Luni, 22 februarie 2021, începând cu ora 16:30, studiourile Banat TV vor fi gazda unui eveniment comemorativ, la un an de la decesul a trei personalități marcante ale Banatului Montan: colecționarul mineralog Constantin GRUIESCU (*12.04.1924, Dognecea – †22.01.2020, Ocna de Fier), poetul Octavian DOCLIN (*17.02.1950, Doclin – †11.02.2020, Reșița) și dirijorul Doru Petru MORARIU (*17.11.1951, Reșița – †21.02.2020, Iași). Prezintă: Martin OLARU, Gheorghe JURMA și Camelia DUCA.
Jurnalista Cornelia DUNĂREANU îi va avea invitați, în studio, pe: Clara Maria CONSTANTIN- Biblioteca Județeană ”Paul IORVOVICI”, Angelica HERAC- Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin, Dorina SGAVERDIA- Filiala Caraș-Severin „Ștefan Naciu” a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și Erwin Josef ȚIGLA- Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița, inițiatorul proiectului.
Eveniment organizat de: Consiliul Județean Caraș-Severin, Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin, Societatea pentru Cultură Metarsis- activități și servicii de cultură urbană și artă contemporană, Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița, Banat Media, Filiala Caraș-Severin „Ștefan Naciu” a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România
Loghin Rotariu, născut la 20 octombrie 1974 pe binecuvântatele meleaguri almăjene, în satul Prigor, sat frumos și liniștit ca o gură de rai- școală de caractere și de viață, de mare succes. Aici, în Prigorul Almăjului, Loghin a deschis ochii spre lume și viața lui își aflase albia curgerii, drumul către zările îndepărtate ale vieții și cele nevăzute ale eternității.
A apărut într-o familie de oameni credincioși și harnici. Alături de fratele său, Alexandru Rotariu, a primit o aleasă educație creștină de la bunicii Elena și Loghin Rotariu și părinții Alexandru și Sofia Rotariu. A primit de mic educație creștină, fiind crescut în duhul cântecului și al respectului față de oameni, acasă și a continuat la școală- dorul său fiind de mic către cântec, ca rugăciune către cele cerești.
A crescut cu bunicii, de unde a primit educația celor șapte ani de acasă. La creșterea și la educația lui Loghin au contribuit și bunicii dinspre mamă- Sofia și Pavel Sârbu.
Școala o face la Prigor, între anii 1981-1991. Ca elev, a făcut parte din ansamblul copiilor- Doina Prigorului. A cântat și a jucat, luând premii la numeroase concursuri și la Cântarea României.
Tânărul Rotariu Loghin a moștenit valorile tradiționale ale românilor, prin familiile sale- iubire, respect, muncă, credință. Visul lui a fost să îi încânte pe oameni. Era chipul omului luminat de bucuria cântării sfinte. A fost unul dintre susținătorii inițiativelor mele în domeniul culturii la Prigor, cântec, joc și port, cum spunea Blaga. Iar Eminescu spunea despre cultură: ,,Cultura sporește demnitatea omului”.
Încă de la școală a devenit un pasionat interpret de muzică populară românească și participant constant la festivalurile Almăjului, susținute de Doina Prigoreană, precum și la alte spectacole, de pildă: sărbătorirea a 450 de ani de atestare documentară a satului Prigor în anul 2000, spectacole la Orșova, Topleț, Herculane, Reșița, Timișoara, Caransebeș și altele, sărbătorirea diferitelor evenimente în satele almăjene și în județ. Au participat la Zilele Orșovei. Au susținut un spectacol de gală la încheierea Olimpiadei meșteșugarilor în Parcul Dumbrava din Sibiu, în anul 2001.
Rapsodul Rotariu Loghin recunoște că cele mai înălțătoare succese au fost nu cele individuale, ci acelea pe care le-a obținut cu ansamblul Doina Prigoreană, care era a doua familie pentru el (o familie lărgită). ,,Aici am învățat ce înseamnă să fii cu adevarat om și cum să mă bucur de viață, căci viața este cel mai frumos lucru pe care l-am primit până acum”. Acum tânărul Loghin a învățat să se înrădăcineze în valorile autentice și să știe ce înseamnă activitatea culturală.
