Conducerea SJU Deva – după cum ne spunea recent medicul Emil STOICA-MARIȘ (foto 1), în calitatea sa de manager – este în permanență preocupată de îmbunătățirea continuă a condițiilor și serviciilor oferite de spital, a relației cu pacienții/ beneficiarii noștri și a proceselor sistemului de management al calității și face eforturi să acorde îngrijiri medicale care să satisfacă așteptările pacienților, atât din punct de vedere al rezultatelor, cât și din punct de vedere al condițiilor în care se acordă.
Dezvoltarea și promovarea spitalului este bazată în primul rând pe activitatea medicală competitivă și sustenabilă, pe o infrastructură modernă și servicii de înaltă calitate, accesibile tuturor, dar în principal sprijinită de un corp medical înalt calificat și responsabil.
Lucian MIRON
Resursele umane și diversificarea serviciilor unității – a adăugat medicul Lucian MIRON (foto 2), director medical – fac parte din preocupările principale ale actualei structuri de management al spitalului exprimate prin atragerea de tineri medici care să întregească echipa SJU Deva.
Astfel în perioada noiembrie 2020 – februarie 2021 echipei noastre i s-au alăturat încă 14 medici cu toți adevărați profesioniști, cu o dorință sinceră de afirmare.
Prin urmare, în ultimele patru luni, echipa medicală a SJU Deva „a întinerit”. Le urăm bun venit noilor colegi și le dorim succes!
Cu toții credem cu tărie în valorile noastre: deontologie, empatie, devotament.
Iată și noii medici încadrați la SJU Deva: Ciotloș-Sinoi Alexandru Ciprian (medic specialist – pneumologie), Albu Cecilia-Laura (medic primar – neurologie), Roșu Mihaela (medic primar – neonatologie), Toma Sanda Laura (medic specialist – hematologie), Ciof Octavian Paul (medic specialist – gastroenterologie), Lazăr Gheorghe (medic specialist – medicină legală), Macadan Carmen (medic specialist – neurologie), Matei Oana (medic specialist – cardiologie), Cancel Pleșa Alina (medic specialist – pediatrie), Miclea Radu (medic specialist – pediatrie UPU), Pleșa Dan Sebastian (medic specialist – urologie), Iordache Lorena (medic specialist – oncologie), Mănescu Ștefania (medic specialist – oncologie) și Oltean Gabriela Cristina (medic specialist – medicină internă) care ne-a declarat în exclusivitate: „Sănătatea omului este o prioritate pentru activitatea mea profesională. Aici, la SJU Deva, încerc să înscriu fapte de muncă în slujba omului suferind, prin pasiunea ce îmi va purta amprenta vârstei și competenței mele profesionale. Doresc să mă afirm în profesie înseninând viața pacienților, iar gândurile bune pentru aceștia să aibă totdeauna prospețime. Pentru orice diagnostic voi lua decizii mature, desigur pe baza unor investigații precise”.
Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Sigismund MUNTEAN, de meserie laminator, în fosta citadelă siderurgică hunedoreană, și-a constituit prin pasiune și talent un nume de referință în activitatea cultural artistică din orașul de pe Cerna fiind recunoscut pentru antrenul care îl crea în spectacolele folclorice la care participa și interpreta frumoase cântece populare din diferite zone ale țării.
Recent l-am reîntâlnit și l-am rugat, ca acum la împlinirea vârstei de 81 de ani, să-și prezinte pentru cititorii noștri cele mai semnificative amănunte din activitatea sa artistică.
Cu fața-i zâmbitoare și-o emoție firească, acesta ne-a declarat în exclusivitate:
– Activitatea de interpret de folclor am început-o în anul 1961, în timpul serviciului militar, când am participat la festivale ostășești. Anul următor, în 1962, am câștigat locul I la o astfel de întrecere, în cadrul trupelor de grăniceri.
