Proiectul având marca Reșița: 250 de ani de industrie, care a debutat în prima zi a anului jubileului, la 1 ianuarie 2021, merge mai departe cu etapa a II-a. Inițiatorii acestui proiect sunt dr. Ada Cruceanu-Chisăliță și Erwin Josef Țigla, el desfășurându-se sub patronajul Centrului Universitar din Reșița al UBB, al Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, al Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin, al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița, al revistei „Reflex: Artă – Cultură – Civilizație”, al Societății „Metarsis: activități și servicii de cultură urbană și artă contemporană” Reșița și al Filialei Caraș-Severin „Ștefan Naciu” a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, demonstrând încă o dată, că împreună se pot realiza lucruri frumoase… Afișul și logo-ul proiectului au fost concepute și realizate de artistul plastic reșițean Bogdan Piperiu, astăzi trăitor în Tuttlingen / Germania.

În prima etapă (1 – 16 ianuarie 2021) au răspuns invitației noastre de a răspunde la două întrebări: Hugo Eduard Balazs, Steriana Aurelia Bogardo / Stela Enache, Aloisia Bohn-Fabry, Doina Dascălu-Bogdan, Dan. D. Farcaș, Maria Gheorghiu, Rudolf Gräf, Dimitrie Grama, Werner Henn, Mircea Hohoiu, Helmut Kulhanek, Mircea Martin, Daniel Onaca, Anton Schulz, Ioan Ernest Stendl și Marius Țeicu în categoria personalităților consacrate, precum și Lavinia Bârlogeanu, Diana Cuzmanovici-Bogea, Florin Deaconu, Vlad Elian Duca, Silvia Fierăscu, Lorena Garoiu, Rudolf Gräf jr., Ionuț Alexandru Hergane, Andrei Hoduț, Andreea Kremm, Bogdan Piperiu, Paul Gabriel Sandu, Oana Raluca Topală, Carla Troner-Negrea, Attila Varga și Walter Woth, ca făcând parte din categoria personalităților în devenire / consacrare. Cu toții facem parte din marea familie a noastră, a tuturora, a celor care sărbătorim cu sufletul Reșița, la 250 de ani de industrie!

În perioada 1 – 17 martie 2021 am publicat pe rețelele de socializare răspunsurile la 2 întrebări adresate unor personalități consacrate, legate prin naștere de Reșița sau personalități în curs de formare, de asemenea legate prin naștere de Reșița. Întrebările au fost următoarele:

1. Ce înseamnă pentru Dumneavoastră Reșița la împlinirea a 250 de ani de industrie, sărbătoriți la 3 iulie 2021?
2. Ce gânduri trimiteți Reșiței și locuitorilor ei în an jubiliar?

Astăzi, miercuri, 17 martie 2021, citim răspunsurile medicului Christian Tirier și ale inginerului Septimiu Fabian Mare:

Miercuri, 17 martie 2021

Christian Tirier, medic, Essen / Germania

Ce înseamnă pentru Dumneavoastră Reșița la împlinirea a 250 de ani de industrie, sărbătoriți la 3 iulie 2021?

În anul 1973 am plecat din Reșița în Germania. După diferite stațiuni în Germania ne-am mutat la Essen, în Zona Ruhr, unde trăim din anul 1985. De 17 ani lucrez la Bottrop, în nordul zonei. Ambele orașe, în mijlocul Zonei Ruhr, au fost simboluri de prosperitate ale unei industrii grele, respectiv ale mineritului de cărbune. Aici lucrează, respectiv, au lucrat, mândri oțelari și mineri cu cea mai modernă tehnică a timpului lor. Au contribuit considerabil la prosperitatea regiunii și a națiunii. Sunt mândru să vin dintr-o regiune ca Reșița și împrejurimi, care are o istorie asemănătoare și care a strălucit cu realizări tehnice la timpul ei.

Timpurile s-au schimbat dramatic. În Zona Ruhr nu mai există nicio mină de cărbune deschisă. Firma Krupp-Stahl în Essen luptă actualmente pentru supraviețuire. Chiar dacă nu am mai fost de 35 de ani la Reșița, imaginile și povestirile din orașul meu natal sunt asemănătoare.

În Zona Ruhr a fost nevoie de multiple schimbări structurale. Orașul Bottrop a primit cu proiectul „Innovation City” milioane de Euro de subvenție. Essen a creat o viață culturală excelentă, a fost capitală europeană a culturii – 2010. În România, Sibiul ne-a arătat, în 2007, cum se face.

Ce gânduri trimiteți Reșiței și locuitorilor ei în an jubiliar?

Doresc iubitului meu oraș natal Reșița să contribuie la schimbarea timpurilor cu excelentul knowhow existent. Doresc conducătorilor, organizatorilor și întregii populații succesul unui viitor strălucit. Îl merită. 

Mă bucur să revăd Reșița în vara anului 2021.

Septimiu Fabian Mare, dr. ing., cercetător în domeniul criptografiei și al securității digitale, Timișoara

Ce înseamnă pentru Dumneavoastră Reșița la împlinirea a 250 de ani de industrie, sărbătoriți la 3 iulie 2021?

