Suntem cu toții prinși într-un concern cultural mondial în care popoarele își strâng cu drag și grijă valorile și le prezintă ca o identitate națională care contribuie la împlinirea civilizației universale.

Mândria de a putea ține pasul sau de a concura la evaluarea din primele locuri a tot ce este nou și pozitiv, este un puternic stimulent în a crește  valorile unui neam . În acet context, fiecare mică sau mare unitate contribuie cu tot ce este mai bun, dar nu într-un sens egoist, ci în sensul dăruirii  și altora din tot ce realizează, spre o bucurie deplină universală, dar spre a sublinia și păstarea identității neamului.

Acestea au fost principiile care au dus, după îndelungi tratative, la apariția de împlementare a Legii Limbii Române , stabilindu-se data sărbătoririi în 31 august a fiecărui an calendaristic.

Au urmat pregătiri minuțioase în multe centre  culturale din România.

Încă de prin anul 2011 , regretatul Scriitor Corneliu  Leu, doamna Ligya Diaconescu, domnii: Ambasador Marian Ilie, Scriitorul Al. Florin Țene, au îmbrățișat imediat ideea  Sărbătoririi Limbii Române.

Doamna Ligya Diaconescu  împreuna cu regizorul, scriitorul – Corneliu Leu, au organizat sărbatorirea primei editii a LIMBII ROMANE ,  La Sfinxul din Bucegi (la care au participat reprezentatni ai tuturor primariilor din Romania) și la București ,  sub undele binefăcătoare ale soarelui, dar subliniind: ,,și  oriunde, într-un centru cultural”.

Doamna Ligya Diaconescu fusese printre primii care publicase în Revista româno-canadiană STARPRESS ,,vâlcea turism”,  articole în acest sens și  a promovat apariția primei antologii dedicate Limbii Române, inițiind concursuri susținute minuțios  organizate de domnia sa, în calitate de director al Revistei Internaționale STARPRESS.

De atunci , în fiecare an, Ligya Diaconescu organizează sărbatorirea  Zilei Limbii Române, în diferite localitati din tara , și  tot mai multe prezențe scriitoricești aderă la aparițiile Antologiilor STARPRESS.  Meritul scriitoarei – jurnaliste Ligya Diaconescu de a organiza începând din acel moment, pentru fiecare an odată, de două sau de trei ori,  antologii cu cele mai frumoase tematici și din când în când antologii bilingve în graiul nostru și al vecinilor frontalieri.

În paralel cu creșterea Uniunii Europene spre 27  de state admise, limba de circulație cea mai răspândită a devenit limba engleză  fiind aceasta o limbă relativ nouă, 800 de ani, și cu posibilități de exprimare facile, deasemenea ușor de învățat, pentru majoritatea popoarelor.

(Este de observat cât de repede  s-a extins limba engleză, luând locul unu între limbile de circulație internațională, mai amintind și folosirea acestei limbi în fostele dominioane engleze).

Această oportunitate nu i-a scăpat vigilentei directoare STARPRESS, mai ales că domnia sa locuise o perioadă în Canada, în zona engleză, în partea de nord a Continentului Nord American.

La Universitățile de filologie din România de mulți ani, dar mai cu seamă după 1989 se studiază limba engleză. (A trecut demult perioada de după războiul al doilea mondial când cei vorbitori de limba engleză erau suspectați de lăgături cu ,,Unchiul Sam”).  Există azi la noi și facultăți cu specialitate limba engleză,  punând mare accent pe traducători, renumită fiind în acel sens preocuparea doamnei dr. Lidia Vianu de a  sprijini și creșterea de buni traducători în limba engleză. Deci a fost ușor de a se  găsi un  filolog care să traducă, omogen, în aceeași manieră, în engleză creațiile noastre, alaturi de alți traducători merituoși.

Prin mijlocul traducerilor creațiilor noastre lărgindu-se mult orizontul de cunoaștere al producțiilor  scriitorilor, multi din  Liga scriitorilor din România, dar și unii din Uniunea scriitorilor și alte organizatii culturale, din tara și din întreaga lume.

