Marți, 5 martie 2019, la 87 de ani, se stingea la București compozitorul și muzicologul bănățean Doru Popovici, iar joi, 7 martie 2019 a fost înmormântat  la Cimitirul Bellu din Capitală, lângă Rotonda Compozitorilor.

Drag colaborator al revistei „Bocșa culturală”, important om de cultură și un mare sufletist, maestrul Doru Popovici a rămas în inimile noastre și ni-l vom aminti întotdeauna cu mare drag și cu aleasă plăcere.

În memoria sa, una dintre expozițiile de carte organizate la sediul Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” din Bocșa, îi va fi dedicată în perioada 8 – 12 martie 2021  și va fi intitulată „Omagiu Dorului…”

Compozitor, muzicolog, scriitor şi profesor,  Doru Popovici s-a născut la 17 februarie 1932 la Reşiţa. Studiile muzicale le-a început în oraşul natal continuându-le la  Timişoara și încheindu-le la Conservatorul din  Bucureşti (1950-1955) S-a perfecţionat la Darmstadt (1968) – „o Meccă a muzicii de avangardă” –  cu György Ligeti, Erhard Karkoschka, Günter Becker, Christoph Caskel.

Redactor şi realizator la Radiodifuziunea Română (1968-2002), profesor asociat la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti şi la Universităţile particulare „Luceafărul” şi „Spiru Haret” din Bucureşti. A publicat studii, articole, cronici, recenzii etc.

A prezentat comunicări ştiinţifice în ţară şi peste hotare, a susţinut conferinţe radiofonice şi de televiziune. A fost membru SACEM din Paris. A fost preşedintele Soc. MUZICA din Bucureşti (1972). A fost distins cu Premiul Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România (1953, 1969, 1970, 1972, 1975, 2004), cu Ordinul MERITUL CULTURAL cls. IV (1969), Premiul Uniunii Compozitorilor din Iugoslavia (1970), Premiul PRO MUSICA al Radiodifuziunii Ungare (1971), Premiul Academiei Române (1972).

Doru Popovici a avut o activitate muzicologică susţinută, iar preocupările sale s-au extins şi în domeniul literar şi cel jurnalistic, devenind o personalitate completă nu doar a muzicii româneşti, ci a artei româneşti. Fără îndoială, domnia sa este unul dintre marii compozitori contemporani, compoziţiile sale putând fi grupate în trei perioade: postimpresionistă, postexpresionistă – după ziarul Le Monde, a fost primul compozitor dodecafonic din România – şi neobyzantină.

A creat 176 de opusuri: muzică de cameră, simfonică, vocal-simfonică, de operă, de balet, corală; 8 opere; 4 simfonii şi peste 100 de lieduri.

A abordat toate genurile muzicale: de la muzică simfonică (simfonii, concerte instrumentale, poeme simfonice, lucrări pentru orchestră de coarde, etc.) la muzica de teatru; de la lied la cantată, de la piesa instrumentală la creaţia corală.

De asemenea, opera muzicologică a domniei sale este exemplară: amplă, exprimată în diverse forme – de la eseul teoretic la studiul monografic, oferindu-ne peste 5000 de articole, peste 40 de cărţi, poeme în proză şi romane. Este  editat la Paris, Tokio, Leipzig şi Stockholm, iar compoziţiile  i-au fost prezentate în Europa şi SUA.

Ca om media  a realizat peste 5000 de emisiuni de radio şi televiziune. O bună prezentare şi o listă bogată a lucrărilor muzicologului reşiţean Doru Popovici se găseşte în volumul  lui Viorel Cosma Muzicieni din România: lexicon. Vol. VIII (P-S). Bucureşti: Editura Muzicală, 2005, pag. 91 – 101.

Din scriptele vremii reiese că muzicologul Doru Popovici a fost unul dintre răsfăţaţii presei mondiale: Le Monde – Paris; Times, Music and Musicians; – Londra; The Evening Star – Washington; Diario Popular – Lisabona; Revue Clés pour musique – Bruxelles; Washington Star – SUA.