După terminarea stagiului militar, am revenit acasă la Hunedoara, iar din 1963 am făcut parte din corul Combinatului Siderurgic. Am continuat în acest cor până în anul 1990, an în care acesta a fost desființat. În continuare am intrat ca membru în corul „Doina” din cadrul Catedralei „Constantin și Elena”.
Tot din anul 1963 am făcut parte din orchestra clubului „O.T.” din Hunedoara, în calitate de solist vocal. Această activitate a continuat până în anul 1966, an în care s-a înființat ansamblul „Hațegana”. Alături de acest ansamblu am participat la festivalul „Cântarea României” și m-am clasat printre laureați.
În anul 1968, „Casa de Creație” Deva împreună cu Liceul Pedagogic au înființat ansamblul „Țarina”. Colectivul de organizare al acestui ansamblu m-a invitat să particip la un festival de folclor la Zagreb-Yugoslavia.
În anul 1971 am participat la un festival de folclor, cu ansamblul „Hațegana”, care s-a desfășurat în Ungaria și în cadrul căruia m-am clasat pe locul I.
În anul 1973, împreună cu ansamblul „Hațegana”, am participat la un festival de folclor în Austria unde cântecele mele au fost apreciate.
De-a lungul anilor, alături de ansamblul „Hațegana”, am avut spectacole în mai multe localități și în toate stațiunile de pe litoralul românesc.
Pentru activitatea desfășurată, în anul 1983 am primit decorația „Meritul Cultural”, iar din anul 2008 sunt membru al Uniunii de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România.
De asemenea, pe final, țin să menționez că am 81 de ani și mă bucur în continuare de succes în cadrul diferitelor spectacole folclorice la care sunt invitat.
Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Proiectul având marca Reșița: 250 de ani de industrie, care a debutat în prima zi a anului jubileului, la 1 ianuarie 2021, merge mai departe cu etapa a II-a. Inițiatorii acestui proiect sunt dr. Ada Cruceanu-Chisăliță și Erwin Josef Țigla, el desfășurându-se sub patronajul Centrului Universitar din Reșița al UBB, al Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, al Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin, al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița, al revistei „Reflex: Artă – Cultură – Civilizație”, al Societății „Metarsis: activități și servicii de cultură urbană și artă contemporană” Reșița și al Filialei Caraș-Severin „Ștefan Naciu” a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, demonstrând încă o dată, că împreună se pot realiza lucruri frumoase… Afișul și logo-ul proiectului au fost concepute și realizate de artistul plastic reșițean Bogdan Piperiu, astăzi trăitor în Tuttlingen / Germania. În prima etapă (1 – 16 ianuarie 2021) au răspuns invitației noastre de a răspunde la două întrebări: Hugo Eduard Balazs, Steriana Aurelia Bogardo / Stela Enache, Aloisia Bohn-Fabry, Doina Dascălu-Bogdan, Dan. D. Farcaș, Maria Gheorghiu, Rudolf Gräf, Dimitrie Grama, Werner Henn, Mircea Hohoiu, Helmut Kulhanek, Mircea Martin, Daniel Onaca, Anton Schulz, Ioan Ernest Stendl și Marius Țeicu în categoria personalităților consacrate, precum și Lavinia Bârlogeanu, Diana Cuzmanovici-Bogea, Florin Deaconu, Vlad Elian Duca, Silvia Fierăscu, Lorena Garoiu, Rudolf Gräf jr., Ionuț Alexandru Hergane, Andrei Hoduț, Andreea Kremm, Bogdan Piperiu, Paul Gabriel Sandu, Oana Raluca Topală, Carla Troner-Negrea, Attila Varga și Walter Woth, ca făcând parte din categoria personalităților în devenire / consacrare. În perioada 1 – 15 martie 2021 vom publica pe rețelele de socializare răspunsurile la 2 întrebări adresate unor personalități consacrate, legate prin naștere de Reșița sau personalități în curs de formare, de asemenea legate prin naștere de Reșița. Întrebările sunt următoarele:
Ce înseamnă pentru Dumneavoastră Reșița la împlinirea a 250 de ani de industrie, sărbătoriți la 3 iulie 2021?