Subiectele abordate în aceste antologii, în  versuri și proză se referă toate la subiectul generic ,,creșterea limbii române” și în acest grai din ce în ce mai elevat românesc  găsim o mare de mărturisiri, aspirații, tendințe pozitive, dar din fiecare se poate citi  fățiș sau în ele transpare dragostea de țară, mândria de  a face parte din neamul românesc  relevând și atașamentul pentru Limba Română.

Aceste creații, adevărate manifeste, se integrează perfect în armonia tuturor națiunilor,  demonstrând faptul că deși am trecut prin momente grele, le-am învins, ne-am ridicat și suntem în rândul celorlalte națiuni pe toate planurile existenței.

După acest drum al amintirilor am ajuns la  ,,Antologia română- engleză” care zilele acestea a ajuns prin curierat pe birourile tuturor autorilor și prin graiul lor, deci prin  mesajele lor  a ajuns la frații români din toată lumea și la cunoscătorii, vorbitori de limbă englează,   pentru că, întocmai ca pe vremea enclavelor vechilor daci, sunt enclave de români în toată lumea, iar limba română trăiește odată cu ele.

Traducătoarea Georgiana Gheorghe, alaturi de alți traducători  remarcabili, cărora le mulțumim, înainte de a trimite varianta tradusă la tipografie, ne-au prezentat materialele, încât  fiecare autor dintre  noi a putut interveni asupra autenticității melodiei cantabile a limbii române din textul respectiv, transpus pe același ritm și sensibilitate precum în românește.

Apărută în perioada de pandemie- racilă distrugătoare de vieți, cea de a treia Antologie bilingvă română-engleză, a suscitat din partea autorilor acel dor de afirmare, de biruință a binelui asupra răului, exprimat în termenii proprii de încredere în biruința finală. 

 Putem face o comparație între îndârjirea românului de a reuși să realizeze ceeace își propune prin darul mâinilor sale și inteligența sa  și efortul de a strănge în ghem, în organismul uman, a tuturor energiilor  pentru a înfrunta  sinistra pandemie, și lovind cu sete prin arta concentrării intelectuale, aci, prin arta scrisului,  pe acel duman al vieții   care amenință prin multiplele sale forme de covid.  

  Toate aceste eforturi se exprimă în efluvii de pozitiv, adăugând noi valențe scrisului fiecăruia dintre noi și oglindind în  fereria celor scrise o si mai strânsă  unire în lanțul vieții și în colaborarea telepatică  de clădire a gândirii pozitive învingătoare, ceeace se observă în volumul- Anologia română-engleză, apariția din 2o21. 

Citind și analizând  creațiile noastre, viitorul ni se va alătura nouă, înălțând  prestigiul de sine și forța de a proslăvi ceeace viața ne-a dăruit în plaiul, graiul și straiul nostru românesc, dintotdeauna,  prin credința străbună, iubirea în infinitele sale valențe și speranța în puterea realizărilor noastre viitoare. Urăm tuturor colaborare plăcută și  îi invităm să vină alături de noi în viitoarele antologii, nu înainte de a mulțumi și colectivului redacțional,  editorial și tipografic pentru reușita muncii depuse spre a se pune în pagini ceea ce colaboratorii acestei Antologii au scris.

Scriitorii  prezenți in antologie:

– la secțiunea Poezie au participat:

Mariana Popa, Al. Florin Tene,Teona Scopos, Melania Rusu Caragioiu, Ștefan Lucian Mureșanu, Silvia C. Negru ,Dorin V. Moldovan, Elena Jucan , Constantin Iordan , Mihai M. Moldoveanu, , Elisabeta Bogățan, Gheorghe Palcu, Olimpia Sârb, Ovidiu Jucan, Marinela Belu-Capșa, Aurora Cristea, Iuliana Ciubuc, Olimpia , Ben Todică , Lhana Roma-Nova, Toth Arpad , Constantin Predescu-Neacșu, Florica Munteanu, Ovidiu Țuțuianu , Mihaela CD, Nicolae Toma, Mariana Popeangă Cornoiu, Ioan Dan Bălan, Victor Manole, Andrada Victoria Diaconescu, Georgiana Laura Gheorghe, Raveca Vlașin ,membră a Ligii Scriitorilor, Vasilica Grigoraș și Ligya Diaconescu.