William Shakespeare spunea că muzica ,,este hrana iubirii”. De aceea tânărul Loghin a cântat până la saturație. Pentru el, a cânta împreună cu altcineva înseamnă a afla neputințele aproapelui, pentru a le umple cu putințele sale. Ori, asta înseamnă comuniune. A cânta în grup vocal înseamnă a gândi în comuniune și a-ți mărturisi dragostea unul față de celălalt.
A cântat și cântă piese culese de la oamenii satului, prin care simte că se descarcă de toate problemele, fiind eliberat de griji și exprimând ceva ce vine din interiorul lui, recunoscându-se în multe din cântările sale. A și jucat, pentru că prin joc exprima aceleași sentimente și trăiri ca atunci când cânta. De aceea era supranumit Horia (cânta și juca).
Este de remarcat la Loghin cumințenia, smerenia și candoarea cu care își trăiește prezentul. Are și a avut scopuri în viață, spre exemplu de a deveni un bun gospodar ca bunicul său- Loghin Rotariu și bunicul soției sale- Nicolae Hânda- fost primar al Prigorului. Este deosebit față de unii dintre tinerii din generația lui, care cred mai mult în ce spun alții despre ei, nu în ce fac ei. Are și principii, de pildă corectitudinea și bunătatea față de semeni. Și-a făcut un model de viață din bunii și străbunii săi, oameni ai muntelui. Cântecul lui stârnește amintiri frumoase în sufletul auditoriului, prin onestitatea lui. Alină sufletele românilor. Loghin are noblețe de țăran. Are în cântec un specific al Almăjului, îmbinând fiorul spiritului locului cu înaltul spirit al ortodoxiei noastre.
A avut o relație specială cu rapsodul Iosif Pușchiță de la Petnic, fiind suflete apropiate. Loghin trăiește într-o beție a cântecului. El cântă îmbrăcat în costumul tradițional, cu un puternic simț patriotic și pasiune pentru folclorul satului. Cântecul său reprezintă zâmbet, trăire, viață, fiind hărăzit de bunul Dumnezeu pentru a bucura sufletele și a încânta auditoriul.
Loghin Rotariu este un tânăr idealist, promotor al cântecului și al credinței. El este un om cu picioarele pe pământ, care își cunoaște limitele și se cunoaște pe sine, având bun simț. Când urca pe scenă, Loghin credea că îl are pe Dumnezeu alături, ceea ce făcea ca și spectatorii să fie cu el. Ne spunea că cele mai importante lecții de viață le primea de la mama lui- Sofia- o femeie sensibilă, cu știință de carte, care scrie poezii în grai și bunicul Loghin, meseriaș și Om.
În cântecele lui se regăsește satul cu chipuri de oameni vechi, case din care respiră frumosul, meșteri dibaci, cum a fost Loghin Rotariu, bunicul tâmplar și oameni care cântau ca mama Sofia, în care este o lume care încă mai are suflet, cu simplitatea și măreția ei. Loghin este un salvator al lumii vechi, fiind o frână în calea distrugerii folclorului autentic de către cei care caută numai bani. Redă valorile trecutului din sat, în care se găsește sevă și de care se poate bucura lumea de astăzi. A beneficiat de protecția părinților și a școlii, care i-au dat încrederea în frumosul trecutului.
Cunoscând situația din satele de astăzi, în care ,,Azi nu mai au icoane în casă/ Nu își mai fac cruce la masă”, cum spune cântecul, Loghin a început să cânte în strană, la biserică, fiind cântăreț în strană și epitrop. Cu o forță venită de la Dumnezeu, caută să le împace pe toate. Acum, Loghin a readus la viață cântările strămoșești și la biserică, cu multă tragere de inimă. La strana bisericii îi stau alături Someș Ion și alții. Viața lor s-a îngemănat cu cântecul, cu iubirea pentru oameni, reușind să modeleze inimile enoriașilor, care sunt mai greu de modelat decât lemnul și piatra, ridicând o poartă spre cer.