Ce gânduri trimiteți Reșiței și locuitorilor ei în an jubiliar?
Vă îndemnăm să ne fiți aproape și în această cea de a II-a etapă, reamintindu-ne împreună de oameni născuți prin bunăvoința Bunului Păstor pe meleagurile noastre, astăzi trăitori în lumea largă. Vă invităm, totodată, să ne propuneți și alte nume ale unor personalități consacrate sau în devenire, legate de Reșița natală, pe care inițiatorii și realizatorii acestui proiect nu le-au identificat până în prezent. Pentru aceasta vă rugăm să ne contactați pe adresa de mail: contact@erwinjoseftigla.ro. Cu toții facem parte din marea familie a noastră, a tuturora, a celor care sărbătorim cu sufletul Reșița, la 250 de ani de industrie!
Miercuri, 24 februarie 2021, când românii sărbătoresc Dragobetele, la Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” din Bocșa s-a desfășurat cea de-a XI-a ediție a proiectului „Îndrăgostiți de carte”.
Este unul dintre proiectele de suflet ale instituției bocșene și este dedicat prietenilor bibliotecii, iubitorilor de carte și lectură.
Ideea inițierii acestui proiect s-a născut în urmă cu 11 ani când, de Valentine’s Day, ne-am dorit să obișnuim oamenii să dăruiască mai mult decât flori și inimioare, să adauge și o carte.
Apoi, am descoperit că în 14 februarie chiar există o Zi Internațională a Dăruirii de Cărți (International Book Giving Day).
Așadar, de 11 ani, iubitorii de carte și lectură sunt invitați – în zilele de 14 și 24 februarie – la Bibliotecă pentru a primi o carte în dar.
În acest an au beneficiat de acest proiect 17 prieteni ai bibliotecii, tineri și mai puțin tineri, însă, cu toții, pasionați de lectură.
„Îndrăgostiți de carte” se bucură de câțiva parteneri importanți, între care sunt scriitori, dar și instituții precum: Direcția pentru Cultură Caraș-Severin, Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin și ANBPR filiala Caraș-Severin. Evident, susținătorul principal rămâne administrația locală – Primăria și Consiliul Local Bocșa – prin inițiatorul și organizatorul proiectului: Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa.
Poetul GHEORGHE BĂLTEAN din Topleț- Fotografie realizată după tabloul pictat de pictorul CORNELIU BABA în curtea casei lui G.B. (originalul se află la nepotul poetului care se numește DORU MURGAN)
Fiecare suflet are un rol în momentul în care respiră aerul universului, în momentul în care calcă pământul, în momentul în care spune ”Mama”, fiecare suflet are o destinație, un drum pe care îl urmează negreșit, de ce? Pentru că așa îi este scris. Acolo sus, acolo în Împărăția Domnului avem pagina noastră, avem steaua noastră, avem ceva, un ceva în care credem cu toată puterea inimii, a gândirii, a trăirii, a omenescului din noi, de acolo de sus suntem trimiși pe pământ și tot acolo sus ajungem mai devreme sau mai târziu, iar în momentul întoarcerii la Dumnezeu o să povestim experiența noastră pe pământ. Nu există laude, nu există frustrări, nu există ură, nici tristețe, eu cred că există doar o poveste care se numește ”Povestea sufletului pe pământ”, cu siguranță Dumnezeu ne așteaptă, ne ascultă și ne trimite în lumea bucuriei, a iubirii, a fericirii, nimeni nu ne judecă, toate acestea pentru faptul că noi îndeplinim porunca lui, el ne trasează drumul, el ne direcționează, el ne trimite acolo unde trebuie să ajungem.