„Doru Popovici este o personalitate de factură enciclopedică, unul dintre spiritele tot mai rare astăzi. Nu exagerez deloc afirmând că prin capacitatea sa de cuprindere a mai multor domenii şi mai ales prin felul în care le ilustrează, aminteşte de oamenii Renaşterii. Ca şi în cazul acestora, devine imposibil să spui care dintre domeniile abordate are prioritate, în care dintre ele valoarea atinge cote superlative. Contribuţia sa muzicologică este la fel de importantă ca opera muzicală; talentul de scriitor nu este mai prejos decât cel al muzicianului, spiritul critic se împleteşte, cum rar se întâmplă, cu o cuceritoare naturaleţe a exprimării ideilor şi atitudinilor, capacitatea analitică se exprimă în formulări memorabile. Nici o urmă de preţiozitate nu împiedică, în scrisul său dar şi în vorbire, claritatea enunţului. În plus, omul farmecă prin darul său de causeur.” (Costin Tuchilă)

Din anul 2009 maestrul Doru Popovici a susținut o frumoasă prietenie și colaborare cu Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa și cu revista „Bocșa culturală”, dovedindu-se, în timp, un fidel prieten de un real sprijin.

Dumnezeu să-l odihnească și veșnică fie-i memoria!

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) – după cum ne informa d-na Veronica TOPOR, directorul executiv al Centrului Județean Hunedoara – începând cu data de 1 martie 2021, a demarat Campania de primirea Cererilor Unice de Plată în anul 2021.

Având în vedere că siguranța în contextul pandemiei Covid 19 este extrem de importantă pentru instituția noastră, fermierii vor putea să-și înregistreze Cererile unice de plată în anul 2021 fără a se prezenta la Centrele județene/locale APIA şi/sau al Centrul Municipiului Bucureşti, până la data de 15 mai 2021.

Se va completa o singură Cerere Unică de Plată, chiar dacă se utilizează suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe.

Ca în fiecare an, APIA HUNEDOARA va fi alături de cei 17000 fermieri pe tot parcursul Campaniei și va acorda tot sprijinul necesar pentru parcurgerea cu succes a etapelor necesare pentru accesarea fondurilor europene.

Fermierii își vor actualiza parcelele agricole, elementele ZIE (zone de interes ecologic) și toate informațiile din cerere, prin accesarea aplicației IPA ONLINE din versiunea internet, conform Manualului de utilizare IPA-Online (accesibil în aplicaţie).

De asemenea, fermierii trebuie să verifice împreună cu primăria pe raza căreia dețin terenul, situația înscrierii în Registrul agricol a terenului și să permită primăriei să transmită la APIA adeverința.

Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziţia fermierului trebuie să fie încheiate înaintea depunerii Cererii unice de plată şi să fie valabile la data depunerii Cererii.

Astfel, toate documente care dovedesc că terenul utilizat se află la dispoziția fermierului se transmit electronic pe adresele de e-mail ale Centrelor APIA ce se regăsesc la link-ul: http://www.apia.org.ro/ro/centre-judetene-apia).

Responsabilitatea privind legalitatea şi valabilitatea documentelor aparţine fermierului şi/sau autorităţii care a emis/atestat aceste documente, după caz.

În cazul în care fermierii deţinanimale în exploataţie, au obligația să se asigure că datele acestora sunt actualizate în Registrul Naţional al Exploataţiilor (RNE) (medic veterinar concesionar/asociaţie/propriile evidenţe, dacă sunteţi utilizator SNIIA) și să se adreseze Centrului județean/local al APIA şi/sau al Centrului Municipiului Bucureşti în vederea completării declarației sector zootehnic în aplicația dedicată sectorului zootehnic, înainte de accesarea IPA Online.

Funcționarii APIA vor contacta fermierii în vederea închiderii electronice a cererii și pentru programarea acestora în vederea semnării Cererii și declarațiilor atașate acesteia.

Atragem atenția ca înainte de semnarea Cererii unice de plată sector vegetal și zootehnic, să se verifice încă o dată datele înscrise și documentația depusă!

În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România beneficiază de fonduri europene, prin aplicarea schemelor de plăţi/măsurilor de sprijin/ajutoarelor naționale tranzitorii, ca mecanisme de susţinere a producătorilor agricoli, respectiv: schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, plata pentru tinerii fermieri, plata pentru micii fermieri, schema de sprijin cuplat în sectorul vegetal și zootehnic; măsurile compensatorii de dezvoltare rurală: Măsura 10 – Agro-mediu şi climă, Măsura 11 – Agricultura ecologică, Măsura 13 – Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice (PNDR 2014-2020) și ajutoarele naţionale tranzitorii (ANT) care se acordă în sectorul vegetal şi zootehnic.