– Capitolul “Proză“ cuprinde prozatori de toate vârstele: Teona Scopos, Mioara Oprișan, Rodica Calotă, Isabela Brănescu, Mirela Penu, Olimpia Sârb, Alina Sorinela, Aurora Cristea, Gabriela Ioniță, Tudosia Lazăr, Elena Buică, Miriam Nadia Dăbău, și Zenovia Zamfir.

Felicitari, tuturor!

Melania Rusu Caragioiu

              Redactor-sef  STARPRESS-Canada

http://romaniainterbelica.memoria.ro/index.html

PORTRETUL ROMÂNIEI INTERBELICE – VERSIUNEA A 2-A SAU PROIECTE VECHI ÎN HAINE NOI

La mai mult de opt ani de la apariţie, proiectul ”Portretul României interbelice” se bucură de o oarecare notorietate şi este bine cotat pe piaţa siturilor cultural-educative de limbă română. Vreau să  reamintesc ideea de plecare.

Pentru că Memoria.ro a pornit ca un sit de istorie orală, am simţit nevoia ca anumite mărturii, care cuprindeau referiri la toponime, la anumite momente istorice, obiceiuri, tradiţii de muncă şi sărbătoare, la date agricole, industriale sau de educaţie, să fie susţinute de texte concentrate asupra realităţilor epocii (ne-am folosit extrase din celebra enciclopedie editată de un colectiv condus de Dimitrie Gusti și publicată între anii 1938-43).

În timp, mi-am dat seama că textul scris devine insuficient, că pentru a fi mai bine receptat el trebuie însoţit de imagine și sunet. Sperăm ca în versiunea a 2-a, pe care v-o prezentăm cu începere din februarie 2013, situl să aibă un impact global: poţi înţelege mai bine epoca dacă asociezi date statistice cu informaţii culturale şi etnografice, cu o foarte bogată ilustrare fotografică, cu secvenţe audio din folclorul local, cu evenimente remarcabile petrecute acolo în acea perioadă, chiar cu mici filme de epocă…

Piaţa web devine din ce în ce mai bogată în acest sens, mă refer în special la fotografie, mari arhive ies la lumină după zeci de ani de tăcere. Din păcate, puţine surse oficiale sunt româneşti. Să luăm cazul fotografiei:
–      sute  de fotografii asupra României se găsesc în arhivele de stat de la Freiburg, în special fondul Willy Pragher, constituit înainte şi în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial.
–      arhivele Ministerului Culturii din Franţa, Mediateca de Arhitectură şi Patrimoniu, prin care am ajuns la peste 1100 de fotografii ale Serviciului Fotografic al Armatei Române din Primul Război Mondial.
–      colecţia George Eastman House (Kodak)
şi altele, pe care le veţi găsi menţionate la baza fotografiilor ilustrative.

În plus, în lumea de astăzi, există împătimiţi de fotografie veche românească care ne-au inspirat în alegeri, cum sunt:
–      Alin Şovaială (Istoria românească în fotografii, Facebook).
–      Alexandru Ursu-Bukowina, tot pe FB,
–      Târgu Jiu de Odinioară, tot pe FB.
–      Ionelus, care are albume fabuloase din Basarabia şi Bucovina pe Picassa.
–      Alin Dimăncescu, autor de blog-uri
–      Arhivele de Stat ale judeţului Timiş
Enumerarea ar putea continua.

Pentru muzică, de fapt piese de folclor vechi proprii unor judeţe şi zone geografice, am descoperit pe YouTube clipurile lui Fabris, se pare tot un moldovean, dar cu competenţă şi bună informaţie la nivel naţional; gustul lui impecabil ne-a inspirat în alegerea cântecelor.