Dascălul Bălteanu (așa cum i se spunea atât în comuna Topleț – jud.Caraș – Severin, cât și în satul Jdioara-jud. Timiș) a fost trimis pe pământ pentru a șlefui lucruri, suflete, inimi, minți, a fost trimis pentru a umple viața oamenilor cu bunătate, armonie, curaj, demnitate, cinste și mai ales modestie. Am spus: mai ales modestie datorită faptului că acest om de o frumusețe interioară ieșită din comun a transmis prin toți porii această calitate umană, s-a purtat simplu, a fost sincer cu cei din jur dar și cu propria persoană drept pentru care a fost iubit de toți oamenii cu care a fost în contact.
Din spusele bunicii mele – Maria Damșescu (Mateoviciu după primul soț care a fost ucis pe front în cel De-al Doilea Război Mondial), fostă elevă a Dascălului Bălteanu, rețin:
”Nu puteai să nu-l iubești pe Dascălul Bălteanu, avea în el acea lumină care se tot mărea, copiii îl venerau, prietenii îl apreciau, oamenii din Topleț îl respectau, oamenii de seamă ai României noastre frumoase îl iubeau și îl considerau unul dintre cei mai adevărați români, Dascălul Bălteanu pentru noi, copiii de la școală, a fost și mamă, a fost și tată, încrederea pe care ne-o dădea acest om ne făcea să trecem foarte ușor peste greutățile vieții de atunci, și chiar au fost vremuri grele pentru țara noastră.”
Gheorghe Băltean, Dascălul Gheorghe Băltean s-a născut pe meleagurile Toplețului, un loc divin și pur, spun pur datorită apelor, pădurilor, câmpiilor, luncilor, datorită oamenilor care locuiau și care locuiesc în acest minunat sat.
S-a născut în anul 1 iulie 1881 în comuna Topleț, județul Caraș-Severin și a decedat la 23 decembrie 1961, fiind înmormântat în Topleț.
A fost un copil sărac, fiu de țăran, părinții se ocupau cu agricultura, tata se numea Nicolae, iar mama se numea Petria, bunicii se numeau Ana și Toma. Gheorghe Băltean a urmat Școala Gimnazială în sat și apoi s-a înscris la Orșova după care a studiat Institutul Pedagogic din Caransebeș. La Orșova l-a avut ca dascăl pe Traian Hențiu, un român naționalist, l-a pus pe Gheorghe Băltean să spună poezii de: George Coșbuc și Mihai Eminescu, pe scenă în port național românesc.
În toamna anului 1900 este repartizat la Jdioara, în județul Timiș unde își începe meseria de dascăl. Și-ar fi dorit să rămână în Topleț, lângă mama lui, dar nu a fost să fie.
Datorită caracterului său puternic, fiind un om de o frumusețe interioară nemaiîntâlnită, ajunge să fie iubit de copii, de sătenii din Jdioara, se face cunoscut în împrejurimi și pune umărul la dezvoltarea materială și spirituală a acestei localități.
Gheorghe Băltean sau Dascălul Bălteanu, cum îi spuneau oamenii din jurul său, a fost format ca învățător confesional în spiritul iluminist al lui Constantin Daicovici-Loga.
În anul 1902, s-a căsătorit cu Savela Săvescu, originară din Rusca Montană, o femeie minunată, de profesie învățătoare și cu preocupări literare, manifestând înclinare spre teatru și poezie. Iată cum Dumnezeu a unit doi oameni frumoși la suflet, doi oameni care au presărat iubire pe drumul lor, în jurul lor, au plantat în sufletele oamenilor dragostea pentru poezie, iubirea pentru țară, dorința de a face lucruri benefice omenirii, Savela Băltean a publicat versuri și piese de teatru școlar în ”Drapelul” din Lugoj și în revistele ”Învățătorul Bănățean”, semnând cu pseudonimul ”Salvia”, a fost o femeie plină de talent și dornică de a înfrumuseța viața celor din jur, ea având cursurile Universității de vară din Vălenii de Munte, organizate de Nicolae Iorga. O familie care a dat dovadă de curaj și demnitate, o familie care a făcut tot posibilul să ajute oamenii, cu ce puteau ei.