Pentru mine, Reșița este un loc cu o profundă încărcare sentimentală, întrucât acolo am petrecut prima jumătate din viață. Destul de izolat ca așezare, orașul părea pentru mine o adevărată bulă în care am trăit, văzut prin prisma experiențelor de viață ulterioare. Cu trecerea timpului însă, am conștientizat că acea bulă din trecut, era de fapt un bagaj de amintiri bine sedimentate, cu bune cu rele, amintiri care îmi sunt atât de dragi și clare ca și când ar fi fost ieri, ca și când anii petrecuți în afara orașului natal au trecut într-o fracțiune de secundă.

Am fost adesea întrebat ce îmi place la „acel“ oraș, de oameni care au fost doar în trecere și și-au format o primă impresie critică analizând aparențele. Emoția amintirilor mele, nu este o imagine pe care o pot proiecta cuiva, sunt ale mele și le port cu mine oriunde m-aș afla. Reșița pentru mine înseamnă familia cu care am copilărit, din care au mai rămas doar părinții, înseamnă prieteni, colegi, profesori, drumurile zilnice spre școală pe lângă peretele de plopi înalți care umbreau odată bulevardele, dealurile care își schimbau culoarea în funcție de anotimp, magazinele mici de cartier pentru care trebuia să bați străzile lungi în plimbare, limbile străine care le auzi pe străzi, și lista ar putea continua. Sunt doar câteva din multele lucruri care pe cât de simple par, pentru mine declanșează o avalanșă de amintiri în care ușor mă pierd cu gândul. 

Revăd locul natal cu bucurie și tristețe, tristețea vine din faptul că orașul nu mai este același cu cel ce l-am lăsat în urmă. Mă bucur nespus de faptul că orașul se modernizează și acest lucru se vede peste tot, dar odată cu modernizarea, pentru mine cel puțin, se pierde puțin câte puțin din Reșița mea, a amintirilor mele. Momentele acelea care nu le-ai conștientizat când s-au întâmplat, oamenii, locurile, ocaziile, împrejurările, sunt aspecte pe care timpul nemilos nu îți permite să le repeți, așa că tot ce rămâne sunt frumoasele amintiri.

Ce gânduri trimiteți Reșiței și locuitorilor ei în an jubiliar?

Reșița este singurul oraș mare din Banat care are acces direct la munți, păduri, lacuri și râuri, toate la o aruncătură de băț, lucru căutat de toți locuitorii din zona de vest a țării pentru concedii și mici escapade la sfârșit de săptămână.

Doresc Reșiței și reșițenilor să contribuie în continuare la dezvoltarea orașului așa cum au făcut-o în ultimii ani, din totdeauna vedeam mai mult latura unui orășel montan turistic, mai mult decât l-am văzut ca un oraș industrial. Reșița are foarte multe atu-uri de care ar putea profita pentru dezvoltarea turismului și a industriei prelucrătoare de materiale din zonă, lucru care în prezent ar putea relansa economia întregii zone și ar limita exodul populației tinere. Să ne revedem cu toții într-o Reșița modernizată, rezultatul proiecției și viziunii multora dintre noi!

Primăria Reşiţa a implementat 42 de proiecte de 160 de milioane de euro în ultimii patru ani pentru îmbunătăţirea nivelului de trai din oraş iar în prezent are cele mai ambiţioase planuri în ceea ce priveşte infrastructura mare pentru a facilita accesul turiştilor, investitorilor, dar şi al celor din Timişoara şi Banat.

„Un proiect de 300 mil. euro este reabilitarea şi modernizarea căii ferate dintre aeroportul Timişoara – Timişoara – Voiteni – Reşiţa şi Timişoara-Voiteni – Stamora Moraviţa – legătură cu Serbia. Am discutat şi cu fostul ministru al transporturilor Lucian Bode cât şi cu Cătălin Drulă, actualul ministru, pentru ca Reşiţa să coordoneze acest proiect. Semnăm în martie protocolul final cu CFR Infrastructură, iar acesta va fi al treilea semnat după Cluj şi Braşov. Vom facilita ieşirea celor din această zonă spre Timişoara şi aeroport iar în acelaşi timp facilităm accesul turiştilor în zonă. Pentru a primi finanţare prin PNRR noi trebuie să fim gata cu proiectul tehnic în decembrie 2022 iar proiectul trebuie să fie gata până în decembrie 2026“, a spus Ioan Popa, primarul municipiului Reşiţa.

Drumul lui Ioan Popa de la antreprenoriat la administraţia publică a adus cu el mai multe strategii ce au impactat dezvoltarea oraşului Reşiţa într-un mod pozitiv, printre care se numără partea de marketing şi analiză prin care se stabilesc punctele tari şi punctele slabe ale oraşului.

Ioan Popa, antreprenorul care a fondat brandul de paste Monte Banato, a investit 5 milioane de euro într-un proiect turistic în comuna Văliug din judeţul Caraş-Severin, sub numele Casa. Ioan Popa mai deţine în prezent doar 7,5% din Monte Banato, restul fiind vândut către italienii de la Colussi. Din 2016, el este şi primarul oraşului Reşiţa.

„Acum lucrăm la caietul de sarcini pentru studiul de fezabilitate pe care îl vom lansa cel mai probabil în aprilie. Noi avem un calendar până în decembrie 2026 ce ar trebui. Studiul de fezabilitate trebuie realizat până la final de 2021, început de 2022 pentru a avea licitaţia pentru proiectul tehnic şi execuţie. Dacă va reuşi, în următorii patru ani, 2023-2026 vom face proiectul. Trenurile cu propulsie pe hidrogen sunt deja în operare în Germania. Dacă tot am rămas în urmă, acum trebuie să ardem nişte etape, nu putem fi tot timpul în urmă. La cel cum s-a întâmplat cu internetul şi acum suntem în top viteză“, a explicat Ioan Popa,

El este de părere că oraşele de sub 100.000 de locuitori pot atrage atât forţă de muncă cât şi investiţii, în contextul în care marile centre regionale au înregistrat creşteri ale costului de trai. Spre exemplu Clujul a devenit mai scump decât Bucureştiul.

„În ultimii 3-4 ani acei poli de dezvoltare gândiţi în 2007-2013 precum Timişoara, Cluj, Iaşi, Craiova, Constanţa sau Bucureşti dau semne de supraîncălzire, în special pe piaţa imobiliară unde preţurile au crescut mult, iar spre exemplu plusul obţinut de un IT-ist din Bistriţa sau Reşiţa de a se muta la Cluj e anihilat de costurile mai mari cu traiul de zi cu zi“, a spus primarul Reşiţei.

El este de părere că investitorii caută acum soluţii de a ajunge la resursa umană din oraşe mai mici, de în jurul a sau sub 100.000 de locuitori.

„Universitatea Babeş-Bolyai a fuzionat prin absorbţie cu Universitatea Eftimie Murgu din Reşiţa pentru că în portofoliul UBB nu există inginerie iar acum suntem în discuţie cu universitatea din Cluj pentru a realiza un cluster la Cluj unde să implicăm şi investitori din IT şi robotică industrială. Vorbim de firme din top cinci mondial din IT. Ei vor să iasă din aceşti poli de dezvoltare pentru a găsi resursă umană. Noi am suportat o depopulare masivă dar acest lucru s-a oprit acum şi există o populaţie care are rezistenţă la deplasare. Din acest motiv am venit cu proiecte europene pentru educaţie, am creat Şcoala Duală la Reşiţa şi ne-am asumat cazarea şi masa celor care vin şi fac şcoală aici. Astfel am adus tineri aici în oraş şi avem o altă dinamică. Oamenii vin spre noi“, a explicat primarul.

El are în plan ca primăria să nu încurajeze numai companii de talie mare, având în vedere istoricul din Reşiţa, unde două mari fabrici care aveau 14.000 şi 17.000 de angajaţi s-au prăbuşit la câte 1.000 de angajaţi fiecare.

„A fost o dramă care a lăsat urme adânci aici. Dorinţa este să dezvoltăm antreprenoriat de dimensiuni mici şi medii deoarece este mai maleabil în situaţii de criză. Suntem în discuţii pentru a aduce un centru de baze de date care are nevoie de curent electric, internet de bună calitate şi apă de răcire. Aceste centre cu servere mari are nevoie de 100-120 de IT-işti, dar oameni plătiţi foarte bine şi creştem veniturile medii per locuitor.“

„Este un target interesant. Sunt oraşe care se bat pentru oameni, însă noi nu suntem adepţii creşterii cu o dinamică rapidă a oraşului deoarece dacă infrastructura nu ţine pasul cu dinamica populaţiei creezi nemulţumiri“, a explicat Ioan Popa.

Miza acum este dezvoltarea de către Ceetrus România a unui amplu proiect imobiliar de 50 de milioane de euro care va include un aquapark, un mall dar şi birouri şi rezidenţial.

„Sunt 40ha în zona industrială Mociur unde Ceetrus România care are la Braşov proiectul Coresi a terminat masterplanul şi va dezvolta în Reşiţa un centru comercial inteligent, modern, aerisit şi un parc acvatic după modelul Nymphaea Oradea – lucrăm cu aceeaşi arhitecţi, pentru a avea aceste două puncte.  În faza a doua va urma şi birouri şi o componentă de rezidenţial“, a spus primarul.

Pentru a atrage investiţii primăria a pus la punct o agenţie de dezvoltare locală care merge alături de investitor la toate instituţiile de care are nevoie, inclusiv la agenţia de mediu, apă sau gaz pentru a ne asigura că obţinem cât mai repede avizele şi participăm la toate seminariile, târgurile şi forumurile de profil.

„Investitorii nu caută neapărat un loc, ci şi oameni cu care să discute, relaţia umană cu primarul, cu administraţia publică, cu direcţia de urbanism, cu Registrul Comerţului. Decizia este una cu o doză de subiectivism, dar se bazează mult pe relaţiile interurbane“.