Harisma pe care o are, de a fi apropiat de oameni, a atras o mulțime de oameni și de bătrâni spre biserică. El a fost cel dintâi la repetiții, cel dintâi pe scenă la Cămin, este cel dintâi la munca câmpului, continuând ceea ce au început Nicolae Hânda și Loghin Rotariu, bunicii săi.
Loghin Rotariu – un om hotărât, demn, puternic și înțelept a lucrat la cizelarea glasului și folosul cântecului pentru oameni. A rămas acasă, s-a căsătorit cu Iosimela Rotariu și au trei copii. Își lucrează pământul pentru a întreține familia. Animalele din gospodărie sunt îngrijite exemplar. El caută să fie și este model în sat.
La un an de la plecarea Poetului Octavian Doclin să se așeze la „masaderai”, Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa a dedicat o săptămână poeziei docliniene, punând la dispoziția utilizatoriilor serviciilor bibliotecii o bogată expoziție de carte de și despre Poetul omagiat.
De aceste volume s-au bucurat 27 de vizitatori în perioada 15 – 19 februarie 2021, tineri și mai puțin tineri, iubitori de carte și poezie, iar unii, cunoscători ai Poetului.
Tot în această perioadă, mai precis în 17 februarie, când Poetul și-ar fi sărbătorit ziua de naștere, dacă timpul ar mai fi avut răbdare, biblioteca bocșeană a organizat, la Școala Gimnazială Tirol, Ziua Internațională a Cititului Împreună, moment dedicat memoriei poetului Octavian Doclin și versului doclinian. Cu acest prilej, 11 elevi au citit împreună, cu voce tare, poezii semnate de cunoscutul Tavi Doclin Chisăliță, iar poezia pe care elevii au îndrăgit-o cel mai mult s-a dovedit a fi una din cele două intitulate „Buna”:
„În seara aceasta Buna iar mă cheamă/ Prin vechi cuvinte care nu au grai/ Să-mi spună că ea pleacă înainte/ Să pregătească cina la MASAMEADERAI…”
Poetul Octavian Doclin Chisăliță s-a născut în 17 februarie 1950 în comuna Doclin din Caraș-Severin și s-a stins în 11 februarie 2020, la Reșița.
Profesor, referent cultural, scriitor, editor, Preşedintele Fundaţiei Cultural-Sociale OCTAVIAN DOCLIN Reşiţa; redactor-şef al revistei „Reflex – artă, cultură, civilizaţie” (Reşiţa) şi coordonatorul Bibliotecii Reflex; director al Editurii Modus (Modus P. H.) Reşiţa, dar, mai ales, un sensibil și talentat Poet, Octavian Doclin a lăsat în urma sa 49 de volume de autor și multe și importante colaborări la reviste și volume colective.
Din anul 1982 este membru al Uniunii Scriitorilor din România (USR), iar în perioada 1990 – 2005 a fost membru în Comitetul de conducere al Filialei Timişoara a USR; de asemenea este membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România şi membru al Societăţii de Ştiinţe Filologice din România, Filiala Reşiţa.
În anul 1968 a avut loc debutul absolut în revista Vîrste cărăşene a Liceului din Grădinari, an I (1968), nr. 1 (cu grupajul de versuri „Trei teme despre meşterii lutului”, semnat Oct. Chisăliţă), p. 8; în revista Orizont, Timişoara, an XXI (94), nr. 6, iunie 1970 (semnează pentru prima dată cu numele literar adoptat de atunci, Octavian Doclin), cu poezia „Galilei”, p. 58 (Atelier poetic); în 1970, debutează în volumul „Ritmuri din Ţara lui Iovan Iorgovan”, o culegere de versuri îngrijită de Petru Oallde și prefaţată de Pavel Bellu, iar debutul editorial se produce în 1979 cu volumul Neliniştea purpurei, un volum de poeme care beneficiază de prezentări ale unor importanţi scriitori precum Anghel Dumbrăveanu şi Gheorghe Grigurcu.