Familia Băltean a fost apreciată și iubită de această comunitate, rămânând pentru totdeauna în sufletele și în inimile ei. În anul 1925 se retrage în comuna Topleț, în sfârșit Dascălul Bălteanu revine acasă, iar în 1930 se pensionează.
Cinstea, spiritul nobil, iubirea pentru țară, modestia și corectitudinea acestui om deosebit, acestui toplicean curajos au făcut ca omul Gheorghe Băltean să rămână în istoria comunei Topleț, volumele sale de poezie, curajul de a spune oamenilor ce înseamnă omenia, nobilul țel de culturalizare al maselor au făcut să respectăm amintirea acestui brav cetățean.
Spunea într-una din scrierile sale: ”S-au înmulțit crâșmele, s-au golit bisericile, s-a învrăjbit lumea cu politica”. Astăzi, după aproximativ 90 de ani de la spusele acestui nobil om se întâmplă la fel, exact aceleași lucruri.
Cine a fost acest Dascăl? Ce a făcut pentru sufletele din jur?
Iată întrebările la care merită să răspundem și merită toată lumea să știe că Dascălul Bălteanu a pus bazele ridicării în 1907 a noii biserici din Jdioara, județul Timiș, a ajutat la construirea școlii din această localitate, a sprijinit activ și a participat la activitatea renumitului cor bisericesc din sat, a scris poezii, peste 1400 de poezii religioase, în anul 1916 acest om curajos și iubitor de țară a fost condamnat de către autoritățile austro-ungare la 17 ani de închisoare pentru că a primit și găzduit soldați români din grupul ”Cerna”, G.B, așa cum se semna, rămâne însă neclintit în convingerile sale, fiind un om dârz, neînfricat, militant activ prin scris și acțiune. Dascălul nostru, topliceanul curajos și înțelept a participat la înfăptuirea marelui Act al Unirii românilor la 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia în calitate de corespondent, trimis special al ziarului ”Drapelul” din Lugoj. Dascălul Gheorghe Băltean a continuat să desfășoare o intensă activitate cultural obștească și literar publicistică de-a lungul vieții sale, este animatorul acțiunii de adunare a fondurilor bănești și a materialelor pentru ridicarea Casei Naționale din Topleț, astăzi numindu-se Casa Culturală ”Gheorghe Băltean”, a fost președinte al Casei Naționale, secretar, casier și bibliotecar, el s-a străduit să atragă toți intelectualii satului la activitatea spirituală. A fost dirijor al Corului Casei Naționale, astăzi Căminului Cultural din localitate, a instruit corul muncitorilor și țăranilor care îl alcătuiau, a fost dirijor al corului bisericii din sat.
Ce înseamnă pentru noi G.B.?
Acest G.B., acest patriot învățător, poet, fiul al Toplețului, acest suflet ieșit din valurile războiului cum spunea Mihail Gașpar, acest G.B. cucerește sufletul maselor mari ale poporului, un popor care a gustat și gustă poeziile lui.
Cine este acest om G.B.? O întrebare la care trebuie să dăm răspuns.
Numele acestui poet, învățător, erou, numele lui este cartea de identitate a satului românesc, este cartea de identitate a comunei Topleț, a locuitorilor din această localitate, spui Gheorghe Băltean și simți atingerea Cernei, simți mirosul de liliac de pe Iovan Iorgovan, simți foșnetul pădurii ce înconjoară Toplețul; spui Gheorghe Băltean și imediat intri într-o lume curată, o lume care a rămas neatinsă în amintirea noastră, rostești numele acestui om și în inima ta încolțește un sâmbure de credință creștină, acest minunat toplicean a contribuit la modelarea sufletelor și caracterelor tinerelor generații, datorită lui mulți oameni au ajuns să fie patrioți, integri morali, oameni adevărați, care la rândul lor au transmis altora acest crez umanist.