Potrivit prevederilor legislaţiei europene şi naţionale, orice fermier care solicită plăţi în cadrul schemelor de plată/măsurilor de sprijin/ajutoarelor naționale tranzitorii aferente Campaniei 2021, au obligația să respecte normele de ecocondiționalitate, care cuprind Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu (GAEC) şi Cerinţele Legale în Materie de Gestionare (SMR), pe tot pacursul anului, pe toate parcelele agricole din cadrul exploataţiei, indiferent de mărimea lor (inclusiv pe cele neeligibile şi pe cele care nu mai sunt folosite în scopul producţiei).

Informațiile detaliate pentru accesarea fiecărei scheme de plată/măsuri de sprijin, inclusiv hărțile și listele cu UAT eligibile pentru măsurile de dezvoltare rurală, dar și ghidurile adresate fermierilor, pot fi consultate la Centrele APIA și pe site-urile: www.apia.org.ro, www.madr.ro și www.pndr.ro.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

REGULAMENT

1. ORGANIZARE

1.1. Expoziția filatelică interjudețeană cu participare internațională „ETNIC 2021” – „REȘIȚA 250” – Un panou se va organiza la Reșița în perioada 25 – 26 iunie 2021. Aceasta va fi organizată de Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș Severin în colaborare cu Asociația Filateliștilor din județul Caraș Severin și Centrul Universitar UBB din Reșița. Expoziția filatelică bianuală „ETNIC” se află la cea de a VII-a ediție.

1.2. Expoziția este dedicată împlinirii a 250 de ani de activitate industrială la Reșița și „In memoriam ing. Ion Borca” (1935 – 2020).

1.3. Expoziția se va desfășura în conformitate cu prezentul regulament precum și în baza  reglementărilor Federației Filatelice Române de organizare a expozițiilor filatelice din România.

1.4. La expoziție sunt invitați să participe filateliști din țară și străinătate, care posedă exponate cu tematica Reșița, județul Caraș-Severin, minorități naționale și tot ce decurge din acestea.

2. CONDIȚII DE PARTICIPARE

2.1. Expoziția este deschisă tuturor filateliștilor români și străini cu exponate „Un panou”.

2.2. Participarea la expoziție se va solicita prin completarea Cererii de participare pusă la dispoziție de Comitetul de organizare. Prin completarea cererii de participare, solicitantul își exprimă acordul cu prezentul regulament.

2.3. Cererile de înscriere trebuie să ajungă la Comitetul de organizare până la data de 15 aprilie 2021, având viza asociației din care face parte expozantul. Cererile de înscriere se trimit pe adresa: Biblioteca Germană „Alexander Tietz”, Bd. Revoluția din Decembrie, nr. 22, RO-320086 Reșița, județul Caraș-Severin.

2.4. Comitetul de organizare, în funcție de spațiul disponibil, își rezervă dreptul de a accepta exponatele și va confirma acceptul participării până la data de 20 aprilie 2021.

2.5. Exponatele vor avea 15 file A4 și trebuie protejate în folii de plastic, iar pe verso se vor completa datele de identificare ale expozantului și numărul filei de pe panou.

2.6. Exponatele acceptate trebuie să ajungă la comitetul de organizare până la data de 15 mai 2021, la adresa de mai sus.

2.7. Fiecare exponat va fi însoțit de un inventar în 3 exemplare, cu indicarea numărului de mărci sau piese ce se găsesc pe fiecare foaie și cu valoarea exponatului.

2.8. Cheltuielile pentru expedierea exponatelor la Comitetul de organizare vor fi suportate de către expozanți

2.9. Exponatele vor fi returnate de Comitetul de organizare în maximum 30 zile de la închiderea expoziției, prin grija și cheltuiala Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș Severin.

