Astăzi, luni 1 februarie 2021, de la ora 19, la Banat TV se va difuza episodul 2 din serialul „Viața lui Mihai Eminescu” (serial necenzurat), o productie UZP-Tv.

Vizionare plăcută!

Lansarea  cărții „O istorie ilustrată a românilor de la Est de Prut” la UZP TV

Joi, 28.01.2021, în studioul UZP TV al  Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, a avut loc lansarea cărții „O istorie ilustrată a românilor de la Est de Prut”, a tânărului istoric Octavian D.Țâcu din Basarabia. La eveniment au participat istorici, diplomați și ziariști de pe ambele maluri ale Prutului: Bogdan Bucur, Constantin Corneanu, Ion Constantin,  Ioan Popa, Iuliana Gorea Costin, Mihai Gribincea, Miron Manega etc.
Cartea este, de fapt, o reeditare revăzută cu multiple completări a aceleiași cărți, apărută în 2019. 

În această nouă ediție autorul a dedicat un capitol separat evoluției / involuției relațiilor diplomatice dintre cele două state românești după  anul 1989. 

Cartea abordează teme sensibile, evitate de obicei de istoricii oficiali din motive de „corectitudine politică”: românii din regiunea transnistreană până la 1791, rusificarea și deznaționalizarea românilor, pogromul evreiesc din 1903 și antisemitismul țarist din Basarabia, acțiunea subversivă sovietică și subminarea autorității românești în Basarabia, moldovenismul și moldovenii sovietici, teroarea și represiunile sovietice în Transnistria, holocaustul în Basarabia și Transnistria etc.

Moderatorul întâlnirii a fost Doru Dinu Glăvan, președintele UZPR, care l-a felicitat pe autor pentru lucrarea de excepție și l-a încurajat să-și continue misiunea, deloc ușoară, de trezire a conștiinței naționale. 

O idee interesantă, în cadrul întâlnirii, a fost formulată de prof. univ. Bogdan Bucur, care a demonstrat că există posibilitatea unei uniri de facto a românilor de pe ambele maluri ale Prutului, prin constituirea unor ministere comune: Ministerul Culturii și Ministerul Educației. 

La final a vorbit d-na ambasador Iuliana Gorea Costin, cea care a intermediat realizarea evenimentului la sediul UZPR. Domnia sa și-a exprimat bucuria reușitei acestei întâlniri culturale, făcând o scurtă trecere în revistă a evenimentelor comune România- Basarabia realizate împreună cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România. 

Mariana Păduraru 

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România a elaborat și publicat, recent, „Codul deontologic al jurnalistului profesionist”.

Dacă în „Codul bunelor maniere” avem de-a face cu un ansamblu de reguli privitoare la comportamentul civilizat în societate, noul Cod al UZPR propune un ansamblu de norme călăuzitoare în nobila profesie de ziarist. El se adresează atât jurnaliștilor din presa scrisă, radio și televiziune sau online, dar și studenților de la facultățile de profil, care se pregătesc să intre in „stufărişul” mass-media de astăzi.

Pentru că – așa cum se arată în „Preambul” – „profesia de jurnalist este una de tip creativ, într-un univers continuu și fără limite, de angajament total, de mare responsabilitate și de risc major”, ziaristul trebuie să aibă un comportament specific unui profesionist al informației publice, să respecte anumite principii, ca să fie un adevărat slujbaş al cunoașterii, al adevărului și nu al interesului, indiferent de ce natură ar fi acesta”.

În capitolul „Arhitectura etică și profesională a actului jurnalistic” sunt menționate, astfel, „cinci seturi de obligații esențiale” care „defines activitatea jurnalistică”: cultul adevărului; verificarea temeinică a datelor și informațiilor care se difuzează; independența și suveranitatea jurnalistului în actul jurnalistic; loialitatea și buna credință în actul jurnalistic; respectarea dreptului persoanelor la propria imagine și la manifestarea propriei lor personalități. În „arhitectura complexă” a profesiei sunt definite cuprinzător, explicit, 16 „noduri”: adevărul, calitatea, loialitatea jurnalistică, obiectivitatea, imparțialitatea, realismul, legalitatea, libertatea, responsabilitatea, respectul personal, integralitatea, integritatea, operativitatea, ingeniozitatea, perseverența, creativitatea jurnalistică implicită.