Ne bucurăm că a existat un asemenea om, un brav român, noi, cei care ne-am născut în același loc, Topleț, ne mândrim și ne bucurăm că putem să povestim despre viața și activitatea acestui om de cultură, suntem obligați să transmitem mai departe tinerilor istoria vieții acestui poet, a acestui om curajos, istoria acestui minunat învățător, care s-a născut și a trăit pe meleagurile comunei noastre.
Bibliografie selectivă:
-Primul volum al poetului Gheorghe Băltean este intitulat „Poesii” și este semnat doar cu inițialele G.B. Volumul a fost tipărit în anul 1920 la tipografia „Drapelul„ Lugoj, poeziile sunt de o gingășie rară, Gheorghe Băltean cucerește sufletele oamenilor.
-Al doilea volum apare în anul 1925 și se numește „Din copilărie” (Amintiri în versuri), acesta fiind un volum mic de numai 28 de pagini, este tipărit la Caransebeș. Scopul tipăririi acestui volum fiind de natură filantropică.
-Al treilea volum de poezii apare în anul 1928 la tipografia „Anca” din Cluj. Se numește „Pîne cerească pentru patrie plugari și școlari”.
-Cel de-al patrulea volum se numește „Din lumea Toplețului”, în anul 1932 la tipografia „Minerva” din Orșova.
-„Pîne cerească pentru apostolii satelor” apare în anul 1937, este cel de-al cincilea volum de poezii al poetului G.B. Volumul se tipărește la Cluj la tipografia „Anca”.
-Volumul șase de poezii apare în anul 1943 și se numește „Citesc școlarii – ascultă plugarii”
-Ultimul său volum este tipărit în anul 1943 și poartă numele de ”Frământări pentru vatra de lumină în Topleț”.
Din aceste versuri cu impact emoțional rezultă rădăcinile noastre și apa de la izvor pe care am băut-o cu toții. Doamne, dar ce poate fi mai curat și sfânt decât mama, mama care ne-a dat viață, mama pe care o purtăm în suflet mereu, ce poate fi mai frumos pe lumea aceasta decât o propoziție cu aceste cuvinte : mama și izvorul de la munte?
Mulțumim învățătorule, mulțumim poetule, mulțumim eroule, mulțumim Gheorghe Băltean că ai făcut din lumea satului nostru o lume mai frumoasă, o lume mai prietenoasă, mulțumim pentru că ai făcut cunoscută localitatea noastră, ai dus numele ei pe alte meleaguri, mulțumim că ai scris poezii despre viața oamenilor, locurile satului, mulțumim pentru tot ce ai făcut pentru Topleț pe drumul vieții tale și ne rugăm la Dumnezeu să ai parte de liniște și pace la Dumnezeu, acolo în Împărăția sa!
ÎN POEZIA TA…
Pe drumul pietruit, în cântecul pădurii tu te-ai născut,
Ai plâns, ai râs și ai călcat pământul unui loc divin,
Ai scris poezii în cartea vieții, în cartea unui început,
Prieten iubitor, poet nemuritor, culoarea unui cer senin.
Ești peste tot iubite Dascăl, în versuri, întrebări, în fapte,
În lumea celor drepți, ești pe cărarea ce duce la izvor,
Ești foșnetul pădurii, licuricii ce se pierd în noapte,
Ești Eroul epocii numită: ”Trecut, prezent și viitor”.
În poezia ta ne regăsim cu toții, ai noștri dragi strămoși
Își spun durerea unui neam, își cântă bucuria vieții lor,
Toplețul cu al său Iorgovan, locul cu oameni frumoși
În poezia ta ne umplem sufletul cu dragoste și dor.
În poezia Ta…G.B.