3. CLASE DE PARTICIPARE

3.1. Clasa de onoare rezervată membrilor juriului și ai familiilor acestora și invitaților.

3.2. Clasa de competiție – maturi și tineret cuprinzând exponate de:

– Istorie poștală locală și din zonă

– Filatelie tematică și de subiect, reprezentând tot ce este legat de Reșița și județul Caraș-Severin, personalități etnice, aspecte din cultură, literatură, artă, patrimoniu și religie din mediul etnic sau interetnic, regiunile unde conviețuiesc minoritățile naționale în România și în străinătate;

– Maximafilie

– Cartofilie

– Întreguri poștale

4. JURIUL EXPOZIȚIEI

4.1. Juriul expoziției va fi alcătuit din 3 membri și un secretar fără drept de vot.

4.2. Hotărârile juriului nu vor fi motivate și sunt definitive.

4.3. Juriul expoziției va acorda distincții în rang de maxim vermeil mare la maturi și vermeil la tineret, în funcție de numărul de puncte acordat fiecărui expozant.

5. DISPOZIȚII FINALE

5.1. Cu ocazia expoziției, Comitetul de organizare va marca evenimentul prin mijloace filatelice specifice (catalogul și palmaresul expoziției, diploma expoziției, plicuri și ștampile speciale și medalia expoziției). Toate materialele realizate se vor distribui gratuit tuturor expozanților, membrilor Comitetului de organizare, membrilor juriului, oficialităților și tuturor celor care vor contribui la buna organizare a acestei expoziții.

5.2. Expozanții care vor participa cu mai multe exponate vor primi numai un set din materialele realizate cu ocazia expoziției.

5.3. Cele mai valoroase exponate vor fi recompensate cu premii speciale constând în diferite materiale filatelice, cărți etc.

5.4. În cazul în care, din motive pandemice, expoziția nu se va putea organiza cu public, ea va putea fi urmărită virtual pe canalele de socializare

Adresa comitetului de organizare este:

Biblioteca Germană „Alexander Tietz”,

Bd. Revoluția din Decembrie Nr. 22,

RO-320086 Reșița, județul Caraș-Severin

Comitetul de organizare:

Erwin Josef Ţigla (0740 76 16 72; contact@erwinjoseftigla.ro)

Gustav Hlinka

dr. ing. Cristian Paul Chioncel

Proiectul având marca Reșița: 250 de ani de industrie, care a debutat în prima zi a anului jubileului, la 1 ianuarie 2021, merge mai departe cu etapa a II-a. Inițiatorii acestui proiect sunt dr. Ada Cruceanu-Chisăliță și Erwin Josef Țigla, el desfășurându-se sub patronajul Centrului Universitar din Reșița al UBB, al Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, al Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin, al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița, al revistei „Reflex: Artă – Cultură – Civilizație”, al Societății „Metarsis: activități și servicii de cultură urbană și artă contemporană” Reșița și al Filialei Caraș-Severin „Ștefan Naciu” a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, demonstrând încă o dată, că împreună se pot realiza lucruri frumoase… Afișul și logo-ul proiectului au fost concepute și realizate de artistul plastic reșițean Bogdan Piperiu, astăzi trăitor în Tuttlingen / Germania.

În prima etapă (1 – 16 ianuarie 2021) au răspuns invitației noastre de a răspunde la două întrebări: Hugo Eduard Balazs, Steriana Aurelia Bogardo / Stela Enache, Aloisia Bohn-Fabry, Doina Dascălu-Bogdan, Dan. D. Farcaș, Maria Gheorghiu, Rudolf Gräf, Dimitrie Grama, Werner Henn, Mircea Hohoiu, Helmut Kulhanek, Mircea Martin, Daniel Onaca, Anton Schulz, Ioan Ernest Stendl și Marius Țeicu în categoria personalităților consacrate, precum și Lavinia Bârlogeanu, Diana Cuzmanovici-Bogea, Florin Deaconu, Vlad Elian Duca, Silvia Fierăscu, Lorena Garoiu, Rudolf Gräf jr., Ionuț Alexandru Hergane, Andrei Hoduț, Andreea Kremm, Bogdan Piperiu, Paul Gabriel Sandu, Oana Raluca Topală, Carla Troner-Negrea, Attila Varga și Walter Woth, ca făcând parte din categoria personalităților în devenire / consacrare. Cu toții facem parte din marea familie a noastră, a tuturora, a celor care sărbătorim cu sufletul Reșița, la 250 de ani de industrie!