Apoi poetul îşi revarsă talentul, iar scriitura sa curge în mai multe volume (49), unele în mai multe ediţii şi în mai multe limbi. Cea mai recentă carte apărută, cea de-a 49-a, este „O sută și una de poezii”, un volum pe care poetul îl aștepta cu bucurie și mândrie, fiind apărut sub egida Editurii Academiei Române din București, în ciclul „O sută una de poezii”. Un volum frumos pe care Octavian Doclin nu a apucat să-l vadă, un volum trudit de Ada D. Cruceanu, cu o prefață de Zenovie Cârlugea și cu repere critice purtând semnătura unor importanți scriitori români: Cornel Ungureanu, Gheorghe Pituț, Petre Stoica, Laurențiu Ulici, Al. Cistelecan, Alexandru Ruja, Marian Popa, Cornelia Ștefănescu, Paul Aretzu, Mircea Martin, Cristian Livescu, Simona Grazia-Dima, Ionel Bota, Marian Barbu, Mircea Popa, Ion Cristofor, Marcel Pop-Corniș, Gheorghe Jurma, Constantin Cubleșan, Adrian Dinu Rachieru, Marian Odangiu, Tudorel Urian, Mircea Bârsilă, Ion Marin Almăjan și Ion Pop. Volumul a fost lansat în data de 13 februarie 2020, după înmormântarea poetului și a fost prezentat de scriitori precum: Cornel Ungureanu, Alexandru Ruja, Gheorghe Jurma, Erwin Josef Țigla, Vasile Petrica, Marcu Mihail Deleanu, Vasile Dan, Ioan Mateuț, Nicolae Sârbu și alții.
Nu putem omite însă volumele de referinţe critice dedicate operei docliniene: Ionel Bota, Muntele şi iluzia. Eseu asupra poeziei lui Octavian Doclin, Reşiţa, Timpul, 1997; Doru Timofte, Apologia lui Esau. Eseu asupra poeziei lui Octavian Doclin, Timişoara, Marineasa, 2001. Ionel Bota, Muntele şi poezia. Lirica lui Octavian Doclin, ed. a 2-a, Oraviţa, 2008 şi Adrian Dinu Rachieru, Cercul doclinian, Timişoara, Marineasa, 2015 și cea de-a doua ediție, revăzută și adăugită, apărută la Timișoara: Gordian, 2020.
Octavian Doclin inițiază și realizează împreună cu Ada D. Cruceanu, timp de 20 de ani, revista Reflex dar şi colaborează la cele mai prestigioase şi importante publicaţii de literatură din ţară şi străinătate. De asemenea, opera docliniană este reflectată în presa vremii (ex. Orizont – Timişoara, Luceafărul – Bucureşti; Contemporanul – Bucureşti; Familia – Oradea; Steaua – Cluj; Transilvania – Sibiu, Poesis – Satu Mare; Scrisul Românesc – Craiova; Portal Măiastra – Tg. Jiu etc.).
Deţinător al multor premii şi distincţii importante în plan literar, merită totuşi menţionat măcar Titlul Cavaler al Ordinului Cultural „Eminescu – 1868 – Oraviţa” primit în 2006, Premiul pentru poezie în 2008 şi în 2010 al USR Filiala Timişoara sau Premiul de excelenţă al Municipiului Timişoara pe anul 2011.
Din anul 1997 este Cetăţean de Onoare al comunei Doclin; din 2009 este Cetăţean de Onoare al Municipiului Reşiţa, iar din 2004 este onorat cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, acordat de Preşedintele României.
Senior al poeziei, Senior al culturii cărăşene, un scriitor care a trecut cu cinste fruntariile țării de nenumărate ori, Octavian Doclin este fără doar şi poate un poet de excepţie şi un veritabil om de cultură.
Veșnică fie-i memoria și în pace somnul!
Și, pentru că astăzi, 19 februarie 2021, cultura română sărbătorește Ziua Națională Constantin Brâncuși (declarată astfel conform Legii nr. 305 / 2015), voi încheia redând o poezie semnată de Octavian Doclin și dedicată memoriei celui care în 19 februarie 1876 avea să vadă lumina zilei la Hobița, în județul Gorj:
Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, Consiliul Local și Primăria Municipiului Târgu Jiu, împreună cu Consiliul Județean Gorj, Ministerul Culturii și Muzeul Național „Constantin Brâncuși” organizează, în zilele de 18 și 19 februarie 2021, COLOCVIILE BRÂNCUȘI, manifestare dedicată sărbătorii naționale „Ziua Brâncuși”, la 145 de ani de la nașterea sculptorului.