Rândurile de faţă sunt totodată o invitaţie. După cum veţi avea ocazia să vedeţi, albumele sunt dedicate unor evenimente, unor locuri (localităţi), unor teme etnografice şi antropologice (munci specifice sau evenimente ale comunităţii) sau fotografii disparate cu un suport explicativ cât mai consistent. Dacă cineva consideră potrivit să ne transfere asemenea albume, scanate la o calitate cât mai bună, vom fi onoraţi să le găsim locul menţionând întotdeauna sursa. Aşa au ajuns, de exemplu, în proiect culegerile de cusături populare din fostele judeţe Câmpulung Moldovenesc, Rădăuţi şi Suceava ale învăţătoarei pensionare Olimpia Tinca, născută în Straja, moartă în Botoşani. Moştenitorii aflaseră despre http://www.memoria.ro şi Portretul României Interbelice şi ni s-au adresat…

Speranţa mea este că, dacă tot se subţiază cărţile şcolare de istorie şi civilizaţie românească, iar „viitorul” educativ iese din şcoală, acest sit să preia onest sarcina de a vorbi sugestiv şi convingător despre trecutul apropiat, adică despre prezent şi viitor.

Mircea Ivănoiu, 6 februarie 2013

CUVÂNT ÎNAINTE LA VERSIUNEA 1-A, DECEMBRIE 2004

Dezvoltarea acestui site, frecventa de vizitare, dorinta noastra de a-l transforma într-un instrument obisnuit si accesibil de studiu si informare pentru toti cei care n-au trait anii de început si de mijloc ai secolului XX, au impus aproape aparitia unei rubrici cu informatii de referinta asupra perioada despre care vorbesc cei care aduc marturii.
Cream astfel un cadru în care vizitatorii nostri pot plasa geografic si cronologic, statistic, demografic si social personajele si evenimentele care intervin în relatari.
Materialul provine din enciclopedia interbelica a regatului României, aparuta în preajma intrarii României în cel de-al doilea razboi mondial, prezentarea se face pe judete si am început tocmai cu acele judete care acum nu mai fac parte din tara. Încetul cu încetul, într-o structura prestabilita de descriere vor aparea si celelalte judete, conform împartirii administrative din acele timpuri.

Totodata urmarim sa ilustram cu imagini (eventual gravuri) de epoca locurile despre care vorbim. În acest sens cerem, celor care poseda asemenea documente si ne-ar permite reproducerea lor în acest context, sa ne contacteze cât pot de repede.
Suntem deasemenea siguri ca lectura acestor rânduri va fi plina de surprize pentru cei crescuti în propaganda gaunoasa si desantata a ultimilor 50 de ani. Ei vor descoperi o Românie caracterizata în primul rând prin diversitate si armonie, cu un nivel al productiei agricole impresionant si începuturi industriale modeste, dar sanatoase.
La fel de neasteptat este nivelul de organizare al societatii civile, multimea organizatiilor locale care functionau în scopuri caritabile si educative, nivelul excelent al educatiei scolare la tara în special, dar si în marile orase, toleranta fata de minoritatile etnice si orientarile religioase.
Descrierea „oficiala” a enciclopediei se regaseste partial si printre rânduri, în marturiile de istorie orala.
Tot atât de adevarat este însa ca din cifrele aride ale statisticilor agricole si din lectura referintelor istorice reiese ca România era locuita de alti români, cetateni care cultivau alte valori decât cele carora li se închina contemporanii nostri de astazi. 
Speram ca, realizând acest lucru, toti cei de buna intentie vor aduce dezbaterile privind vietile personale si viata comunitatii în zone cu adevarat importante (durabile).

Fundatia multumeste pe aceasta cale D-lui Eugen Cadiu, refugiat din Cahul, pentru faptul de a fi fost de la începutul acestui demers printre initiatori, iar mai apoi s-a implicat direct în procurarea si pregatirea materialului brut.

Forma electronica, adica reintroducerea textelor descriptive, a fost realizata de Angela-Romana Ivanoiu, în zeci si zeci de ore de lucru la tastatura, fapt pentru care îi ramânem profund îndatorati.
Solutia tehnica, practica si ingenioasa, prin care aceasta idee a ajuns la D-voastra apartine vechilor, dar tinerilor nostri colaboratori de la Incremental Brasov.

Asteptam în continuare cu interes si cu drag opiniile si contributiile D-voastra si va multumim pentru ca ne sunteti atât de aproape în aceasta onorabila întreprindere.

Mircea Ivănoiu
Lidia Gheorghiu-Bradley

(dialog cu prof. dr. Marta MATE – inspector școlar general adjunct, la Inspectoratul Școlar Județean Hunedoara)

– Prezentați-ne un scurt bilanț al activității primului semestru desfășurată sub semnul pandemiei, al anului școlar 2020-2021.

