Revista CETATEA LUI BUCUR continuă în 2021 să fie prezentă în galeria publicațiilor de cultură sub egida UNIUNII ZIARIȘTILOR PROFESIONIȘTI DIN ROMÂNIA. În acest an – un număr omagial, închinat lui Mihai Eminescu. Alături de paginile cunoscute ”Poezie”, ”Cronică”, ”Eseu”, ”Povestiri” avem noi rubrici: ”Publicistică”. ”Cultură și filozofie”, ”Starea de veghe”, ”Istorie și civilizație”, ”Jurnalism – recuperarea memoriei culturale”. ”Negru pe alb”. Vă lăsăm să descoperiți și alte pagini atractive citind revista noastră. Colectivul redacțional vă dorește lectură plăcută.
Asociația Europeană a Jurnaliștilor şi-a desemnat, prin alegeri, componența organelor de conducere. Prin prezenţa jurnalistei Brînduşa Armanca în Consiliul de Etică şi Arbitraj, România face parte din organele de conducere ale acestei asociaţii.
Brînduşa Armanca anunţă că a fost votată alături de alți colegi din diverse țări în Consiliul de Etică și Arbitraj şi, astfel, România face parte din organele de conducere ale Asociației Europene a Jurnaliștilor
Componența organelor de conducere după algerile online din 15 februarie este următoarea: președinte – Saia Tsaousidou (Grecia), vicepreședinți – Javier Arribas (Spania), Tibor Macak (Slovacia) şi Simone Rappel (Irlanda), secretar general – Edward Steen (Austria)., trezorier – Luigi Cobisi (Italia). Din Consiliul de Etică și Arbitraj au fost aleşi să facă parte Brîndușa Armanca (România), Nurer Zaman Bhuiyan (Finlanda), Eileen Dunne (Irlanda), Giuseppe Jacobini (Italia), Pedro Gonzales Martinez (Spania), Panagiotis Sfaelos (Grecia).
Comitetul de Audit: Javier Martín Domínguez (Spain), Lampros Rodis (Greece), Tim Ryan (Ireland), Hasan Kahvecioglu (Cyprus), David Worsfold (UK). Reprezentant al asociaţiei pentru libertatea presei este William Horsley (Marea Britanie), reprezentant la Bruxelles – Javier Jimenez Moratalla (Spania), iar reprezentant pentru combaterea Fake News – Irina Nedeva (Bulgaria).
Brînduşa Armanca este corespondent local al Revistei 22 şi al Radio Europa Liberă România. Este licenţiată în Filologie, la Universitatea din Timişoara, şi are titlu de doctor în filologie, obţinut la Universitatea din Bucureşti. A absolvit specializări în Jurnalism şi Management în cadrul Universităţii Central Europene, Universităţii din Marsilia, Preston University, Chico State University. Este şi profesor de jurnalism, ca titular al disciplinelor de Etică mass-media, Publicistică TV sau Genuri în audiovizual predând la universităţi din Timişoara, Bucureşti, Sibiu şi Arad.
A condus TVR Timișoara și Institutul Cultural Român de la Budapesta, timp de mai mulți ani. Este membră a Uniunii Scriitorilor și a numeroase organizații de media, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca Televiziunea regională în România, Media culpa, Învaţă să învingi, Istoria recentă în mass-media.Frontieriştii, Dalnic. Istorii nespuse din satul lui Doja (versiuni în română, engleză, maghiară), cărţi de comunicare cum este Ghidul de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt, sau de istorie literară și literatură ca Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă, Abolirea timpului buimac, Final la Cartea rataților. Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române, precum și cu Distincția Ministerului Culturii ungar pentru diplomație culturală.
Așa cum se știe, data de 19 februarie reprezintă Ziua Națională Constantin Brâncuși, cel mai mare sculptor modern al lumii, ,,olteanul absolut”, cum l-ar fi numit, probabil, Petre Tuțea.
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România s-a implicat profund în această importantă celebrare, fundamentală atât pentru cultura, cât și pentru istoria românilor. Astfel, în cadrul multiplelor evenimente organizate cu această ocazie la Târgu Jiu, în incinta Teatrului de Stat ,,Elvira Godeanu” a avut loc premiera filmului ,,Omagiu lui Brâncuși pe Calea Eroilor”, un reportaj insolit, muzical, ilustrat prin trei piese muzicale emblematice compuse (muzică și text) de Alexandru Mandy și interpretate de Sergiu Cioiu: „Poarta sărutului” (compusă în 1967), „Masa tăcerii” (1972) și „Coloana fără sfârșit” (1979).