Joi, 18 februarie, cu începere de la ora 10:00, în sala de expoziție a CJCPCT Gorj va fi vernisată expoziția de sculptură mică „Brâncuși, contemporanul meu”, sculptor Costel Păun, precum și o expoziție de carte Brâncuși. În continuare, va fi prezentat un moment evocator creat de CJCPCT și Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu”, cu tema „Brâncuși și Maria Tănase”.
În după-amiaza aceleiași zile, de la ora 17:00, la Casa Grădinarului din Parcul Central, cu ocazia redeschiderii magazinului și a punctului de informare aparținând CCDPCB, vor fi lansate cartea „Cula de pe Digul Jiului”, autor Adina Andrițoiu și revistele „Confesiuni” nr. 59-60 și „Brâncuși” nr. 5. Vizitatorii vor putea admira și lucrările artiștilor din cadrul Filialei Târgu Jiu a Uniunii Artiștilor Plastici din România, expuse pe simezele sălii de expoziție.
Vineri, 19 februarie, în Parcul „Coloanei fără Sfârșit”, Asociația culturală „Tătărescu” și Asociația cultural-istorică „Dumitru și Maria Pleniceanu” organizează, de la ora 10:00, expoziția națională de desene în creion și cărbune „Întâlnire cu Brâncuși”, cu lucrări aparținând elevilor din mai multe județe din țară, dar și din diaspora.
La ora 11:00, iubitorii de artă sunt așteptați la Galeriile Municipale de Artă din str. Traian nr. 7, la vernisajul expoziției „Obiect. Culoare. Desen. Instalație”, a Filialei Târgu Jiu a Uniunii Artiștilor Plastici din România. Curatorii expoziției sunt Vasile Fuiorea, președintele filialei și artistul plastic Mihai Țopescu. Prezintă criticul de artă Pavel Șușară.
De la ora 12:00, în sălile de expoziție ale Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”, se va deschide expoziția de sculptură „Sinaxa”, cu lucrări ale sculptorului Laurențiu Mogoșanu. Expoziția va fi prezentată, de asemenea, de criticul de artă Pavel Șușară.
În același spațiu generos al Muzeului Județean, de la ora 12:30, iubitorii de film vor putea revedea două pelicule produse de televiziunea națională, în regia lui Cornel Mihalache: „Hobița, tractorul și Coloana” și „Români care au schimbat lumea”. Proiecțiile vor fi urmate de masa rotundă cu tema „Brâncuși în lumea filmului”.
După-amiaza va continua în aceeași notă, a producției de film, cu lansarea poemului cinematografic „Omagiu lui Brâncuși, pe Calea Eroilor”, proiect inițiat de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România și susținut de Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, Primăria și Consiliul Local Târgu Jiu, Ansamblul Artistic Profesionist „Doina Gorjului” și Asociația „Acasă la Brâncuși”. Regia, scenariul și comentariul Sergiu Cioiu, muzică și versuri Alexandru Mandy.
Proiecția va avea loc la Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu” și va fi urmată de un recital Sergiu Cioiu și Maia Morgenstern, susținut de Consiliul Județean Gorj. Evenimentul este transmis în direct de către TVR Craiova, TVR 3 și on-line, pe Facebook și Youtube.
Muzeul Național „Constantin Brâncuși” vernisează, de la ora 18:00, expoziția de grafică „Desene în limba română” a artistului plastic Florin Preda Dochinoiu. În sălile muzeului se vor desfășura, în continuare, momentul artistic „Brâncuși – drumul spre devenire”, susținut de elevii Liceului de Arte „Constantin Brăiloiu” și recitalul cvartetului „Accente”.
„Ziua Brâncuși” se va încheia la Târgu Jiu cu eseul vizual teatral „Sărutul”, concept Horațiu Mihaiu și coregrafie Mălina Andrei, interpretat de actorii Teatrului Dramatic „Elvira Godeanu”, începând cu ora 20:00.