– Anul școlar 2020-2021 a debutat cu un ordin comun al ministrului educației și cercetării și al ministrului sănătății, în care cuvintele cheie au fost „scenariul”, „rata incidenței”, „măștile”, „circuitele” „dezinfectantele”. Fiecare actor educațional și-a jucat bine rolul în acest episod, Ministerul Educației a asigurat măști de protecție, autoritățile locale materialele sanitare și de curățenie, unitățile de învățământ au aplicat planul de măsuri derivat din documentele legislative. Locul inspectoratelor școlare în acest tablou „altfel” al începutului de an școlar a fost de îndrumare și consiliere, respectiv de diseminare a Ghidurilor și reperelor metodologice pregătite minuțios pentru această perioadă marcată de pandemie. De mare folos s-a dovedit a fi pagina de web a Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara, de pe care se accesează direct portalul Educația continuă, ce conține prețioase materiale care jalonează demersul didactic și oferă sugestii, soluții, recomandări pentru cadrele didactice puse în fața unor situații fără precedent. De asemenea, colegii inspectori, cu sprijinul consiliilor consultative pe discipline și al profesorilor care au elaborat resurse educaționale deschise, au realizat o bogată colecție de materiale didactice utilizabile cu ajutorul mijloacelor audio-video, accesabilă de pe pagina de web a instituției, la topicul Învățare online.

Ziua de 9 noiembrie 2020 a marcat trecerea întregului proces de învățământ în mediul online, ceea ce a reprezentat, ca și perioada martie-iunie 2020, o provocare pentru întreaga comunitate. De la nevoia celor mici de a fi asistați permanent pe durata programului școlar de către un adult, până la dibăcia de a stăpâni tainele tehnologiei informației a fost nevoie de multă răbdare, empatie, încredere, reziliență și pasiune din partea tuturor.

Preocuparea majoră a fost asigurarea dispozitivelor pentru elevi, ceea ce s-a realizat prin intermediul programelor naționale: Școala de acasă, prin care s-au distribuit 2759 de tablete pentru elevii de gimnaziu și Școala în siguranță, prin care, la nivel de instituție, am achiziționat și distribuit 2713 tablete pentru elevii din învățământul primar și profesional. Elevii de liceu vor beneficia în curând de 1704 laptopuri prin proiectul ROSE (Romanian Secondary Education Project). În plus, după lansarea  Programului Operațional  Competitivitate, au fost depuse granturi de finanțare din fonduri europene, a dotărilor cu echipamente de către autoritățile publice locale, unitățile de învățământ și inspectoratul școlar.

În zonele în care predarea online nu a fost posibilă, dascălii au găsit modalitatea de a transmite materiale și temele care să asigure învățarea.

La final de semestru, din totalul de 52994 de elevi,  s-a constatat o scădere a numărului de elevi care nu au reușit să-și încheie situația școlară, față de anul școlar trecut, respectiv 323 pentru că nu au avut dispozitive și/sau conexiune la internet, iar 2010 din cauza absențelor. Aceștia au posibilitatea în următoarele 8 săptămâni de la revenirea la școală să-și încheie situația școlară pe primul semestru.

– În pofida stării de pandemie, cum s-a debutat în cel de-al doilea semestru școlar și cum se pune accent pe dimensiunile idealului educațional?

– Cu toții ne-am dorit să ne întoarcem la școală, ceea ce s-a și întâmplat în majoritatea cazurilor. Sigur, noul ordin comun emis de cele două ministere a stabilit și de această dată măsuri speciale, menite să limiteze răspândirea virusului și a cazurilor de îmbolnăvire. În prima săptămână 26 de unități au funcționat pe scenariul verde, 85 de unități pe scenariul galben și 8 în scenariul roșu.

Accentul se pune pe evaluarea gradului de atingere a competențelor de către elevi și identificarea nevoii privind activitățile remediale. În următoarea perioadă toți elevii care au rămas corigenți sau cu situația neîncheiată vor constitui grupul țintă pentru un program național inițiat de Ministerul Educației.

