțelăria, cocseria, laminoarele, fumul și, în aer, mirosul de industrie siderurgică.
Dar Reșița înseamnă pentru mine și o industrie constructoare de mașini de excepție, care a realizat peste râul Bârzava, în Stavila, primul pod sudat din Europa de sud-est, a creat faimoase locomotive cu abur și diesel, dar și generatoarele și turbinele hidraulice care echipează aproape toată industria hidroenergetică din România.
Dar poate cel mai important, Reșița rămâne pentru mine simbolul de multiculturalitate, cu oamenii săi deosebiți, harnici, inovativi, vizionari, iubitori ai sportului și cu umorul lor unic, de reșițean.
Ce gânduri trimiteți Reșiței și locuitorilor ei în an jubiliar?
Doresc locuitorilor și prietenilor mei, ca orașul să-și regăsească stabilitatea economică, urmând drumuri noi, care poate nu mai au nimic comun cu trecutul industrial, dar care se bazează pe mentalitatea reșițeanului de a fi creativ și deschis pentru nou.
Anca Luiza Zaharia, asist. univ. Departament Modă – Design Vestimentar, Universitatea de Artă și Design, Cluj Napoca
Ce înseamnă pentru Dumneavoastră Reșița la împlinirea a 250 de ani de industrie, sărbătoriți la 3 iulie 2021?
Reșița pentru mine înseamnă acasă. Este locul care mi-a pus bazele dezvoltării, oraș în care oamenii au necesitatea artei, sportului și industriei pentru a clădi viitorul. De fiecare dată când revin în Reșița am un sentiment nostalgic. Îmi aduc aminte de cerul roșu arămiu deasupra oțelăriei ce transformau orașul pentru câteva secunde într-un ritual; de zilele în care mergeam alături de mama mea la Combinatul Siderurgic să-l vizităm pe tatăl meu care a lucrat acolo până la ieșirea în pensie; de competițiile de natație la care concuram cu pasiune reprezentând orașul; de plimbările cu tramvaiul dintr-un capăt al orașului într-altul; de expoziții, piese de teatru, concerte și manifestări artistice care au clătit ochii reșițenilor de griul industrial.
Sărbătoresc de fiecare dată când mă întorc acasă deoarece este evidentă evoluția continuă a orașului, și observ puterea și efortul depus de oameni mândri și fericiți că sunt reșițeni.
Ce gânduri trimiteți Reșiței și locuitorilor ei în an jubiliar?
În primul rând sănătate pentru a se bucura cât mai mult de frumusețea orașului și a zonei în care este așezat. Iar în al doilea rând să nu uite că „Banatul este fruncea” și trebuie menținut acest statut.
Sursă – Ștefan Both, de vorbă cu istoricul bănățean Ioan HAȚEGAN
Istoria Banatului este mai mult decât interesantă, are personalităţi demne de panteonul mondial, are evenimente care sunt înscrise cu litere de aur în istoriografia Europeană, însă zona a fost ignorată cu desăvârşire de istoricii români.
Toţi istoricii, chiar şi cei aflaţi astăzi la modă, precum Lucian Boia sau Neagu Djuvara, s-au ocupat de istoria românilor de perspectiva Ţării Româneşti şi Moldovei. „Nu s-a scris despre istoria Banatului şi nu se scrie nici astăzi. Chiar şi acum, colegii mei istorici de la Bucureşti îmi spun că noi suntem de vină, pentru că nu publicăm în revistele de acolo. Istorici de aici mai publică în Banat şi Cluj, dar la Bucureşti nu”, a declarat istoricul timişorean Ioan Haţegan. Zona Banatului era parte din puternicul Regat Ungar, în timp ce de abia după mai multe veacuri au început să apară, şovăielnic, primele voievodate româneşti. În perioada în care Timişoara era deja o cetate puternică, devenită capitala Regatului Ungar (1316 – 1323), după ce Carol Robet de Anjou şi-a mutat reşedinţa aici,
Bucureştiul avea să mai aştepte aproape 150 de ani pentru prima atestare istorică. Un alt motiv pentru care istoria Banatului era ţinută sub tăcere este faptul că regii şi conducătorii din Banat nu erau români, astfel că era mai bine ca ei să fie ignoraţi. “Nu a existat o dorinţă de a promova această regiune, în niciun fel. Era mai bine să nu se vorbească. Istoria Banatului nu a fost istoria României, dar nici măcar a Transilvaniei, de care este legată doar în anumite momente. E separată în foarte mare măsură.
Istoria Banatului este legată de Regatul Maghiar, de Imperiul Otoman, de Imperiul Habsburgic, de Imperiul Austro-Ungar, iar de abia de la 1919 de România”, a mai spus istoricul. Puţinele lucruri care s-au spus despre Banat au fost cosmetizate în istoria naţional-comunistă. “Nu se poate spune că s-a minţit, ci mai de grabă nu s-a spus. S-a pus accentul pe românizarea locului, a personajelor. Numele personalităţilor erau românizate. Chiar şi pe Gheorghe Doja l-au făcut român, dar el era Secui, sau pe Paul Chinezul”, a adăugat Ioan Haţegan.
UZPR CARAS SEVERIN 