În perioada 1 – 15 martie 2021 vom publica pe rețelele de socializare răspunsurile la 2 întrebări adresate unor personalități consacrate, legate prin naștere de Reșița sau personalități în curs de formare, de asemenea legate prin naștere de Reșița. Întrebările sunt următoarele:

1. Ce înseamnă pentru Dumneavoastră Reșița la împlinirea a 250 de ani de industrie, sărbătoriți la 3 iulie 2021?
2. Ce gânduri trimiteți Reșiței și locuitorilor ei în an jubiliar?

Astăzi, joi, 4 martie 2021, vom citi răspunsurile / gândurile medicului Gheorghe Jorj și a arhitectului Ovidiu Iovanel:

Gheorghe Jorj, dr. în med., dr. în filozofie, Timișoara

Ce înseamnă pentru Dumneavoastră Reșița la împlinirea a 250 de ani de industrie, sărbătoriți la 3 iulie 2021?

Reșița este orașul în care am făcut toată școala până la facultate, în care m-am format și am devenit adult, nu doar fizic ci, cred eu, și în ceea ce privește anumite opțiuni etice și, să spun așa, unele ce țin de „proiectul meu vital” de mai apoi. Am avut imensa șansă să am profesori adevărați, atât la gimnaziu cât și la liceu (nu doresc să numesc vreunul dintre ei pentru că lista ar fi prea lungă, dar tuturor le păstrez o amintire frumoasă, din păcate cei mai mulți au plecat dintre noi), am avut șansa unor colegi de liceu minunați și am avut șansa de a intra în grupul de performanță al Școlii de înot reșițene (nu am făcut eu mare performanță, dar eram acolo zi de zi, muncind cu cei care într-adevăr au fost campioni) în care Domnul Schuster („Hansi-Bácsi”) funcționa nu doar ca un mare antrenor de înot ci și ca un mare formator de oameni. Apoi era și cenaclul literar „Semenicul”, la care mă duceam gură cască în fiecare săptămână; și de nu am prea învățat să scriu acolo, măcar am învățat cum să citesc, pentru că oamenii acolo vorbeau de cărți, le comentau, le criticau și cred că asta m-a îndemnat un pic să-mi dezvolt un binevenit spirit critic.

Toate astea m-au ajutat cumva să știu nu neapărat ce vreau de la viață, dar măcar ce fel de om vreau să fiu, indiferent de profesie sau alte conjuncturi, altfel spus, să-mi conturez „proiectul vital”.

Am păstrat legătura cu mulți reșițeni  (inclusiv cu cei din grupul de „seniori” de înot) și parcă de fiecare dată am sentimentul că, dincolo de cuvinte, recunosc ceva familiar, un „ceva” care ne este comun tuturor, greu de cuantificat și pe care, poate și alții îl recunosc ca „atmosfera reșițeană”; sau poate e doar o proiecție nostalgică a celui plecat.

În atmosfera aceea a anilor ᾽70 nu prea știam noi de politică, eram mult prea centrați pe noi înșine, ca toți adolescenții, dar puteam sa ne vedem, să vorbim și (eu cel puțin) să citesc tot ce-mi doream și ce-mi pica la mână. Poate că acum amintirile din acea perioadă îmi sunt oarecum învăluite de ceața unui sentimentalism de înțeles, dar mă gândesc cu imensă bucurie cât de proaspăt era totul, cât de viu, cu ce intensitate îmi trăiam și bucuriile și marile drame din paharul meu cu apă.

Revin din când în când la Reșița și mă doare de fiecare dată să văd locuri vii de „pe vremea mea” devenite aproape ruine și orașul legendar al adolescenței, care mi se părea atât de frumos și viu, devenit anost, cenușiu și parcă târându-se să supraviețuiască, ca un animal bătrân, răpciugos și bolnav.

Totuși în ultima vreme, parcă lucrurile au început să se miște și mă bucur de fiecare stradă curată, de fiecare construcție nouă și de fiecare față relaxată pe care o văd.

Ce gânduri trimiteți Reșiței și locuitorilor ei în an jubiliar?

Și în an jubiliar și întotdeauna gândul către reșițeni e același: Reșița își poate reveni, orașul poate redeveni frumos și atmosfera din el relaxată și caldă. Îmi doresc să revăd viață, bucurie, plăcere de a ieși pe stradă. Iar asta nu depinde de nu știu ce investitori, ci de ceea ce fiecare investim în propria viață. Depinde de fiecare reșițean. 