Între „Repere și norme ale deontologiei jurnalistului”, „respectarea adevărului, așa cum este el” se află pe primul loc, pentru că – așa cum se arată în Cod – „dacă o singură dată un jurnalist scrie, exprimă, susține și/sau întreține, cu bună știință, un neadevăr, s-a descalificat, din punct de vedere etic și profesional, pentru totdeauna”. Și verdictul este fără recurs: „Meseria de jurnalist este incompatibilă cu neadevărul”.

Noul Cod editat de UZPR aduce și câteva precizări. Sunt definite profesiile de jurnalist și jurnalist independent. Poate nu e cazul aici, dar nu se vorbește de ziariștii amatori. Pentru că, trebuie să recunoaștem, în orice act de creație (literatură, arte plastice, muzică etc.) există profesioniști (recunoscuți ca atare) și amatori (care au și ei un hobby). Dacă jurnalistul profesionist (angajat) ori cel independent („care realizează produse jurnalistice  pe cont propriu, pe care le oferă publicațiilor, redacțiilor radio și de televiziune, sau pe pagina sa web”) au responsabilități față de angajator (un exemplu: să predea materialele la timp) și consumator (să respecte adevărul, care este „temelia actului jurnalistic”, să realizeze produse de calitate, obiective, imparțiale, legale etc.), amatorul face ce vrea, scrie când vrea, despre ce vrea și de cele mai multe ori din interes (din plăcere, dar cu tendință). Dacă ziaristul de meserie poate fi tras la răspundere pentru ceea ce face (poate să își piardă chiar locul de muncă, pâinea cea de toate zilele), amatorului puțin îi pasă că nu va mai fi publicat, el are din ce să trăiască. Cum spuneam, poate nu e locul aici, dar cred că un „Statut al ziaristului profesionist” (despre care se vorbea într-o Adunare Generală a UZPR) ar aduce lămuririle absolute necesare.

Ca să nu o lungim, nu aș spune că noul Cod poate fi, pentru jurnaliștii profesioniști sau cei care vor să facă o carieră în ziaristică, o Biblie – chiar dacă are un „Posibil Decalog al jurnalistului” – m-aș rezuma la o comparație mai laică – cu Codul Rutier – pe care, dacă îl respecți, ai mai puține șanse să ieși în decor (mai pe înțeles, să fii dat afară din breaslă).

Dacă ne-am însuși, totuși, valorile elaborate, cu siguranță vom fi mai veseli citind logica Paradoxurilor, care încheie fericit, aș spune, „Codul deontologic al jurnalistului profesionist”. 

Vasile Filip / UZPR Arad

Privind aceste imagini te cuprinde o emoție cu putere de vrajă. Aici găsești caractere de frumusețe fără preț. Vedem obârșia țărănească cu rădăcini adânci în tradițiile, miturile și funcția magică a artei populare românești. Ion Bădâni își ocrotește fetele, Simona și Iustina cu aleasa-i omenie. A fi omenos înseamnă a fi ospitalier dar și onest, a fi o persoană onorabilă, dar și cuviincioasă, înseamnă să fi om bun, adică a-ți manifesta natura ta așa cum a fost creată de Dumnezeu. Portul popular arată noblețea sufletească a purtătorilor, atât tineri, Cosmin și Simona cât și vârstnici, Ion și Iustina.