MIA MARIA ROGOBETE
DASCĂLUL GHEORGHE BĂLTEANU CU ELEVII SĂI 9 IUNIE 1939 – TOPLEȚ- SURSĂ FOTO: AUREL LEGRAND
SC INTERSERVICE coordonată de ing. Dan MIHĂILĂ își dovedește din plin sensul activității, oferind printre altele, grijă față de locuitorii comunelor Ghelari și Teliucu Inf. și nu numai.
Aceștia beneficiază, în baza unui program, de transport în comun civilizat, până la Hunedoara și retur, după reguli riguroase și pline de omenie.
Deși veniturile, în această perioadă a pandemiei, au fost slabe, societatea și-a respectat beneficiarii, în pofida faptului că, microbuzele în unele zile funcționau chiar fără călători.
Această societate – după cum ne spunea ing. Dan MIHĂILĂ – figurează pe harta municipiului Hunedoara ca o unitate care poate fi profitabilă dacă nu ar exista așa-zișii „pirați” care oferă un transport nelicențiat, fenomen întâlnit sub denumirea de transport „la negru” și recunoscut ca infracțiune.
Cu toate acestea, societatea a reușit să aducă liniștea emoțiilor și posibilitatea transportului oamenilor din localitățile amintite până la Hunedoara și retur.
Oricum conducerea societății rămâne la convingerea că în acest an totul se poate depăși, factorul determinant reprezentându-l însuși principiul unei bune conlucrări cu oamenii din subordine și nu numai.
Pe acest fond, ing. Dan MIHĂILĂ își va dovedi în mod admirabil calitatea unui manager înțelept, cu mult curaj și speranță.
De notat că societatea deține și un atelier pentru inspecțiile tehnice care cu eficientele ajustări structurale se dovedește o emblemă a unei astfel de activități unde trebuie să se reflecte seriozitatea cu care în tehnica de lucru este abordat fiecare amănunt.
Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Spitalul Municipal din Brad – după cum ne spunea recent ec. Ioan COBORI (foto 1) în calitate de manager al acestuia – este o unitate sanitară publică de interes local care asigură servicii medicale sub semnul responsabilității, având 145 paturi de spitalizare continuă (133 pentru adulţi și 12 pentru copii), 15 paturi pentru spitalizare de zi și 10 pentru însoţitori. Aici se asigură spitalizare continuă/zi şi se deservesc pacienți din municipiul Brad şi din comunele învecinate.
Făcând o retrospectivă, se poate puncta faptul că în anul trecut au avut loc 2560 internări continue și 4064 internări de o zi.
S-au consemnat 1154 intervenții chirurgicale, 12337 consultaţii la camera de gardă, dar și 161607 investigații paraclinice de laborator.
Aflându-se lângă noi, Ramona Elena ALI (foto 2), medic specialist din cadrul Biroului Management al Calitații Serviciilor de Sănătate, a completat: „Și în acest an misiunea noastră este de prestare a unui act medical de calitate, într-un mediu sigur și confortabil, așa încât pacienții să beneficieze de condiţii bune pentru îngrijiri. Hotărârea noastră a fost și va rămâne «Să fim buni pentru o viaţă mai bună».
De notat că, echipa noastră medicală, recent s-a îmbogățit cu noi membri: RUSANDA-VLAD Lavinia Irina medic specialist medicină internă, MARIN Ioana-Maria medic specialist pediatrie, ARENDAȘ Bogdan Lucian medic specialist urologie, cărora le urăm un bun venit şi mult succes în activitatea lor profesională.
În activitatea desfășurată ne bazăm pe următoarele valori comune: asigurarea accesibilităţii la servicii de urgenţă, ambulatorii pe fondul unor standarde de competenţe profesionale, garantarea calităţii şi siguranţei actului medical, cât și respectarea dreptului la ocrotirea sănătăţii tuturor categoriilor de populaţie.”
Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
UZPR CARAS SEVERIN 