Scrisoare deschisă către premierul României

Spre știință

domnilor Petre Roman, Theodor Stolojan, Nicolae Văcăroiu, Victor Ciorbea, Mugur Isărescu, Adrian Năstase, Călin Popescu Tăriceanu, Emil Boc, Victor Ponta, Dacian Cioloș, Sorin Grindeanu, Mihai Tudose, Victor Orban, precum și doamnei Viorica Dăncilă, foști prim-miniștri ai Guvernului României

Articol preluat din CERTITUDINEA Nr. 82

Domnule Prim-ministru

Având în vedere intenția pe care dumneavoastră ați adus-o la cunoștința opiniei publice, referitoare la înstrăinarea de active, pretinse a se afla în proprietatea statului, prin vânzarea pe bursă a unor pachete de acțiuni, vă aducem la cunoștință următoarele:

În Republica Socialistă România, mijloacele de producție – inclusiv activele pe care intenționați acum să le „privatizați” sub denumirile schimbate de: Hidroelectrica, Portul Constanța, CEC-Bank, Transgaz etc. s-au aflat în proprietatea socialistă a întregului popor.

Astfel, din textul articolelelor 5, 6, 7 și 13 din Constituția Republicii Socialiste România adoptată în 1965 și revizuită în 1986, mai jos citate:

„Art. 5. – Economia națională a României este o economie socialistă, bazată pe proprietatea socialistă asupra mijloacelor de producție.

În Republica SocialistăRomânia, exploatarea omului de către om este pentru totdeauna desființatăși se înfăptuiește principiul socialist al repartiției după cantitatea și calitatea muncii. Munca este o îndatorire de onoare pentru fiecare cetățean al țării.

Art. 6. – Proprietatea socialistă asupra mijloacelor de producție este fie proprietate de stat – asupra bunurilor aparținîndîntregului popor, fie proprietate cooperatistă – asupra bunurilor aparținîndfiecăreiorganizații cooperatiste.

Art. 7. – Bogățiile de orice natură ale subsolului, minele, terenurile din fondul funciar de stat, pădurile, apele, izvoarele de energie naturală, fabricile și uzinele, băncile, întreprinderile agricole de stat, stațiunile pentru mecanizarea agriculturii, căile de comunicație, mijloacele de transport și telecomunicații de stat, fondul de stat de clădiriși locuințe, baza materială a instituțiilor social-culturale de stat, aparținîntregului popor, sînt proprietate de stat.

Art. 13. – În Republica SocialistăRomânia, întreaga activitate de stat are drept scop dezvoltarea orînduiriiși înflorirea națiunii socialiste, creșterea continuă a bunăstării materiale și culturale a poporului, asigurarea libertățiiși demnitțătii omului, afirmarea multilaterală a personalității umane. Pentru aceasta, statul socialist român:

• Organizeaza, planificăși conduce economia națională;
• Apără proprietatea socialistă„,

reiese cu claritate că întregul popor, toți cetățenii României, erau proprietarii în comun ai bunurilor mijloace de producție, în vreme ce statul socialist – ca organizație a puterii politice a clasei muncitoare în alianță cu țărănimea colectivistă și intelectualitatea progresisră – era doar administratorul bunurilor respective.

În felul acesta, și numai în felul acesta, putea fi respectată dogma marxistă/comunistă potrivit căreia

„Ceea ce caracterizează comunismul nu este desființarea proprietății în general, ci desființarea proprietății burgheze […]. În acest sens, comuniștii pot rezuma teoria lor la desființarea proprietății private”.

Faptul că statul socialist, în loc să-și respecte statutul de administrator, asumat/atribuit prin Constituție, și l-a depășit în mod abuziv, comportându-se tiranic, nu este de natură să-i valideze o postură de pretins proprietar – pe care, de altfel statul socialist nici nu și-a asumat-o vreodată explicit juridic – ci, dimpotrivă: justifică revolta populară împotriva celor care nu și-au respectat promisiunile și angajamentele pe care și le-au luat față de cetățeni.

În acest sens, trebuie subliniat faptul că, urmare a evenimentelor din 22 Decembrie 1989, nu s-a adus nici o atingere proprietății socialiste deoarece la punctul 4 din Programul Frontului Salvării Naționale se preciza doar că va avea loc: „Restructurarea întregii economii naţionale pe baza criteriilor rentabilităţii şi eficienţei. Eliminarea metodelor administrativ-birocratice de conducere economică centralizată şi promovarea liberei iniţiative şi a competenţei în conducerea tuturor sectoarelor economice”

Drept urmare, proprietatea socialistă asupra mijloacelor de producție, consființită prin articolele 5, 6, 7 și 13, mai suscitate din Constituția RSR din 1965, republicată în 1986, a continuat să existe și să (își) producă efectele juridice, economice, sociale și politice și după această dată, cel puțin până în (8) decembrie 1991, atunci când, prin referendum, a fost adoptată noua Constituție.

Cu toate acestea, încălcând prevederile privitoare la proprietatea socialistă stipulate în Constituția din 1965 și aflate în vigoare, ca urmare a inițiativei legislative a Guvernului Român, votată de Parlamentul României, ales la 20 Mai 1990, a fost promulgată, de către președintele României, Ion Iliescu, la data de 7 august, Legea 15/1990.

Astfel, FĂRĂ DREPT, proprietatea socialistă a întregului popor asupra bunurilor mijloace de producție a fost transferată, în temeiul articolelor 5, 20 și 21 din lege, în patrimoniul întreprinderilor socialiste (care astfel au încetat să mai fie socialiste) la care unic acționar/proprietar a fost declarat statul român.

Cum însă transferul FĂRĂ DREPT al unui bun, din proprietatea cuiva în proprietatea altcuiva, nu șterge dreptul de proprietate al proprietarului asupra bunului în speță și nici nu înzestrează cu drept de proprietate pe cel care a comis (unilateral) transferul, bunurile mijloace de producție, care au făcut obiectul Legii 15/1990, se află și în prezent în proprietatea comună/socialistă a întregului popor.

Față de cele de mai sus vă solicităm, domnule prim-ministru, următoarele:

1. Să renunțați definitiv la înstrăinarea (indiferent sub ce formă) de active pe care statul, ca urmare a promulgării 15/1990, le gestionează în prezent FĂRĂ DREPT.

2. Să recunoașteți că statul român deține FĂRĂ DREPT bunurile mijloace de producție pe care și le-a însușit cu încălcarea prevederilor constituționale aflate în vigoare și să faceți toate demersurile care sunt de competența dumneavoastră pentru anularea Legii 15/1990, precum și a întregii legislații subsecventă ei.

3. Să recunoașteți că statul român a înstrăinat FĂRĂ DREPT bunuri mijloace de producție, să asigurați recuperarea lor integrală, sau recuperarea integrală a contravalorii lor, precum și recuperarea integrală a bunurilor sau recuperarea integrală a contravalorii bunurilor provenite din exploatarea FĂRĂ DREPT a mijloacelor de producție ce au făcut obiectul Legii 15/1990.

4. Să dispuneți – având în vedere experiența nefastă de care, privitor la gestionarea proprietății socialiste, a avut parte poporul român pe perioada regimului comunist – ca, după recuperarea bunurilor înstrăinate, laolaltă cu bunurile deținute fără drept de către statul român, să găsiți modalitatea cea mai corectă și eficientă prin care bunurile mijloace de producție, care sunt în proprietatea socialistă a întregului popor, să fie distribuite, în mod gratuit, în PROPRIETATEA PRIVATĂ a fiecărui cetățean român.

5. Să cereți iertare poporului român alături de ceilalți foști prim-miniștri pentru gravele prejudicii care i-au fost aduse. Să aveți, măcar de acum încolo în vedere, domnule prim-ministru, că titulatura de ministru provine din latinescul „minister” care înseamnă servitor (al poporului) – poziție pe care, din păcate, predecesorii dumneavoastră au ignorat-o cu desăvârșire – și, pe cale de consecință, în fiecare moment în care vă veți exercita atribuțiile să fiți conștient că aveți obligația de a servi interesele poporului român.

Semnează (până acum): Pavel Aghescu, Mădălina Apostol, Cătălin Berenghi, Firiță Carp, Florian Colceag, Cristian Fărcaș, Daniela Gîfu, Iuliean Horneț, Mădălina Fărcaș, Doru Dinu Glăvan, Dumitru Ioncică,  Miron Manega, Mariana Păduraru, Ioan Roșca, Șerban Popa, Laurian Stănchescu, Diana Iovanovici Șoșoacă, Silviu Șoșoacă, Mihai Vinereanu… Lista rămâne deschisă…

Scrisoarea poate fi semnată de toți cei care doresc să susțină demersul, pe platforma Petitieonline.com

certitudinea

Anul acesta Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România – Filiala „Ștefan Naciu”  Caraș-Severin , a încheiat  6  parteneriate de colaborare cu instituții de cultură și organizații neguvernamentale. Parteneriatele au ca obiectiv promovarea valorilor culturale locale și  naționale , dar și îmbunătățirea calității relațiilor interumane, a relațiilor dintre instituțiile de cultură și educație, cât și promovarea acestora prin acțiunile pe care le derulează . 

La momentul acesta avem semnate parteneriate cu: Biblioteca Județeană “Paul Iorgovici “ Caraș-Severin, Societatea pentru Cultură “Metarsis”, Forumul Democractic al Germanilor din Caraș-Severin, Fundația “Activity” Reșița, Organizația “Salvați  Copiii  “-  Filiala Caraș-Severin și Asociația Pentru Fiecare Copil o Familie. 

Ne propunem să fim aproape și de alte instituții și organizații, care își doresc să-și promoveze acțiunile și să colaboreze cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România – Filiala „Ștefan Naciu”  Caraș-Severin . Așteptăm sugestiile voastre.

Adriana Telescu

Seria expozițiilor de carte de la Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” din Bocșa a continuat în această săptămână cu prozatorul și lingvistul Marcu Mihail Deleanu.
În perioada 22 – 26 februarie 2021 47 de utilizatori ai serviciilor bibliotecii, mai precis 47 de prieteni ai cărții bocșene s-au bucurat de expoziție de carte care reprezintă o parte din lucrările renumitului filolog reșițean, Marcu Mihail Deleanu.
Numărul însemnat de vizitatori se datorează și zilei sărbătorii Dragobetelui, când 17 dintre aceștia au primit în dar o carte.
Scriitorul Marcu Mihail Deleanu este unul dintre prietenii și colaboratorii vechi ai instituției bocșene, este unul dintre cercetătorii evenimentelor și faptelor de cultură desfășurate la biblioteca bocșană și, drept mulțumire, în fiecare an, la sărbătoarea „Vărsătorilor” este invitat și „Peștele” Marcu Mihail Deleanu pentru a se sărbători scriitorii împreună.

Marcu Mihail Deleanu. Prozator, filolog, traducător, editor. S-a născut la 21 februarie 1940 în satul Boiu, comuna Albești, județul Mureș. Doctor în filologie din 1977; cercetător la sectorul de lingvistică a Academiei Române, deținător al numeroase funcții pe tărâm cultural.
Debut literar în presă în 1980 în revista ”Orizont”, cu schița ”Țaizăru”. Debutează în volum cu ”Acvariul de nisip”, proză scurtă, editura Facla, Timișoara, 1983. Colaborează la reviste importante de cultură și literatură (Orizont, Flamura, Semenicul, Reflex) și desfășoară o importantă activitate de cercetare filologică. Membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1990.
Volume publicate:

1. ”Acvariul de nisip”. Timișoara: Facla, 1983;
2. ”Baraj”. Cluj Napoca: Dacia, 1985;
3. ”Zodia berbecului”. Cluj Napoca: Dacia, 1987;
4. ”Un deceniu de tipărituri (1968-1978)”. Reșița, 1978;
5. ”Glasul pământului. Stilistica motivului în proza literară”. Timișoara: Facla, 1981;
6. ”Studii de stilistică”. Reșița: Timpul, 1999;
7. Reșița filologică. Reșița. Timpul, 1999;
8. ”Manuscrisul de la Prigor”(1879 – 1880) comentariu lingvistic și juridic-administrativ. Reșița: ”Eftimie Murgu”, 2005;
9. ”Academicianul Simeon Mangiuca (1831 -1890). Reșița: Timpul, 2002;
10. ”Gustav Weigand și bănățenii”. Reșița: TIM, 2005;
11. ”Memorial etnofolcloric. 3 volume. Reșița: TIM, 2008;
12. ”Memorial, documente și studii despre George Cătană”. Reșița: TIM, 2011;
13. ”Izvoare și preocupări dialectale în Banat. 1. Restituiri.” Prefață de Crișu Dascălu. Timișoara: David Press Print, 2012;
14. ”Sânzienele. Zâne și flori de leac”. Reșița: TIM, 2013
15. ”Cronica Nopților de Sânziene” Marga 2006 – 2012. Reșița: TIM, 2013 (în colaborare cu Gh. Jurma și Nicolae Preda);
16. ”Literatura dialectală din Banat”. Prefață de Crișu Dascălu. Timișoara: David Press Print, 2014;
17. Poveste de iubire din alt veac – jurnal epistolar. (coautor). București: Palimpsest, 2016;
18. Memorial literar. Fragmente de istorie măruntă. Reșița: TIM, 2018;
19. Singurătatea inorogului. Zece pre-texte pentru un roman. Reșița: TIM, 2018;
    Referințe:

• Mic dicționar al personalităților culturale din Caraș-Severin/ realiz. Gh. Jurma. Reșița, 1976
• Dicționarul scriitorilor din Caraș-Severin/ Victoria Bitte, Tiberiu Chiș, Nicolae Sârbu. Reșița: Timpul, 1998;
• Dicționarul general al literaturii române. București, 2004
• Dicționar al scriitorilor din Banat. Timișoara, 2005;
• Ionel Bota: În căutarea timpului-poveste. Reșița: Timpul, 2004
• ”Marcu Mihail Deleanu – Dor nestins” volum aniversar coordonat de Gh. Popovici și Dorina Chiș-Toia, Timișoara: Mirton, 2010.
• Enciclopedia Banatului. Timișoara: David Press Print, 2016

Îi dorim scriitorului Marcu Mihail Deleanu zile senine și fericite și putere de a ne fi în continuare alături în noi proiecte importante pentru Bocșa și pentru Banat.
Săptămâna următoare – 1 – 5 martie 2021 – o vom dedica poeților de lângă noi, sau, cum ar zice maestrul Cornel Ungureanu, „din imediata noastră apropiere”, și iubitorii de carte și lectură vor putea cerceta o Expoziție de carte de poezie organizată la sediul Bibliotecii Publice „Tata Oancea” Bocșa.

Conducerea SJU Deva – după cum ne spunea recent medicul Emil STOICA-MARIȘ  (foto 1), în calitatea sa de manager – este în permanență preocupată de îmbunătățirea continuă a condițiilor și serviciilor oferite de spital, a relației cu pacienții/ beneficiarii noștri și a proceselor sistemului de management al calității și face eforturi să acorde îngrijiri medicale care să satisfacă așteptările pacienților, atât din punct de vedere al rezultatelor, cât și din punct de vedere al condițiilor în care se acordă.

Dezvoltarea și promovarea spitalului este bazată în primul rând pe activitatea medicală competitivă și sustenabilă, pe o infrastructură modernă și servicii de înaltă calitate, accesibile tuturor, dar în principal sprijinită de un corp medical înalt calificat și responsabil.

Resursele umane și diversificarea serviciilor unității – a adăugat medicul Lucian MIRON (foto 2), director medical – fac parte din preocupările principale ale actualei structuri de management al spitalului exprimate prin atragerea de tineri medici care să întregească echipa SJU Deva.

Astfel în perioada noiembrie 2020 – februarie 2021 echipei noastre i s-au alăturat încă 14 medici cu toți adevărați profesioniști, cu o dorință sinceră de afirmare.

Prin urmare, în ultimele patru luni, echipa medicală a SJU Deva „a întinerit”. Le urăm bun venit noilor colegi și le dorim succes!

Cu toții credem cu tărie în valorile noastre: deontologie, empatie, devotament.

Iată și noii medici încadrați la SJU Deva: Ciotloș-Sinoi Alexandru Ciprian (medic specialist – pneumologie), Albu Cecilia-Laura (medic primar – neurologie), Roșu Mihaela (medic primar – neonatologie), Toma Sanda Laura (medic specialist – hematologie), Ciof Octavian Paul (medic specialist – gastroenterologie), Lazăr Gheorghe (medic specialist – medicină legală), Macadan Carmen (medic specialist – neurologie), Matei Oana (medic specialist – cardiologie), Cancel Pleșa Alina (medic specialist – pediatrie), Miclea Radu (medic specialist – pediatrie UPU), Pleșa Dan Sebastian (medic specialist – urologie), Iordache Lorena (medic specialist – oncologie), Mănescu Ștefania (medic specialist – oncologie) și Oltean Gabriela Cristina (medic specialist – medicină internă) care ne-a declarat în exclusivitate: „Sănătatea omului este o prioritate pentru activitatea mea profesională. Aici, la SJU Deva, încerc să înscriu fapte de muncă în slujba omului suferind, prin pasiunea ce îmi va purta amprenta vârstei și competenței mele profesionale. Doresc să mă afirm în profesie înseninând viața pacienților, iar gândurile bune pentru aceștia să aibă totdeauna prospețime. Pentru orice diagnostic voi lua decizii mature, desigur pe baza unor investigații precise”.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Siderurgistul decorat cu „Meritul Cultural”

Sigismund MUNTEAN, de meserie laminator, în fosta citadelă siderurgică hunedoreană,   și-a constituit prin pasiune și talent un nume de referință în activitatea cultural artistică din orașul de pe Cerna fiind recunoscut pentru antrenul care îl crea în spectacolele folclorice la care participa și interpreta frumoase cântece populare din diferite zone ale țării.

Recent l-am reîntâlnit și l-am rugat, ca acum la împlinirea vârstei de 81 de ani, să-și prezinte pentru cititorii noștri cele mai semnificative amănunte din activitatea sa artistică.

Cu fața-i zâmbitoare și-o emoție firească, acesta ne-a declarat în exclusivitate:

– Activitatea de interpret de folclor am început-o în anul 1961, în timpul serviciului militar, când am participat la festivale ostășești. Anul următor, în 1962, am câștigat locul I la o astfel de întrecere, în cadrul trupelor de grăniceri.

După terminarea stagiului militar, am revenit acasă la Hunedoara, iar din 1963 am făcut parte din corul Combinatului Siderurgic. Am continuat în acest cor până în anul 1990, an în care acesta a fost desființat. În continuare am intrat ca membru în corul „Doina” din cadrul Catedralei „Constantin și Elena”.

Tot din anul 1963 am făcut parte din orchestra clubului „O.T.” din Hunedoara, în calitate de solist vocal. Această activitate a continuat până în anul 1966, an în care s-a înființat ansamblul „Hațegana”. Alături de acest ansamblu am participat la festivalul „Cântarea României” și m-am clasat printre laureați.

În anul 1968, „Casa de Creație” Deva împreună cu Liceul Pedagogic au înființat ansamblul „Țarina”. Colectivul de organizare al acestui ansamblu m-a invitat să particip la un festival de folclor la Zagreb-Yugoslavia.

În anul 1971 am participat la un festival de folclor, cu ansamblul „Hațegana”, care s-a desfășurat în Ungaria și în cadrul căruia m-am clasat pe locul I.

În anul 1973, împreună cu ansamblul „Hațegana”, am participat la un festival de folclor în Austria unde cântecele mele au fost apreciate.

De-a lungul anilor, alături de ansamblul „Hațegana”, am avut spectacole în mai multe localități și în toate stațiunile de pe litoralul românesc.

Pentru activitatea desfășurată, în anul 1983 am primit decorația „Meritul Cultural”, iar din anul 2008 sunt membru al Uniunii de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România.

De asemenea, pe final, țin să menționez că am 81 de ani și mă bucur în continuare de succes în cadrul diferitelor spectacole folclorice la care sunt invitat.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Proiectul având marca Reșița: 250 de ani de industrie, care a debutat în prima zi a anului jubileului, la 1 ianuarie 2021, merge mai departe cu etapa a II-a. Inițiatorii acestui proiect sunt dr. Ada Cruceanu-Chisăliță și Erwin Josef Țigla, el desfășurându-se sub patronajul Centrului Universitar din Reșița al UBB, al Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, al Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin, al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița, al revistei „Reflex: Artă – Cultură – Civilizație”, al Societății „Metarsis: activități și servicii de cultură urbană și artă contemporană” Reșița și al Filialei Caraș-Severin „Ștefan Naciu” a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, demonstrând încă o dată, că împreună se pot realiza lucruri frumoase… Afișul și logo-ul proiectului au fost concepute și realizate de artistul plastic reșițean Bogdan Piperiu, astăzi trăitor în Tuttlingen / Germania.
În prima etapă (1 – 16 ianuarie 2021) au răspuns invitației noastre de a răspunde la două întrebări: Hugo Eduard Balazs, Steriana Aurelia Bogardo / Stela Enache, Aloisia Bohn-Fabry, Doina Dascălu-Bogdan, Dan. D. Farcaș, Maria Gheorghiu, Rudolf Gräf, Dimitrie Grama, Werner Henn, Mircea Hohoiu, Helmut Kulhanek, Mircea Martin, Daniel Onaca, Anton Schulz, Ioan Ernest Stendl și Marius Țeicu în categoria personalităților consacrate, precum și Lavinia Bârlogeanu, Diana Cuzmanovici-Bogea, Florin Deaconu, Vlad Elian Duca, Silvia Fierăscu, Lorena Garoiu, Rudolf Gräf jr., Ionuț Alexandru Hergane, Andrei Hoduț, Andreea Kremm, Bogdan Piperiu, Paul Gabriel Sandu, Oana Raluca Topală, Carla Troner-Negrea, Attila Varga și Walter Woth, ca făcând parte din categoria personalităților în devenire / consacrare.
În perioada 1 – 15 martie 2021 vom publica pe rețelele de socializare răspunsurile la 2 întrebări adresate unor personalități consacrate, legate prin naștere de Reșița sau personalități în curs de formare, de asemenea legate prin naștere de Reșița. Întrebările sunt următoarele:

1. Ce înseamnă pentru Dumneavoastră Reșița la împlinirea a 250 de ani de industrie, sărbătoriți la 3 iulie 2021?
2. Ce gânduri trimiteți Reșiței și locuitorilor ei în an jubiliar?

Vă îndemnăm să ne fiți aproape și în această cea de a II-a etapă, reamintindu-ne împreună de oameni născuți prin bunăvoința Bunului Păstor pe meleagurile noastre, astăzi trăitori în lumea largă. Vă invităm, totodată, să ne propuneți și alte nume ale unor personalități consacrate sau în devenire, legate de Reșița natală, pe care inițiatorii și realizatorii acestui proiect nu le-au identificat până în prezent. Pentru aceasta vă rugăm să ne contactați pe adresa de mail: contact@erwinjoseftigla.ro.
Cu toții facem parte din marea familie a noastră, a tuturora, a celor care sărbătorim cu sufletul Reșița, la 250 de ani de industrie!

Erwin Josef Țigla

Miercuri, 24 februarie 2021, când românii sărbătoresc Dragobetele, la Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” din Bocșa s-a desfășurat cea de-a XI-a ediție a proiectului „Îndrăgostiți de carte”.

Este unul dintre proiectele de suflet ale instituției bocșene și este dedicat prietenilor bibliotecii, iubitorilor de carte și lectură.

          Ideea inițierii acestui proiect s-a născut în urmă cu 11 ani când, de Valentine’s Day, ne-am dorit să obișnuim oamenii să dăruiască mai mult decât flori și inimioare, să adauge și o carte.

Apoi, am descoperit că în 14 februarie chiar există o Zi Internațională a Dăruirii de Cărți (International Book Giving Day).

 Așadar, de 11 ani, iubitorii de carte și lectură sunt invitați – în zilele de 14 și 24 februarie – la Bibliotecă pentru a primi o carte în dar.

În acest an au beneficiat de acest proiect 17 prieteni ai bibliotecii, tineri și mai puțin tineri, însă, cu toții, pasionați de lectură.

„Îndrăgostiți de carte” se bucură de câțiva parteneri importanți, între care sunt scriitori, dar și instituții precum: Direcția pentru Cultură Caraș-Severin, Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin și ANBPR filiala Caraș-Severin. Evident, susținătorul principal rămâne administrația locală – Primăria și Consiliul Local Bocșa – prin inițiatorul și organizatorul proiectului: Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa.

SC INTERSERVICE coordonată de ing. Dan MIHĂILĂ își dovedește din plin sensul activității, oferind printre altele, grijă față de locuitorii comunelor Ghelari și Teliucu Inf. și nu numai.

Aceștia beneficiază, în baza unui program, de transport în comun civilizat, până la Hunedoara și retur, după reguli riguroase și pline de omenie.

Deși veniturile, în această perioadă a pandemiei, au fost slabe, societatea și-a respectat beneficiarii, în pofida faptului că, microbuzele în unele zile funcționau chiar fără călători.

Această societate – după cum ne spunea ing. Dan MIHĂILĂ – figurează pe harta municipiului Hunedoara ca o unitate care poate fi profitabilă dacă nu ar exista așa-zișii „pirați” care oferă un transport nelicențiat, fenomen întâlnit sub denumirea de transport „la negru” și recunoscut ca infracțiune.

Cu toate acestea, societatea a reușit să aducă liniștea emoțiilor și posibilitatea transportului oamenilor din localitățile amintite până la Hunedoara și retur.

Oricum conducerea societății rămâne la convingerea că în acest an totul se poate depăși, factorul determinant reprezentându-l însuși principiul unei bune conlucrări cu oamenii din subordine și nu numai.

Pe acest fond, ing. Dan MIHĂILĂ își va dovedi în mod admirabil calitatea unui manager înțelept, cu mult curaj și speranță.

De notat că societatea deține și un atelier pentru inspecțiile tehnice care cu eficientele ajustări structurale se dovedește o emblemă a unei astfel de activități unde trebuie să se reflecte seriozitatea cu care în tehnica de lucru este abordat fiecare amănunt.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Spitalul Municipal din Brad – după cum ne spunea recent ec. Ioan COBORI (foto 1) în calitate de manager al acestuia – este o unitate sanitară publică de interes local care asigură servicii medicale sub semnul responsabilității, având 145 paturi de spitalizare continuă (133 pentru adulţi și 12 pentru copii), 15 paturi pentru spitalizare de zi și 10  pentru însoţitori. Aici se asigură spitalizare continuă/zi şi se deservesc pacienți din municipiul Brad şi din comunele învecinate.

Făcând o retrospectivă, se poate puncta faptul că în anul trecut au avut loc 2560 internări continue și 4064 internări de o zi.

S-au consemnat 1154 intervenții chirurgicale, 12337 consultaţii la camera de gardă, dar și 161607 investigații paraclinice de laborator.

Aflându-se lângă noi, Ramona Elena ALI (foto 2), medic specialist din cadrul Biroului Management al Calitații Serviciilor de Sănătate, a completat: „Și în acest an misiunea noastră este de prestare a unui act medical de calitate, într-un mediu sigur și confortabil, așa încât pacienții să beneficieze de condiţii bune pentru îngrijiri. Hotărârea noastră a fost și va rămâne «Să fim buni pentru o viaţă mai bună».

De notat că, echipa noastră medicală, recent s-a îmbogățit cu noi membri: RUSANDA-VLAD Lavinia Irina medic specialist medicină internă, MARIN Ioana-Maria medic specialist pediatrie, ARENDAȘ Bogdan Lucian medic specialist urologie, cărora le urăm un bun venit şi mult succes în activitatea lor profesională.

În activitatea desfășurată ne bazăm pe următoarele valori comune: asigurarea accesibilităţii la servicii de urgenţă, ambulatorii pe fondul unor standarde de competenţe profesionale, garantarea calităţii şi siguranţei actului medical, cât și respectarea dreptului la ocrotirea sănătăţii tuturor categoriilor de populaţie.”

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Revista CETATEA LUI BUCUR continuă în 2021 să fie prezentă în galeria publicațiilor de cultură sub egida UNIUNII ZIARIȘTILOR PROFESIONIȘTI DIN ROMÂNIA. În acest an – un număr omagial, închinat lui Mihai Eminescu. Alături de paginile cunoscute ”Poezie”, ”Cronică”, ”Eseu”, ”Povestiri” avem noi rubrici:    ”Publicistică”. ”Cultură și filozofie”, ”Starea de veghe”, ”Istorie și civilizație”, ”Jurnalism – recuperarea memoriei culturale”. ”Negru pe alb”. Vă lăsăm să descoperiți și alte pagini atractive citind revista noastră. Colectivul redacțional vă dorește lectură plăcută.  

Elisabeta IOSIF REDACTOR ȘEF

Asociația Europeană a Jurnaliștilor  şi-a desemnat, prin alegeri, componența organelor de conducere. Prin prezenţa jurnalistei Brînduşa Armanca în Consiliul de Etică şi Arbitraj, România face parte din organele de conducere ale acestei asociaţii. 

Brînduşa Armanca anunţă că a fost votată alături de alți colegi din diverse țări în Consiliul de Etică și Arbitraj şi, astfel, România face parte din organele de conducere ale Asociației Europene a Jurnaliștilor

Componența organelor de conducere după algerile online din 15 februarie este următoarea: președinte – Saia Tsaousidou (Grecia), vicepreședinți – Javier Arribas (Spania), Tibor Macak (Slovacia) şi Simone Rappel (Irlanda), secretar general – Edward Steen (Austria)., trezorier – Luigi Cobisi (Italia). Din Consiliul de Etică și Arbitraj au fost aleşi să facă parte Brîndușa Armanca (România), Nurer Zaman Bhuiyan (Finlanda), Eileen Dunne (Irlanda), Giuseppe Jacobini (Italia), Pedro Gonzales Martinez (Spania), Panagiotis Sfaelos (Grecia).

Comitetul de Audit: Javier Martín Domínguez (Spain), Lampros Rodis (Greece), Tim Ryan (Ireland), Hasan Kahvecioglu (Cyprus), David Worsfold (UK). Reprezentant al asociaţiei pentru libertatea presei este William Horsley (Marea Britanie), reprezentant la Bruxelles – Javier Jimenez Moratalla (Spania), iar reprezentant pentru combaterea Fake News – Irina Nedeva (Bulgaria).

Brînduşa Armanca este corespondent local al Revistei 22 şi al Radio Europa Liberă România. Este licenţiată în Filologie, la Universitatea din Timişoara, şi are titlu de doctor în filologie, obţinut la Universitatea din Bucureşti. A absolvit specializări în Jurnalism şi Management în cadrul Universităţii Central Europene, Universităţii din Marsilia, Preston University, Chico State University. Este şi profesor de jurnalism, ca titular al disciplinelor de Etică mass-media, Publicistică TV sau Genuri în audiovizual predând la universităţi din Timişoara, Bucureşti, Sibiu şi Arad.

A condus TVR Timișoara și Institutul Cultural Român de la Budapesta, timp de mai mulți ani. Este membră a Uniunii Scriitorilor și a numeroase organizații de media, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca Televiziunea regională în România, Media culpa, Învaţă să învingi, Istoria recentă în mass-media.Frontieriştii, Dalnic. Istorii nespuse din satul lui Doja (versiuni în română, engleză, maghiară), cărţi de comunicare cum este Ghidul de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt, sau de istorie literară și literatură ca Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă, Abolirea timpului buimac, Final la Cartea rataților. Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române, precum și cu Distincția Ministerului Culturii ungar pentru diplomație culturală.

timpolis.ro

Așa cum se știe, data de 19 februarie reprezintă Ziua Națională Constantin Brâncuși, cel mai mare sculptor modern al lumii, ,,olteanul absolut”, cum l-ar fi numit, probabil, Petre Tuțea. 

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România s-a implicat profund în această importantă celebrare, fundamentală atât pentru cultura, cât și pentru istoria românilor. Astfel, în cadrul multiplelor evenimente organizate cu această ocazie la Târgu Jiu, în incinta Teatrului de Stat ,,Elvira Godeanu” a avut loc premiera filmului  ,,Omagiu lui Brâncuși pe Calea Eroilor”, un reportaj insolit, muzical, ilustrat prin trei piese muzicale emblematice compuse (muzică și text) de Alexandru Mandy și interpretate de Sergiu Cioiu: „Poarta sărutului” (compusă în 1967), „Masa tăcerii” (1972) și „Coloana fără sfârșit” (1979).  

Filmul a fost realizat la inițiativa UZPR și susținut de Primăria Municipiului Târgu Jiu, prin Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, Asociația „Acasă la Brâcuși” și Liga Femeilor Gorjene „Arethia Tătărescu”. 

Evenimentul de lansare a filmului, dedicat celui care a făcut piatra să vorbească, a fost decorat estetic de un recital actoricesc susținut de Sergiu Cioiu și Maia Morgenstern, pe texte inspirate din cartea lui Miron Manega „Femeile din viața lui Brâncuși – Iubiri transfigurate în opere de artă”. 

Data de 19 februarie, ca zi de sărbătoare națională, se datorează jurnalistului și scriitorului român, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, Laurian Stănchescu, cel care a lansat și propunerea de repatriere a osemintelor lui Brâncuși. Demersul acestei „repatrieri” este susținut și de Academia Română, în consens cu ultima dorință a lui  Brâncuși, care ar fi vrut să-și dea sufletul în țara lui, nu să putrezească în pământ străin, departe de cea care i-a fost mamă… 

La sfârșitul spectacolului propriu-zis, după ce Doru Dinu Glăvan, președintele UZPR, și Miron Manega, purtătorul de cuvânt al Uniunii, au rostit cuvintele de încheiere, Laurian Stănchescu și Mădălina Fărcaș (președinta Asociației Testamentul lui Avram Iancu din Tg. Mureș), prezenți la eveniment, i-au invitat pe participanții la eveniment acasă la Constantin Brâncuși, la Hobița, la adevărata locuință a marelui artist, aflată acum într-o inadmisibilă stare de părăsire și degradare. Acolo, oaspeți din inima țării, dar și oameni ai locului, au venit la întâlnirea cu spiritul lui Constantin Brâncuși, de ziua lui. I-au  aprins făclii, au împărțit tort și șampanie, au difuzat cântecele oltenești pe care Brâncuși le-a luat cu el la Paris, în 1938, pe „plăci de patefon” cântece pe care le-a ascultat până la sfârșitul vieții. Momentul cel mai emoționant al zilei de 19 februarie a fost „Cercul de Foc Brâncușian”, cum a fost gândit și inițiat de Laurian Stănchescu, adică dispunerea făcliilor aprinse în formă de cerc, desemnând un spațiu sacru și inexpugnabil, străjuit de flăcări.

Mariana Păduraru 

Miercuri, 23 septembrie 2020, în curtea interioară a Bibliotecii Germane „Alexander Tietz” s-a inaugurat un șir de dezbateri sub genericul „Conferințele Reșița 250: Oameni – Locuri – Fapte”, o continuare a unui proiect reușit, derulat în anul 245 al industriei reșițene (2015), sub denumirea „Păreri, opinii, realități. Discuții amicale pe tema istoriei Banatului Montan”, cu sprijinul de atunci al regretatului ing. Dan Perianu din Reșița. Proiectul este dedicat împlinirii în 2021, în data de 3 iulie, a 250 de ani de industrie reșițeană (1771 – 2020 / 2021). Coorganizatorii acestui proiect sunt Centrul Universitar UBB din Reșița, Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița. Conferințele se organizează o dată pe lună, acestea având câte un invitat special, care prezintă, așa cum o spune și genericul ciclului, o temă legată de Reșița și oamenii ei, în prim-plan fiind pusă dezvoltarea ei industrială, culturală, spirituală, educațională, patrimonială, de la începuturi până în prezent. Rezultatul concret al celor 10 conferințe va consta în apariția unei cărți care să poarte pecetea celor 250 de ani!

Primul conferențiar a fost în data de 23 septembrie prof. univ. dr. Rudolf Gräf, directorul Institutului de Cercetări Socio-Umane Sibiu al Academiei Române, urmat fiind de dr. Ada Cruceanu-Chisăliță în data de 1 octombrie cu cea de a II-a conferință, de ing. Iulian Georgevici în 26 noiembrie cu cea de a III-a conferință, de Andrei Bălbărău, coordonatorul Muzeului Cineastului Amator din Reșița, în 15 decembrie 2020, de prof. univ. dr. Gheorghe Popovici în 23 ianuarie 2021 cu cea de a V-a conferință.

Cea de a VI-a conferință va fi susținută de cunoscutul om al cărții, Gheorghe Jurma a cărui prezentare nu este necesară. El va vorbi despre Reșița literară. Pentru a viziona această conferință, trebuie accesate paginile de Facebook și YouTube, la adresele de mai jos, miercuri, 24 februarie 2021, începând cu orele 19.00.

Transmiterea live se va efectua de la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița.

https://www.facebook.com/Demokratisches.Forum.der.Banater.Berglanddeutschen

https://www.youtube.com/channel/UC_kYvj3wj9oGipq7pmZoS_g

Suntem cu toții prinși într-un concern cultural mondial în care popoarele își strâng cu drag și grijă valorile și le prezintă ca o identitate națională care contribuie la împlinirea civilizației universale.

Mândria de a putea ține pasul sau de a concura la evaluarea din primele locuri a tot ce este nou și pozitiv, este un puternic stimulent în a crește  valorile unui neam . În acet context, fiecare mică sau mare unitate contribuie cu tot ce este mai bun, dar nu într-un sens egoist, ci în sensul dăruirii  și altora din tot ce realizează, spre o bucurie deplină universală, dar spre a sublinia și păstarea identității neamului.

Acestea au fost principiile care au dus, după îndelungi tratative, la apariția de împlementare a Legii Limbii Române , stabilindu-se data sărbătoririi în 31 august a fiecărui an calendaristic.

Au urmat pregătiri minuțioase în multe centre  culturale din România.

Încă de prin anul 2011 , regretatul Scriitor Corneliu  Leu, doamna Ligya Diaconescu, domnii: Ambasador Marian Ilie, Scriitorul Al. Florin Țene, au îmbrățișat imediat ideea  Sărbătoririi Limbii Române.

Doamna Ligya Diaconescu  împreuna cu regizorul, scriitorul – Corneliu Leu, au organizat sărbatorirea primei editii a LIMBII ROMANE ,  La Sfinxul din Bucegi (la care au participat reprezentatni ai tuturor primariilor din Romania) și la București ,  sub undele binefăcătoare ale soarelui, dar subliniind: ,,și  oriunde, într-un centru cultural”.

Doamna Ligya Diaconescu fusese printre primii care publicase în Revista româno-canadiană STARPRESS ,,vâlcea turism”,  articole în acest sens și  a promovat apariția primei antologii dedicate Limbii Române, inițiind concursuri susținute minuțios  organizate de domnia sa, în calitate de director al Revistei Internaționale STARPRESS.

De atunci , în fiecare an, Ligya Diaconescu organizează sărbatorirea  Zilei Limbii Române, în diferite localitati din tara , și  tot mai multe prezențe scriitoricești aderă la aparițiile Antologiilor STARPRESS.  Meritul scriitoarei – jurnaliste Ligya Diaconescu de a organiza începând din acel moment, pentru fiecare an odată, de două sau de trei ori,  antologii cu cele mai frumoase tematici și din când în când antologii bilingve în graiul nostru și al vecinilor frontalieri.

În paralel cu creșterea Uniunii Europene spre 27  de state admise, limba de circulație cea mai răspândită a devenit limba engleză  fiind aceasta o limbă relativ nouă, 800 de ani, și cu posibilități de exprimare facile, deasemenea ușor de învățat, pentru majoritatea popoarelor.

(Este de observat cât de repede  s-a extins limba engleză, luând locul unu între limbile de circulație internațională, mai amintind și folosirea acestei limbi în fostele dominioane engleze).

Această oportunitate nu i-a scăpat vigilentei directoare STARPRESS, mai ales că domnia sa locuise o perioadă în Canada, în zona engleză, în partea de nord a Continentului Nord American.

La Universitățile de filologie din România de mulți ani, dar mai cu seamă după 1989 se studiază limba engleză. (A trecut demult perioada de după războiul al doilea mondial când cei vorbitori de limba engleză erau suspectați de lăgături cu ,,Unchiul Sam”).  Există azi la noi și facultăți cu specialitate limba engleză,  punând mare accent pe traducători, renumită fiind în acel sens preocuparea doamnei dr. Lidia Vianu de a  sprijini și creșterea de buni traducători în limba engleză. Deci a fost ușor de a se  găsi un  filolog care să traducă, omogen, în aceeași manieră, în engleză creațiile noastre, alaturi de alți traducători merituoși.

Prin mijlocul traducerilor creațiilor noastre lărgindu-se mult orizontul de cunoaștere al producțiilor  scriitorilor, multi din  Liga scriitorilor din România, dar și unii din Uniunea scriitorilor și alte organizatii culturale, din tara și din întreaga lume.

Subiectele abordate în aceste antologii, în  versuri și proză se referă toate la subiectul generic ,,creșterea limbii române” și în acest grai din ce în ce mai elevat românesc  găsim o mare de mărturisiri, aspirații, tendințe pozitive, dar din fiecare se poate citi  fățiș sau în ele transpare dragostea de țară, mândria de  a face parte din neamul românesc  relevând și atașamentul pentru Limba Română.

Aceste creații, adevărate manifeste, se integrează perfect în armonia tuturor națiunilor,  demonstrând faptul că deși am trecut prin momente grele, le-am învins, ne-am ridicat și suntem în rândul celorlalte națiuni pe toate planurile existenței.

După acest drum al amintirilor am ajuns la  ,,Antologia română- engleză” care zilele acestea a ajuns prin curierat pe birourile tuturor autorilor și prin graiul lor, deci prin  mesajele lor  a ajuns la frații români din toată lumea și la cunoscătorii, vorbitori de limbă englează,   pentru că, întocmai ca pe vremea enclavelor vechilor daci, sunt enclave de români în toată lumea, iar limba română trăiește odată cu ele.

Traducătoarea Georgiana Gheorghe, alaturi de alți traducători  remarcabili, cărora le mulțumim, înainte de a trimite varianta tradusă la tipografie, ne-au prezentat materialele, încât  fiecare autor dintre  noi a putut interveni asupra autenticității melodiei cantabile a limbii române din textul respectiv, transpus pe același ritm și sensibilitate precum în românește.

Apărută în perioada de pandemie- racilă distrugătoare de vieți, cea de a treia Antologie bilingvă română-engleză, a suscitat din partea autorilor acel dor de afirmare, de biruință a binelui asupra răului, exprimat în termenii proprii de încredere în biruința finală. 

 Putem face o comparație între îndârjirea românului de a reuși să realizeze ceeace își propune prin darul mâinilor sale și inteligența sa  și efortul de a strănge în ghem, în organismul uman, a tuturor energiilor  pentru a înfrunta  sinistra pandemie, și lovind cu sete prin arta concentrării intelectuale, aci, prin arta scrisului,  pe acel duman al vieții   care amenință prin multiplele sale forme de covid.  

  Toate aceste eforturi se exprimă în efluvii de pozitiv, adăugând noi valențe scrisului fiecăruia dintre noi și oglindind în  fereria celor scrise o si mai strânsă  unire în lanțul vieții și în colaborarea telepatică  de clădire a gândirii pozitive învingătoare, ceeace se observă în volumul- Anologia română-engleză, apariția din 2o21. 

Citind și analizând  creațiile noastre, viitorul ni se va alătura nouă, înălțând  prestigiul de sine și forța de a proslăvi ceeace viața ne-a dăruit în plaiul, graiul și straiul nostru românesc, dintotdeauna,  prin credința străbună, iubirea în infinitele sale valențe și speranța în puterea realizărilor noastre viitoare. Urăm tuturor colaborare plăcută și  îi invităm să vină alături de noi în viitoarele antologii, nu înainte de a mulțumi și colectivului redacțional,  editorial și tipografic pentru reușita muncii depuse spre a se pune în pagini ceea ce colaboratorii acestei Antologii au scris.

Scriitorii  prezenți in antologie:

– la secțiunea Poezie au participat:

Mariana Popa, Al. Florin Tene,Teona Scopos, Melania Rusu Caragioiu, Ștefan Lucian Mureșanu, Silvia C. Negru ,Dorin V. Moldovan, Elena Jucan , Constantin Iordan , Mihai M. Moldoveanu, , Elisabeta Bogățan, Gheorghe Palcu, Olimpia Sârb, Ovidiu Jucan, Marinela Belu-Capșa, Aurora Cristea, Iuliana Ciubuc, Olimpia , Ben Todică , Lhana Roma-Nova, Toth Arpad , Constantin Predescu-Neacșu, Florica Munteanu, Ovidiu Țuțuianu , Mihaela CD, Nicolae Toma, Mariana Popeangă Cornoiu, Ioan Dan Bălan, Victor Manole, Andrada Victoria Diaconescu, Georgiana Laura Gheorghe, Raveca Vlașin ,membră a Ligii Scriitorilor, Vasilica Grigoraș și Ligya Diaconescu.

– Capitolul “Proză“ cuprinde prozatori de toate vârstele: Teona Scopos, Mioara Oprișan, Rodica Calotă, Isabela Brănescu, Mirela Penu, Olimpia Sârb, Alina Sorinela, Aurora Cristea, Gabriela Ioniță, Tudosia Lazăr, Elena Buică, Miriam Nadia Dăbău, și Zenovia Zamfir.

Felicitari, tuturor!

Melania Rusu Caragioiu

              Redactor-sef  STARPRESS-Canada