În această perioadă se pregătește anul școlar următor cu oferta de școlarizare adaptată la nevoile de formare inițială ale tinerilor din comunitate. Se stabilesc disciplinele opționale, menite să aprofundeze domeniile de interes pe care le urmăresc elevii și familiile acestora. Toate aceste demersuri trebuie să servească dezvoltarea optimă a tinerilor, în spiritul cetățeniei active, a antreprenoriatului și a cultului muncii.

Idealul educațional este definit prin lege, dar profilul absolventului învățământului obligatoriu este dependent de evoluția rapidă a societății. Aceste schimbări ale stilului de viață induse de pandemie evidențiază faptul că elevul de azi, cetățeanul de mâine se va confrunta cu situații de viață ce necesită o gândire critică, un grad ridicat de reziliență definită ca abilitate de recuperare sau acomodare rapidă la situații nefavorabile sau schimbări. 

Se pune întrebarea firească: este școala de azi pregătită pentru această misiune? Protestul profesorilor din Franța față de predarea online demonstrează faptul că răspunsul negativ la această întrebare este o problemă globală. Numeroasele exemplele de bună practică prezentate de dascălii noștri ne asigură că avem resurse și potențial pentru a depăși cu bine această situație. În acest context avem șansa de a reflecta asupra unei noi viziuni legate de educație, iar în conturarea acestei strategii vizionare este important să ținem cont de opiniile formulate de cei care acum sunt beneficiarii direcți ai acestui sistem: elevii. 

– Cât despre optimizarea relației școală-familie, ce ne puteți zice?

– Modul în care a rezonat majoritatea părinților în această perioadă dificilă, sprijinul acordat personalului din învățământ și colaborarea în scopul asigurării valorii adăugate în dezvoltarea cognitivă și formarea competențelor la elevi, relevă o relație sănătoasă între acești actori educaționali.

Educația este un serviciu public. Dreptul la învățătură este un drept garantat de stat. Relația școală-familie este optimă atâta timp cât orizontul de așteptare al părinților este în consens cu ceea ce le oferă școala. Ar fi o lungă dezbatere să definim ce așteptări au părinții de la sistemul de învățământ, care ar avea multe tonuri de subiectivism. Suntem, în general, o generație de părinți protectori și din această perspectivă suntem calați pe rezultatele învățării, ca mijloc de promovare spre treptele superioare ale traseului educațional. Deseori ignorăm că acest traseu duce, mai mult sau mai puțin sinuos, spre câmpul muncii pe care copiii noștri vor petrece un timp îndelungat din viața lor. Ceea ce contează cu adevărat este sentimentul de împlinire în meseria pe care o îmbrățișează.

– Privind orientarea școlară și profesională a elevilor, ne puteți puncta ceva?

– Partenerii Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara în orientarea școlară și profesională a elevilor sunt de ani buni Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Hunedoara, prin consilierii școlari și Comitetul Local pentru Dezvoltarea Parteneriatul Social în Formarea Profesională, prin agenții economici și instituțiile publice.

Piața muncii, reprezentată de agenții economici și instituțiile publice, are nevoie de forță de muncă înalt calificată. Achizițiile și competențele generale acumulate de elevi în învățământul preșcolar, învățământul primar și cel gimnazial sunt valorificate, prin intermediul consilierii și orientării școlare/profesionale, la nivel liceal.

Totodată, în sprijinul activităților de consiliere și orientare școlară a elevilor, Inspectoratul Școlar Județean Hunedoara demarează caravane și campanii de orientare și consiliere profesională, sub diverse generice, anul acesta fiind denumită „Învățământul profesional și dual – șansa de a deveni meseriaș!”. Aceste acțiuni, care au fost inițiate în urmă cu cinci ani, se realizează de către echipe tripartite formate din reprezentanți ai inspectoratului școlar, operatorilor economici și ai liceelor tehnologice. Acestea efectuează deplasări în toate unitățile administrativ – teritoriale, unde se desfășoară întâlniri cu elevi ai claselor a VIII-a în principal și cu părinții acestora. Scopul caravanei nu se limitează doar la acela de a promova și informa elevii și părinții despre perspectivele pe care le oferă învăţarea unei meserii, ci are ca scop și prezentarea elevilor şi părinţilor, a meseriilor  care  există în oferta unităților de învățământ, în ce constau acestea, care sunt locurile de muncă disponibile pentru aceste meserii în județul Hunedoara şi ce avantaje oferă formarea profesională în sistem profesional și dual, centrându-se pe implicarea directă a agenților economici parteneri la pregătirea elevilor în diverse meserii, care, practic îi învață ceea ce trebuie să știe și să poată face, pentru a fi buni meseriași. Am făcut referire și la această acțiune de anvergură, deoarece a fost lansată în județul Hunedoara; fără falsă modestie, ne place să accentuăm faptul că ne aparține ideea și acțiunea de pionierat care a fost asumată la nivel național sub denumirea „Ziua Națională a Meseriilor”.