Filmul a fost realizat la inițiativa UZPR și susținut de Primăria Municipiului Târgu Jiu, prin Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, Asociația „Acasă la Brâcuși” și Liga Femeilor Gorjene „Arethia Tătărescu”.
Evenimentul de lansare a filmului, dedicat celui care a făcut piatra să vorbească, a fost decorat estetic de un recital actoricesc susținut de Sergiu Cioiu și Maia Morgenstern, pe texte inspirate din cartea lui Miron Manega „Femeile din viața lui Brâncuși – Iubiri transfigurate în opere de artă”.
Data de 19 februarie, ca zi de sărbătoare națională, se datorează jurnalistului și scriitorului român, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, Laurian Stănchescu, cel care a lansat și propunerea de repatriere a osemintelor lui Brâncuși. Demersul acestei „repatrieri” este susținut și de Academia Română, în consens cu ultima dorință a lui Brâncuși, care ar fi vrut să-și dea sufletul în țara lui, nu să putrezească în pământ străin, departe de cea care i-a fost mamă…
La sfârșitul spectacolului propriu-zis, după ce Doru Dinu Glăvan, președintele UZPR, și Miron Manega, purtătorul de cuvânt al Uniunii, au rostit cuvintele de încheiere, Laurian Stănchescu și Mădălina Fărcaș (președinta Asociației Testamentul lui Avram Iancu din Tg. Mureș), prezenți la eveniment, i-au invitat pe participanții la eveniment acasă la Constantin Brâncuși, la Hobița, la adevărata locuință a marelui artist, aflată acum într-o inadmisibilă stare de părăsire și degradare. Acolo, oaspeți din inima țării, dar și oameni ai locului, au venit la întâlnirea cu spiritul lui Constantin Brâncuși, de ziua lui. I-au aprins făclii, au împărțit tort și șampanie, au difuzat cântecele oltenești pe care Brâncuși le-a luat cu el la Paris, în 1938, pe „plăci de patefon” cântece pe care le-a ascultat până la sfârșitul vieții. Momentul cel mai emoționant al zilei de 19 februarie a fost „Cercul de Foc Brâncușian”, cum a fost gândit și inițiat de Laurian Stănchescu, adică dispunerea făcliilor aprinse în formă de cerc, desemnând un spațiu sacru și inexpugnabil, străjuit de flăcări.
Miercuri, 23 septembrie 2020, în curtea interioară a Bibliotecii Germane „Alexander Tietz” s-a inaugurat un șir de dezbateri sub genericul „Conferințele Reșița 250: Oameni – Locuri – Fapte”, o continuare a unui proiect reușit, derulat în anul 245 al industriei reșițene (2015), sub denumirea „Păreri, opinii, realități. Discuții amicale pe tema istoriei Banatului Montan”, cu sprijinul de atunci al regretatului ing. Dan Perianu din Reșița. Proiectul este dedicat împlinirii în 2021, în data de 3 iulie, a 250 de ani de industrie reșițeană (1771 – 2020 / 2021). Coorganizatorii acestui proiect sunt Centrul Universitar UBB din Reșița, Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița. Conferințele se organizează o dată pe lună, acestea având câte un invitat special, care prezintă, așa cum o spune și genericul ciclului, o temă legată de Reșița și oamenii ei, în prim-plan fiind pusă dezvoltarea ei industrială, culturală, spirituală, educațională, patrimonială, de la începuturi până în prezent. Rezultatul concret al celor 10 conferințe va consta în apariția unei cărți care să poarte pecetea celor 250 de ani!
Primul conferențiar a fost în data de 23 septembrie prof. univ. dr. Rudolf Gräf, directorul Institutului de Cercetări Socio-Umane Sibiu al Academiei Române, urmat fiind de dr. Ada Cruceanu-Chisăliță în data de 1 octombrie cu cea de a II-a conferință, de ing. Iulian Georgevici în 26 noiembrie cu cea de a III-a conferință, de Andrei Bălbărău, coordonatorul Muzeului Cineastului Amator din Reșița, în 15 decembrie 2020, de prof. univ. dr. Gheorghe Popovici în 23 ianuarie 2021 cu cea de a V-a conferință.
Cea de a VI-a conferință va fi susținută de cunoscutul om al cărții, Gheorghe Jurma a cărui prezentare nu este necesară. El va vorbi despre Reșița literară. Pentru a viziona această conferință, trebuie accesate paginile de Facebook și YouTube, la adresele de mai jos, miercuri, 24 februarie 2021, începând cu orele 19.00.
Transmiterea live se va efectua de la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița.
UZPR CARAS SEVERIN 