Putem spune că în portul popular românesc se îmbină utilul cu frumosul, realizând echilibrul necesar între suflet şi trup, fără ca importanța unuia să fie exacerbată în detrimentul celuilalt, iar românul creştin şi ortodox, creatorul şi purtătorul acestor haine, avea mereu în gând afirmaţia Apostolului Pavel: „trupul vostru este templu al Duhului Sfânt”.

Astăzi unii soliști se pretind că sunt purtători de costum popular românesc, dar sunt îmbrăcați nemțește : cu pantaloni negri și cămașă cu pui. Mai nou, peste pantaloni pun și brâu. Brâul, reprezentând moaștele Maicii Domnului, se pune numai pe cămașa albă a țăranului român și pe sutana popii. Aceste personaje sunt trădători ai neamului românesc. Iar unele fete, pe lângă ciupagul cu pui, iau pantaloni care se mulează – iegări. Ei arată ca dulăii îmbrăcați în costum și sirenele (femeia pește).

Costumul popular, creaţie a ţărăncii noastre, ca parte a Sfintei Tradiţii, este martor al existenței noastre şi vorbeşte de sfinţenia locurilor şi a oamenilor ce locuiesc în aceste spaţii – rămâne ca un talisman al românismului de azi. El este pilon al identităţii noastre româneşti. Este legitimaţia noastră aici. Este o măsură pentru români ce vin din transcendent.

Prof. Pavel Panduru /UZPR

Sărbătoarea Sfinților Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigore Teologul și Ioan Gură de Aur a fost și în acest an moment de bucurie și recunoștință la Biserica Ortodoxă „Sf. Nicolae” din Bocșa Română.

Deși în perioadă de restricții din pricina pandemiei, dar și din cauza spațiului neîncăpător în care Biserica își desfășoară activitatea la acest moment, totuși părintele drd. Silviu Ionel Ferciug a continuat tradiția și, în parteneriat cu Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa, a organizat cea de-a VI-a ediție a Simpozionului ”Sfinții Trei Ierarhi, modele  de educație creștină”.

Așadar, sâmbătă, 30 ianuarie 2021, după oficierea Sfintei Liturghii și Împărtășirea credincioșilor cu Sfânt Trupul și Sângele Domnului, părintele Silviu Ferciug a rostit o rugăciune de pomenire a dascălilor și îndrumătorilor bocșeni, apoi a susținut o comunicare pe tema simpozionului: ”Sfinții Trei Ierarhi, modele  de educație creștină”.

De asemenea, au fost prezentate revistele „Bocșa culturală” intrată în cel de-al XXII-lea an de apariție și editată sub egida Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” Bocșa, precum și revista „Foaia Diecezană”, publicație cu tradiție, editată sub auspiciile Episcopiei Caransebeșului.

Se cuvine să precizăm că, aceasta -cea de-a VI-a ediție a Simpozionului dedicat sărbătorii Sfinților Trei Ierarhi- a fost mai restrânsă și cu mai puțină strălucire din pricina condițiilor de desfășurare.

Biserica „Sf. Nicolae” din Bocșa Română – o bijuterie arhitecturală, adesea numită și „Voronețul Banatului” – se află într-un binevenit proces de restaurare printr-un proiect de finanțare din cadrul Regio-Programul Operațional Regional (Regio-POR) 2014- 2020, Axa prioritară 5 – Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, Prioritatea de investiții 5.1 – Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural.

Așadar, pe parcursul lucrărilor, slujbele religioase sunt oficiate într-o sală de clasă pusă la dispoziție de autoritățile locale. Deci, spațiul este neîncăpător și neprielnic organizării unor evenimente fastuoase.

Cu toate acestea, bucuria sărbătorii nu a fost diminuată, iar evenimentul s-a încheiat cu tradiționalele diplome de apreciere din partea organizatorilor, acordate celor care, prin faptele lor, se străduiesc să fie utili oamenilor și plăcuți lui Dumnezeu, dar și harnicilor tineri ai Centrului Catehetic „Sf. Stelian” Bocșa Română.

Gabriela Șerban