Parteneri ai manifestării sunt: Institutul Cultural Român, Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”, Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu”, Filiala Târgu Jiu a Uniunii Artiștilor Plastici din România, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, CJCPCT Gorj, Ansamblul Artistic Profesionist „Doina Gorjului”, Liceul de Arte „Constantin Brăiloiu”, Asociația „Acasă la Brâncuși”, Liga Femeilor Gorjene „Arethia Tătărescu”, Asociația culturală „Tătărescu”, Asociația cultural-istorică „Dumitru și Maria Pleniceanu”.
Parteneri media: Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, TVR 3 și TVR Craiova , modernism.ro, Leviathan și Intell News.
COLOCVIILE BRÂNCUȘI
Târgu Jiu, 18-20 februarie 2021
P R O G R A M
Joi, 18 februarie
Ora 11:00
Expoziție de sculptură mică „Brâncuși, contemporanul meu”, sculptor Costel Păun;
Expoziție de carte Brâncuși;
Rememorare „Brâncuși și Maria Tănase”, moment evocator creat de CJCPCT și Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu”;
Loc de desfășurare: Sala de expoziție a CJCPCT Gorj.
Ora 17:00
Redeschiderea magazinului și a punctului de informare din Parcul Central;
Expoziția Filialei Târgu Jiu a Uniunii Artiștilor Plastici din România;
Curatori: Vasile Fuiorea / Mihai Ţopescu;
Lansarea lucrării „Cula de pe Digul Jiului”, autor Adina Andrițoiu;
Lansarea revistelor „Confesiuni” nr. 59-60 și „Brâncuși” nr. 5;
Loc de desfășurare: Casa Grădinarului, Parcul Central.
Vineri, 19 februarie 2020
Ora 10:00
Expoziția națională de desene în creion și cărbune: „Întâlnire cu Brâncuși”, organizată de Asociația culturală „Tătărescu” și Asociația cultural-istorică „Dumitru și Maria Pleniceanu”;
Loc de desfășurare: Parcul „Coloanei fără Sfârșit”.
Ora 11:00
Vernisajul expoziţiei: „Obiect. Culoare. Desen. Instalație”, a Filialei Târgu Jiu a Uniunii Artiștilor Plastici din România;
Curatori: Vasile Fuiorea / Mihai Ţopescu;
Prezintă: Criticul de artă Pavel Şușară;
Loc de desfăşurare: Galeriile Municipale de Artă, str. Traian nr. 7;
Perioada: 19 februarie – 11 martie 2021.
Ora 12:00
Vernisajul expozitiei de sculptură SINAXA, sculptor Laurențiu Mogoșanu;
Prezintă: Criticul de artă Pavel ŞUŞARĂ;
Loc de desfăşurare: Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”;
Perioada: 19 februarie – 15 martie 2021.
Ora 12:30
Prezentarea filmelor:
„Hobița, tractorul și Coloana”, producție TVR, regizor Cornel Mihalache;
„Români care au schimbat lumea”, producție TVR, regizor Cornel Mihalache;
Loc de desfăşurare: Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”;
Masă rotundă: „Brâncuși în lumea filmului”.
Ora 16:00
Lansarea filmului: „Omagiu lui Brâncuși, pe Calea Eroilor”, poem cinematografic;
Regia, scenariul și comentariul: Sergiu Cioiu;
Muzică și versuri: Alexandru Mandy;
Proiect inițiat de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România și susținut de Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, Consiliul Local și Primăria Municipiului Târgu Jiu, Ansamblul Artistic Profesionist „Doina Gorjului”, Asociația „Acasă la Brâncuși” și Liga Femeilor Gorjene „Arethia Tătărescu”.
Recital Sergiu Cioiu și Maia Morgenstern;
Loc de desfășurare: Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu”;
Evenimentul este transmis în direct de către TVR Craiova, TVR 3 și on-line pe Facebook și Youtube.
Ora 18:00
Expoziție de grafică Florin Preda Dochinoiu: „Desene în limba română”;
Moment artistic: „Brâncuși – drumul spre devenire” susținut de elevii Liceului de Arte „Constantin Brăiloiu”;
Recital cvartetul „Accente”;
Loc de desfăşurare: Muzeul Național ”Constantin Brâncuși”.
UZPR CARAS SEVERIN 