Bineînțeles că în acest an, activitățile planificate a se desfășura în cadrul Caravanei „Învățământul profesional și dual – șansa de a deveni meseriaș!” trebuie gândite în alt format, cu respectarea strictă a legislației care reglementează starea de alertă, a celei specifice scenariilor în care funcționează unitățile de învățământ și a măsurilor de prevenire și combatere a îmbolnăvirilor cu virusul SARS-CoV-2.

Salut, de asemenea, interesul Instituției Prefectului – Județul Hunedoara, care alături de instituția noastră, în parteneriat cu S.C. CTS România, Primăria Deva, Camera de Comerț și Industrie Hunedoara și Liceul Tehnologic Energetic „Dragomir Hurmuzescu” Deva au demarat proiectul „Școală și carieră – Fii meseriaș!” care are ca scop dezvoltarea învățământului profesional și dual în Municipiul Deva și zonele limitrofe ale municipiului, prin crearea unui centru de formare în care să se realizeze corelarea ofertei educaţionale cu cerinţele mediului economic, social și cultural şi optimizarea procesului de formare în raport cu nevoile societăţii și ale beneficiarilor instruirii. Școala pilot: Liceul Tehnologic Energetic „Dragomir Hurmuzescu” Deva.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

ArcelorMittal (care are aproximativ 190000 de salariați în întreaga lume) a anunțat – după cum ne-a informat Mircea BORDEAN, președintele Sindicatului Siderurgistul Hunedoara –  că va implementa în următorii doi ani un program de reducere a costurilor cu un miliard de dolari. Acesta include și sporirea productivității, scăderea numărului de furnizori și reducerea cu o cincime a personalului de birou. 

Lakshmi Mittal a declarat că în trimestrul patru din anul 2020 condițiile de piață s-au îmbunătățit și compania estimează o creștere a cererii de oțel de 4,5-5,5% în anul 2021. 

ArcelorMittal Polonia va concedia 1000 de angajați, ținta finală pe companie fiind în jur de 4000 de angajați. 

Cel mai mare producător de oțel din lume deține în România trei companii: la Iași, Roman și Hunedoara. 

Despre reducerea de personal de birouri din societățile din România deocamdată nu se spune nimic, când și câți vor pleca, vom vedea și ce măsuri pe linie sindicală se vor impune. 

Una din problemele majore cu care se confruntă ArcelorMittal Hunedoara este prețul ridicat al energiei electrice, aspect care se răsfrânge în prețul produselor finite, acesta fiind destul de ridicat comparativ cu cel al produselor similare din Europa unde energia este subvenționată.

Noi producem energie electrică și străinii o vând tot nouă cu preț ridicat. 

În urma mult discutatului salar minim pe economie, 2300 lei, am reușit în urma discuțiilor cu conducerea societății, pentru păstrarea ecartului între categorii și grile de salarizare, să se acorde creșterea de 70  lei la aproape toți salariații, excepție făcând un număr mic de salariați. 

Pe plan extern, dacă putem spune așa, suntem canalizați în continuare în demersurile noastre pentru obținerea grupei speciale de pensionare pentru salariații care și-au desfășurat activitatea în fluxul închis operațional (cocserie, furnale etc.).

De adăugat că nu suntem de acord cu legile în vigoare privind calculul punctajelor pentru pensie, (o formulă de calcul pentru cei de la Galați și o alta pentru Hunedoara și Călan).

Diferența dintre valoarea unei pensii între un furnalist de la Galați și cel de la Hunedoara poate depăși în unele cazuri și 1000 lei.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR