15 februarie 2021, online, ora 17.00, din studioul amenajat în Biblioteca Germană „Alexander Tietz” Reșița:

Fășang 2021. Dezbatere online în limba română despre tradiții și obiceiuri de Fășang în centrul și sudul Banatului Montan.

Participă:

• prof. Raluca Anda Chirilă, director Școala Gimnazială Cărbunari & Petru Țăranu din Sasca Montană;
• Dorin Tismănariu, director Casa de Cultură Moldova Nouă;
• prof. Petar Hațegan, profesor de religie romano-catolică la Liceul Teoretic Bilingv Româno-Croat din Carașova;
• Sonia Kugler, președinte Asociația „Dirndl und Lederhosen” Anina;
• Marianne Florea, coordonatoarea Formației de dansuri populare germane „Enzian” Reșița;
• prof. Adela Lungu-Schindler, autoarea cărții „Practici carnavaleşti de Lăsatul Secului“, Editura TIM Reșița, 2015.

Moderator: Erwin Josef Țigla

Adresele unde se poate urmări manifestarea online:

https://www.facebook.com/Demokratisches.Forum.der.Banater.Berglanddeutschen

https://www.youtube.com/channel/UC_kYvj3wj9oGipq7pmZoS_g

Erwin Josef Țigla

Întâlnirile online ale conducerii UZPR cu membrii Consiliului Național Consultativ – dezbatere, decizie, acțiune

O nouă serie de întâlniri ale conducerii Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România cu șefii de filiale, care fac parte din Consiliul Național Consultativ al UZPR, s-a derulat în trei serii și a permis ca întregul Consiliu să participe activ la activitatea curentă de la centrul Uniunii și să se adopte hotărâri importante.

Punctând succint realizările de anvergură din ultima perioadă ale organizației – seria de succes „Săptămâna presei românești. Pagini luminoase de istorie”, care a fost puternic mediatizată în țară și peste hotare, și filmul „Odă lui Brăncuși. Pe calea eroilor” – președintele UZPR, Doru Dinu Glăvan, a anunțat că producția UZPR va fi difuzată de numeroase televiziuni la 19 februarie și ulterior. În ce privește seria „Săptămâna presei românești. Pagini luminoase de istorie”, aceasta va continua cu prezentări despre publicații emblematice – „Lumea”, „Magazin istoric”, „Tribuna economică”, „Gazeta sportuilor” etc., – prezentate de unii dintre cei mai reputați jurnaliști, membri ai UZPR, cu o activitate legată de aceste nume de referință. 

La întâlnirea cu conducerea centrală a UZPR au participat coordonatorii de filiale Sorin Blada (Deva), Mircea Pospai (Craiova), Nicolae Dinescu (Vâlcea), Dorina Sgaverdia (Caraș-Severin), Adina Andrițoiu (Gorj), Claudius Dociu (Prahova), Gheorghe Coandă (Dâmbovița), Dragoș Bako (Sibiu), Sorin Blada (Hunedoara), Paulian Buicescu (Olt), Nicolae Băciuț (Târgu Mureș), Maria Stanciu (Galați), Emanoil Dobrescu (Brăila), Cornel Cepariu (Bacău), Anca Dincă (Alba Iulia), Radu Comănescu (Radio România), Elena Câmpan (Bistrița), Firiță Carp (Editura Detectiv literar), Șerban Cartiș (Bihor), Dumitru Țimerman (Satu Mare), Silvia Pintea (Cluj). 

Întâlnirile au abordat în format extins tema Adunării Generale cu caracter ordinar care va avea loc în luna martie și pentru care a fost votat în majoritate formatul de întâlnire online, dată fiind situația pandemică încă pronunțată, care nu permite reuniuni față în față. „Oricât de mult mi-aș dori să ne vedem, va trebui ca pentru această Adunare Generală să ne adaptăm cerințelor timpului și să ne organizăm activitatea în deplină siguranță”, a punctat Doru Dinu Glăvan, care a reamintit, totodată, șefilor de filială că înscrierile pentru concursul „Sens și contrasens în mass-media”, cu materiale de presă publicate în anul 2020, se încheie la 1 martie.

De asemenea, în cadrul sesiunilor online de întâlniri cu membrii Consiliului Național Consultativ al UZPR s-a lansat pentru reprezentanții jurnaliștilor din organizație, cu o îndelungată activitate în breaslă, propunerea de a creiona reperele și cadrul profesional care vor trebui să stea la baza acceptării viitoare ca membri ai Uniunii a jurnaliștilor care activează în presa online.

Departamentul Comunicare 

Când apele se umflă, ies deasupra gunoaiele. Criza medicală scoate acum în evidență inimaginabila incompetență a unui minister „Dandanache”, „mai prost ca Farfuridi și mai canalie decât Cațavencu”. Adică, parafrazând, mai prost decât Dăncilă și mai canalie decât Băsescu. În privința sistemului public de sănătate, pe fond situația are aceiași parametri, adică lăcomia, corupția, incompetența ministerului aferent, numai că pandemia le-a grăbit identificarea, ca un fel de test PCR, ca să facem analogie cu un reper actual.

Situația gravă din spitale, soldată cu incendii și morți, te duce, evident, cu gândul la incendiul de la Colectiv, când „a fost nevoie să moară oameni” ca să cadă un guvern. Atunci a căzut un guvern pentru un incendiu într-un club privat. Acum incendiile se țin lanț în spitale. Dar, atenție, în spitalele publice, adică cele aflate în subordinea Guvernului! Iar guvenul nici nu cade, nici nu rezolvă situația. Nici măcar ministerul Sănătății, condus de un economist fără diplomă. Iar oamenii continuă să moară. Și vor continua, probabil, căci cauzele incendiilor sunt „conservate” cu grijă. Iar una dintre ele este infrastructura electrică neadaptată la suprasarcina determinată de aparatura nouă cu care au fost dotate spitalele. O altă cauză, extrem de periculoasă, este oxigenul din secțiile de ATI, care poate provoca oricând un incendiu, pentru că spitalele nu sunt dotate cu aparate de măsurare a nivelului de oxigen din spațiile închise (cum sunt cele din galeriile de mină, de exemplu). În aceste condiții, incendiul poate fi declanșat chiar de o scânteie produsă de încărcătura electrostatică  a echipamente anticovid de plastic ale cadrelor medicale.

Și totuși, nimeni nu ia nicio măsură. Se mențin intenționat, haosul și pericolul din spitale parcă pentru a obține consensul public că sistemul public de sănătate trebuie… privatizat!

„Proiectul” e vechi și a intrat în derulare încă din 1999, când lui Adrian Năstase i s-a pus pata ape cele 7 miliarde de euro care se colectau prin CASS. Sumă grasă și frumoasă, de care nu se putea atinge nimeni, pentru că aparținea exclusiv spitalelor publice, pentru asigurarea serviciilor de sănătate ale populației… Aici trebuie făcută o precizare: sistemul public de sănătate nu e bugetar, cum este, de pildă, sistemul de educație, în care se alocă în fiecare an bani de la buget. Sistemul public de sănătate (conform Legii Spitalelor) se autofinanțează iar una dintre sursele de autofinanțare este CASS-ul. Ei, bine, pentru ca Guvernul (sau guvernanții) să aibă acces la cele 7 miliarde, în 2002 s-a promulgat Legea bugetului general consolidat, prin care fondurile CASS-ului au fost băgate la „sacul mare” al bugetului. Astfel, guvernul a putut să-și ia din acești bani cât avea nevoie (nevoi obiective, evident, cum ar fi campanile electorale și altele de genul ăsta), iar restul a fost distribuit, în ordinea priorităților, după cum urmează: rețelelor de farmacii private (străine), spitalelor private și, „ultimul pe listă”, sistemului public de sănătate. Adică exact cel prin care s-a constituit și căruia îi era destinat fondul CASS. „Repartiția” banilor s-a făcut (și se face) prin sistemul de decontare. În această situație, cu doar 40% din fondurile CASS (cam atâta mai rămânea pentru spitalele de stat), sistemul public de sănătate s-a degradat, iar cadrele medicale au început să plece din țară.

Loviturile de grație au fost date de industria farmaceutică transnațională prin managerii și doctorii spitalelor de stat. Nu intru în amănunte, se cunoaște tehnica achizițiilor și a „rețetelor dedicate”. Cei peste 3.000 de medici români sponsorizați de Pfizer nu reprezintă decât o palidă ilustrare a unei „infecții” generalizate la nivelul întregului sistem… Și uite așa s-a ivit „necesitatea” privatizării spitalelor publice, proiect atât de drag fostului președinte Băsescu. Aici a intrat în ecuație mass-media, care vânează non-stop neregulile din spitalele publice, dar nu scoate un cuvânt despre ce se întâmplă în cele private. Păi, nu, pentru că le strică imaginea. Dar știe cineva că moartea lui Adrian Pintea a fost provocată de o intervenție chirurgicală (pentru implant dentar) făcută la o clinică privată? Nu știe. Știe, în schimb că a murit la Spitalul Colentina, căci doar atât a scris presa! Sau: știe cineva că poetul Cezar Ivănescu a fost operat la o clinică privată din Bacău, înainte de a ajunge la Spitalul Județean? Nu, pentru că presa a scris doar de spitalul Județean, de la care i s-a tras moartea,

La tot acest proces de dezintegrare a sistemului public de sănătate se adaugă rețeaua spitalelor CFR, de care Cătălin Drulă, actualul ministru al Transporturilor, vrea să se debaraseze urgent, transferându-le la Ministerul Sănătății. S-a mai făcut asta iar rezultatul a fost dezastruos: după ce le-a preluat, ministerul Sănătății le-a dat primăriilor, iar primăriile au zis că nu le pot întreține. Au fost „repatriate” în cele din urmă, grație „războiului” cu sistemul, dus de Uniunea Sindicatelor din Spitalele CFR, singura „baricadă” pe care miniștrii transporturilor n-au reușit s-o dărâme. Ba, mai mult, toți cei care s-au atins de aceste spitale au pățit tot felul de chestii (Relu Fenechiu a intrat la pușcărie, Valentin Preda a fost ridicat cu cătușele de la minister etc.).

Cătălin Drulă (nume predestinat unei rime nefericite) n-a fost, se pare, informat despre aceste „antecedente”, ca să nu mai vorbim că habar n-are despre rolul și rostul spitalelor din sistemul feroviar. Acestea au apărut ca o necesitate distinctă a CFR, datorită specificităţii complexe a acestui domeniu economic şi social (Ex. comisiile teritoriale şi comisia centrală de siguranţa circulaţiei, parte componentă majoră a siguranţei cetăţeanului). Un caz similar este cel al spitalelor militare, care constituie o suprastructură specifică a Armatei Române, impusă de un regim profesional distinct. Iar CFR-ul a fost considerat dintotdeauna „a doua armată a ţării”.

Dar ce să-i ceri unui ministru al Transporturilor (presimt că nu pentru multă vreme) care nu știe nici câte spitale are în subordine? A declarat că vrea să cedeze Ministerului Sănătății toate cele 18 spitale. Păi sunt 15, domnule Drulă, cine v-a făcut ministru? Știu, de fapt: cei care l-au făcut ministru și pe Vlad Voiculescu. Și care vor, cu orice preț, să pună mâna pe TOATE fondurile CASS. Și să să privatizeze spitalele publice. 

Miron Manega

În ultimii trei ani, Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” din Bocșa a derulat un atractiv proiect de aniversare a scriitorilor „din imediata apropiere” născuți în zodia vărsătorului, deoarece foarte mulți dintre colaboratorii bibliotecii s-au născut în această perioadă, eveniment intitulat „ La o cafea cu scriitorii – Sub zodia Vărsătorului”. Evident că, la această întâlnire a scriitorilor nu participau doar „vărsătorii”; dimpotrivă, aceștia aveau invitați, ideea fiind ca scriitori și colaboratori ai bibliotecii bocșene să se adune împreună și să se sărbătorească dimpreună cu cărțile lor. Era o sărbătoare a Cărții și a Prieteniei.

În acest an, din cauza pandemiei și a restricțiilor, evenimentul a fost amânat (desfășurându-se, cu siguranță, sub altă zodie!), dar sărbătoriții sunt aduși în atenția bocșenilor prin organizarea unor expoziții de carte.

Astfel, încă de la începutul anului, fiecare săptămână este dedicată unui scriitor important (unii chiar prieteni al bibliotecii bocșene), iar cărțile acestuia pot fi răsfoite, cercetate sau doar observate într-o mică expoziție.

După ce prima săptămână a lunii februarie a fost dedicată criticului și editorului Gheorghe Jurma, cea de-a doua săptămână, perioada 8 – 12 februarie 2021 – am dedicat-o muzicologului Constantin Tufan Stan, aniversat în 13 februarie.

Cu bucurie putem afirma că volumele expuse au stârnit interes, iar unii dintre vizitatori au observat chiar lipsa unor lucrări omise la  așezarea expoziției. Bineînțeles că, expoziția a fost completată, iar cei interesați au revenit în bibliotecă pentru a cerceta volumele dorite.

Constantin Tufan Stan s-a născut în 13 februarie 1957 la Bocşa Montană, jud. Caraş-Severin, este căsătorit la Belinț, în județul Timiș și își desfășoară activitatea la Lugoj.

Muzicolog, profesor, publicist, compozitor. Absolvent al Conservatorului „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti, iar din 2008 Doctor în Muzicologie titlu obţinut  cu calificativul summa cum laude la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca cu teza Vocaţia muzicală a oraşului Lugoj. Monografie. Conducător ştiinţific prof. univ. dr. Francisc László.

Are o activitate didactică remarcabilă. Din 1981 este profesor titular la Şcoala de Arte Frumoase „Filaret Barbu” din Lugoj, catedra de pian principal, iar din 2010 lector la Facultatea de Muzică a Universităţii de Vest din Timişoara.

Din 2004 este membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România; în 2010 dr. Constantin Tufan Stan primeşte Premiul pentru istoriografie al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România pe anul 2009.

Cetăţean de Onoare al Comunei Belinţ, jud. Timiş (2006), iar, la propunerea Bibliotecii „Tata Oancea”, din 2009 este Cetăţean de Onoare al Oraşului său natal Bocşa. Evident, este o prezență constantă în cadrul activităților culturale și de gen: Festivalul – concurs de interpretare folclorică „Aurelia Fătu Răduțu”, precum și la Festivalul de romanțe și lieduri „Nicolae Florei”.

De asemenea, profesorului dr. Constantin Tufan Stan i se datorează parteneriatul Şcolii de Arte Frumoase „Filaret Barbu” din Lugoj cu Liceul Teoretic „Tata Oancea” Bocșa, dar și cu Biblioteca Orășenească „Tata Oancea”, derulând împreună activități cultural-artistice deosebite și atractive, atât la Lugoj, cât și la Bocșa.

Volume: Rapsodia din Belinţ. Timişoara. Marineasa. 2003; Corul din Chizătău. Timişoara. Marineasa. 2004; Societatea Corală „Lira” din Lugoj. Timişoara. Marineasa. 2005; Zeno Vancea. Etape biografice şi împliniri muzicale. Reşiţa. Timpul. 2007; Laurian Nicorescu. Compozitorul şi artistul liric. Timişoara. Anthropos. 2008; Titus Olariu. Artistul şi epoca sa. Timişoara. Anthropos. 2008; György Kurtág. Reîntoarcerea la matricea primordială. Cluj-Napoca. MediaMusica. 2009. Centenar Dimitrie Stan. Cântecul străbate lumea (coautor). Timişoara. Eurobit. 2006; Remus Taşcău – 40 de ani de activitate artistică în fruntea corului „Ion Vidu” din Lugoj (1968 – 2008). Timişoara. Brumar. 2008; Victor Vlad Delamarina şi familia sa. Contribuţii biografice. (coautor). Timişoara. Eurostampa. 2009; George Enescu în Banat. Timişoara. Eurostampa. 2009; De la Reuniunea Română de Cântări şi Muzică la Corul „Ion Vidu” 1810 – 2010. Timişoara. Eurostampa. 2010; Aurel C. Popovici-Racoviţă. Preotul-compozitor şi profesorul. Timişoara. Eurostampa. 2010.; Muzicieni din Banat. Timişoara. Eurostampa. 2011; Mihail Bejan. Autorul primei traduceri în limba română a Cronicii notarului anonim al regelui Béla. Timişoara. Eurostampa. 2012; Vasile Ijac – părintele simfonismului bănățean. Timișoara: Eurostampa, 2013; Liviu Tempea, pianistul compozitor. Timișoara: Eurostampa, 2015; George Enescu – consonanțe bănățene – cronici, evocări, interviuri, omagii, mărturii. Timișoara: Eurostampa, 2016 și cea de-a doua ediție, revăzută și adăugită în 2018; Ioan Vidu. Doinitorul Marii Uniri. Timișoara: Eurostampa, 2017; Banat. Miscellanea musicologica.(culegere de articole)Timișoara: Eurostampa, 2018; Eternul feminin. Particularități stilistice în creația vocală a lui Nicolae Coman. Timișoara: Eurostampa, 2019; Ioan Vidu. Creația literară. Culegere de studii, articole, amintiri…întocmită de Viorel Cosma. Timișoara: Eurostampa, 2019.

 Îl găsim ca îngrijitor de ediții la cărți precum: Poezii de Alexandru Racolța, Monografia muzicală a comunei Belinț de Sabin V. Drăgoi, Scrieri de Felician Brânzeu etc. Semnează studii de muzicologie în volume colective şi amintim doar volumul Vi-l prezentăm pe Ioachim Perian. Reşiţa. Timpul. 2004.

Creaţie corală: Voroneţ, pentru cor mixt, pe versuri de Constanţa Buzea în volumul de Cântece patriotice. Bucureşti. Editura Muzicală. 1986; Doină şi iar doină, cor mixt, pe versuri de Vasile Voiculescu; Aştept anul unu, cor mixt, pe versuri de Magda Isanos; Dorul, cor mixt, pe versuri de Lucian Blaga; Patriei, cor mixt, pe versuri de Virgil Carianopol.

Referinţe: Muzicieni din România. Lexicon biobibliografic. vol. VIII/ Viorel Cosma.- Bucureşti: Editura Muzicală, 2005;  Bocşa din inimă III/ Vasile Bogdan.- Reşiţa: TIM, 2011; Muzicieni din Banat: lexicon/ Ioan Tomi.-Timişoara: Eurostampa, 2012; Cărăşeni de neuitat XIV/ Petru Ciurea şi Constantin Falcă.-Timişoara: Eurostampa, 2012; Biblioteca, între datorie și pasiune. 60 de ani de lectură și bibliotecă publică la Bocșa/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2013; Dascăli bocșeni prezentați de Gabriela Șerban în: Dascăli bănățeni de ieri și de azi/ coord. Nicoleta Marcu.- Reșița: Editura Gheorghe Magas, 2019, p. 228 – 258.

După cum se poate observa, muzicologul Constantin Tufan Stan este un harnic și minuțios cercetător, publicând volume valoroase și semnând articole în revistele vremii din țară și străinătate, dar eu mă opresc doar la revista reșițeană „Reflex” și la cea bocșeană, „Bocșa culturală”.

Și mai semnalez un aspect demn de admirația noastră: în prag de pensionare, prof. dr. Constantin Tufan Stan este „tânăr” doctorand al Facultății de istorie din Oradea.

La mulți ani, maestre!

La mulți ani, dragul nostru prieten Costică, bocșean-belințean-lugojean!  Cu sănătate și cu spor și mereu aproape de Bocșa!