Ovidiu Iovanel, arhitect, pictor, Austria Superioară

Ce înseamnă pentru Dumneavoastră Reșița la împlinirea a 250 de ani de industrie, sărbătoriți la 3 iulie 2021?

M-am născut și am crescut în Reșița. Deși locuiesc de mult în străinătate, sunt legat cu nostalgie de acest oraș. M-am plimbat prin multe țări și am văzut orașe mult mai frumoase. Vorbește acum arhitectul din mine. Dar Reșița, așa mic și gri cum e acest oraș, rămâne totuși locul pe care îl numesc „acasă”. Puțin probabil așadar ca anii de pensie să mi-i trăiesc altundeva decât în orașul natal…

De la fereastra dormitorului meu se vede emblema de pe clădirea de birouri a U.C.M.R-ului. An de an, de când ne-am mutat în 1989 în centrul orașului, mă uit la acea emblemă, la acele cifre și calculez anii. Cifrele rotunde îmi dau fiori. Laurii și gloria din trecut a orașului, subordonate situației din prezent, mă fac să-mi dea lacrimile. Au trecut 220, 230, 240 și acum am ajuns la 250 de ani de când strămoșii noștri au început să construiască faima Reșiței și în ultimii 30 de ani, generația părinților mei și a mea au „reușit” să distrugă aproape tot. De asta sunt nostalgic și pe undeva mă simt vinovat. Și nu sunt un nostalgic după „epoca Ceaușescu” când spun asta. Nici eu, nici mulți alții ca mine, n-am făcut nimic pentru a împiedica furtul și minciuna, corupția și indolența.

Poate ne vom trezi totuși înainte să rămânem doar în cărțile de istorie…

Ce gânduri trimiteți Reșiței și locuitorilor ei în an jubiliar?

E de prisos să transmit ceva cuiva. De urări de sănătate, prosperitate și fericire sunt pline gurile oamenilor. Mai degrabă spun ce mi-aș dori.

Îmi doresc să fim mai înțelepți și mai responsabili. Ba chiar să fim mai deștepți. Îmi doresc ca noi, reșițenii, să ne redescoperim interesele, să alegem în fruntea orașului oameni corecți și competenți, care să „mai tragă jar și pe turta noastră comună”, fără a sluji altor interese. Îmi doresc să renaștem. Atât.

Proiectul având marca Reșița: 250 de ani de industrie, care a debutat în prima zi a anului jubileului, la 1 ianuarie 2021, merge mai departe cu etapa a II-a. Inițiatorii acestui proiect sunt dr. Ada Cruceanu-Chisăliță și Erwin Josef Țigla, el desfășurându-se sub patronajul Centrului Universitar din Reșița al UBB, al Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, al Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin, al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița, al revistei „Reflex: Artă – Cultură – Civilizație”, al Societății „Metarsis: activități și servicii de cultură urbană și artă contemporană” Reșița și al Filialei Caraș-Severin „Ștefan Naciu” a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, demonstrând încă o dată, că împreună se pot realiza lucruri frumoase… Afișul și logo-ul proiectului au fost concepute și realizate de artistul plastic reșițean Bogdan Piperiu, astăzi trăitor în Tuttlingen / Germania.

În prima etapă (1 – 16 ianuarie 2021) au răspuns invitației noastre de a răspunde la două întrebări: Hugo Eduard Balazs, Steriana Aurelia Bogardo / Stela Enache, Aloisia Bohn-Fabry, Doina Dascălu-Bogdan, Dan. D. Farcaș, Maria Gheorghiu, Rudolf Gräf, Dimitrie Grama, Werner Henn, Mircea Hohoiu, Helmut Kulhanek, Mircea Martin, Daniel Onaca, Anton Schulz, Ioan Ernest Stendl și Marius Țeicu în categoria personalităților consacrate, precum și Lavinia Bârlogeanu, Diana Cuzmanovici-Bogea, Florin Deaconu, Vlad Elian Duca, Silvia Fierăscu, Lorena Garoiu, Rudolf Gräf jr., Ionuț Alexandru Hergane, Andrei Hoduț, Andreea Kremm, Bogdan Piperiu, Paul Gabriel Sandu, Oana Raluca Topală, Carla Troner-Negrea, Attila Varga și Walter Woth, ca făcând parte din categoria personalităților în devenire / consacrare. Cu toții facem parte din marea familie a noastră, a tuturora, a celor care sărbătorim cu sufletul Reșița, la 250 de ani de industrie!

În perioada 1 – 15 martie 2021 vom publica pe rețelele de socializare răspunsurile la 2 întrebări adresate unor personalități consacrate, legate prin naștere de Reșița sau personalități în curs de formare, de asemenea legate prin naștere de Reșița. Întrebările sunt următoarele:

1. Ce înseamnă pentru Dumneavoastră Reșița la împlinirea a 250 de ani de industrie, sărbătoriți la 3 iulie 2021?
2. Ce gânduri trimiteți Reșiței și locuitorilor ei în an jubiliar?

Astăzi, miercuri, 3 martie 2021, vom citi răspunsurile / gândurile muzicienilor Daniel Goiți și Cătălin Iacob:

Daniel Goiți, prof. univ. dr. muz., muzician, Cluj Napoca

Ce înseamnă pentru Dumneavoastră Reșița la împlinirea a 250 de ani de industrie, sărbătoriți la 3 iulie 2021?

În perioada anilor 1974 – 1980, pe când eram elev la Școala de Muzică veche, ce  funcționa pe vremea aceea aproape de Muncitoresc, treceam zilnic pe lângă colosul de beton, fier și piatră ridicat de oamenii Reșiței, copleșit fiind de impresiile puternice cauzate de imensitatea în special a celor două furnale fumegânde, care „îți luau ochii”. Ce neputincios, ce înfiorat dar și ce mândru și entuziast te puteai simți în fața acestui obiectiv, unde visam și eu să ajung să lucrez într-o zi… Era o forfotă, un du-te-vino tăcut al sutelor de muncitori ce îmi păreau acționând ca o armată de furnici harnice. Am fost de față când se schimba ultima cifră ce indica vârsta venerabilă a combinatului. Erau pe atunci „207 ani foc nestins la furnale”. Ce vremuri…   

Combinatul Siderurgic Reșița rămâne pentru noi, reșițenii, reperul nr. 1 al orașului, o realizare incredibilă, care, împreună cu UCMR, a plasat Reșița între cele mai importante centre metalurgice și industriale din Europa, și poate chiar din întreaga lume. 

Ce gânduri trimiteți Reșiței și locuitorilor ei în an jubiliar?

Transmit acum la ceas aniversar Reșiței și locuitorilor ei viață lungă, multă bucurie și sănătate. Vă urez un călduros „La mulți ani” și vă îmbrățișez pe toți cu dor și drag.

Cu stimă prof. univ. dr. Daniel Goiți

Cătălin Iacob, prof. univ. dr. muz., muzician, Milwaukee / SUA

Ce înseamnă pentru Dumneavoastră Reșița la împlinirea a 250 de ani de industrie, sărbătoriți la 3 iulie 2021?

Bună ziua tuturor. Probabil nu greșesc dacă spun că asemenea majorității reșițenilor și eu am avut membri ai familiei care au lucrat în uzinele Reșiței. Deși m-am născut în anii ’90, când perioada de glorie a Reșiței Industriale era pe pagina tocmai întoarsă din carte, spun cu încredere că am cunoscut sentimentul acela de mândrie și satisfacție că provin dintr-un oraș care a contribuit la atâtea construcții în Europa și nu numai, prin ceea ce uzinele Reșiței produceau.

Pe de altă parte, faptul că după 250 de ani de la începuturile acestei călătorii Reșița încă produce din aceste uzine nu poate decât să îmi dea speranța că tradiția și renumele Reșiței de „Cetatea de Foc”, vor continua. 

Ce gânduri trimiteți Reșiței și locuitorilor ei în an jubiliar?

Reșiței îi urez să prospere și să continue pe drumul pe care a pornit cu câțiva ani în urmă, iar nouă, reșițenilor, transmit toate gândurile de bine și să nu uităm că fiecare dintre noi, fie plecați fie că locuim în oraș, reprezentăm Reșița într-un fel sau altul, iar acțiunile noastre contribuie la ceea ce Reșița este astăzi.