de eCronica15/12/2020 0

Preotul Ion Ponoran din Feneș: ”Datoria noastră de duhovnici și medici ai sufletelor, este acum să-i învățăm pe oameni să respecte regulile de igienă, care îi pot feri de boală”

Am plecat la drum pentru a afla cum se vede viața actuală, de la țară spre oraș și cum se pregătesc oamenii de pe acolo, în noile condiții, acum în 2020, de sărbători. Locul ales este satul Feneș, asta pentru că un prieten de-al meu îl știa pe preot ca fiind un om de ispravă, iar eu îmi doream să revăd Schitul Sfântul Nectarie Taumaturgul.

Cu emoții șoferești, ca unul care conduce mașina de puțină vreme, am pornit de dimineață spre Caransebeș, comuna Armeniș și mai apoi satul Feneș, în Valea Râului Alb. Așezare frumoasă cu oameni primitori, Feneșul  după ultimul recensământ, are 638 de locuitori. Pe unii dintre aceștia mai puțin atenți la buletinul meteorologic, i-a prins iarna fără lemne. Așa că, preotul Ioan Ponoran ne-a invitat în casă, ne-a urat “bun venit” și ne-a lăsat în grija preotesei, a doamnei Lili. El avea de ajutat și transportat lemne la cei mai puțin pregătiți pentru iarnă.

“ Avem o familie cu probleme, venituri mici, griji mari. Așa că am hotărât să tăiem niște pomi din cimitir, care oricum nu folosesc nimănui și să dăm lemnele celor care au acum mare nevoie de ele”

Noi am rămas așadar pe mâni bune, fiindcă  doamna preoteasă  fiind profesoară de istorie și teologie, ne-a povestit la o cafea despre anii petrecuți la țară, 20 de ani de trai rural, ca soție de preot și dascăl la școala din sat. Cât a existat școală în sat, căci acum,din lipsă de elevi, școala s-a închis. Dar doamna Lili, nu se plânge. Ea este o gospodină desăvârșită, se ocupă de casă, de animale și de curățenia din biserica din sat, care are hramul Sfântului Dumitrie. Un lăcaș de cult micuț și frumos în care odată intrat rămîi fermecat de pictura murală realizată de pictorul Ioan Zaicu, pictură restaurată în anii din urmă de artistul plastic Dan Vulcan. Un artist tânăr și talentat, care cu trudă și talent a reușit să redea  picturii strălucirea de altădată. Iar mai apoi lăcașul de cult a devenit biserica din sufletul lui, deoarece aici, în această biserică a vrut să fie cununat în fața Domnului.  

Pe părintele  Ioan Ponoran am reușit să-l ținem de vorbă vreo 15 minute, căci avea de oficiat o înmormântare. Chiar dacă timpul a fost scurt, preotul ne-a vorbit calm, despre cum îi ‘’întărește’’ pe oameni în aceste vremuri grele, cum îi sfătuiește să stea în preajma bisericii  păstrând distanța impusă și să nu se îndepărteze de Dumnezeu.

‘’ Să dea bunul Dumnezeu să fie bine, spune părintele, să ne ajute să trecem cu bine peste toate! Datoria noastră de duhovnici și medici ai sufletelor, este acum să-i învățăm pe oameni să respecte regulile de igienă, care îi pot feri de boală. La noi în biserică credincioșii au grijă acum la condițiile impuse, iar responsabilitatea mea, este ca eu să am grijă de ei. Cei care vin mai des în lăcașul de cult sunt oameni mai în vârstă, mai puțin informați, așa că datoria noastră este să le spunem cum se pot feri de această boală grea.

Referitor la obiceiurile specifice zonei, preotul Ioan Ponoran ne-a vorbit despre ‘’pițărăi’’, obicei foarte vechi, păstrat în Banatul de Munte, unde copiii vin să vestescă în dimineața ajunului, nașterea lui Iisus. Dicționarul explicativ al limbii române pune denumirea de pițărău pe seama colăcelului primit în urma colindei sau a nuelușei pe care copiii o poartă la colindat.

‘’ Era o bucurie  să vezi copiii care prevestesc nașterea Mântuitorului, după ce se împărtășeau la biserică, spune Ioan Ponoran. Anul acesta fiind unul de pandemie, doar eu în biserica noastră le voi vorbi oamenilor despre nașterea lui Iisus. Sunt vremuri grele. Ca părinte paroh, îndemn pe toată lumea să-și sporească credința, să se roage, ca să putem trece și peste această vreme, dar să nu uităm să ne bucurăm de această mare sărbătoare a creștinății”.       

Un reportaj de Adriana Telescu, foto Vasile Neamțu

 de eCronica16/12/2020 0

Juriul Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din Timişoara a decis cine sunt premianţii pentru anul editorial 2019.

Şi în acest an avem doi scriitori premiaţi de Filiala Timişoara a USR, din trei cărăşeni nominalizaţi. Unul dintre premianţii cărăşeni este medicul Paul Purea, preşedintele Consiliului de Administraţie al Spitalul Judeţean de Urgenţă Reşiţa, membru al USR – Filiala Timişoara, care a câştigat Premiul Cartea Anului pentru Proză cu romanul „Între cruce şi bisturiu“, apărută în 2019 la Editura Brumar din Timişoara.

Din cei cinci scriitori nominalizaţi, el a câştigat la egalitate acest premiu (a fost acordat ex aequo) cu Marcel Sămânţă, căruia i-a fost acordat premiul pentru cartea „Un loc cu multă verdeaţă“, Editura Mirton, 2019. Cel de-al doilea scriitor cărăşean care a primit premiu este Vasile Petrica, pentru volumul „Damaschin Bojincă (1802-1869), enciclopedist uitat“, publicat la Editura Davis Press Print, 2019. Lui Vasile Petrica i s-a acordat Premiul special al Juriului pentru recuperarea memoriei culturale a Banatului, după ce a fost nominalizat, în prealabil, la secţiunea Critică/Istorie literară, eseu. Din Caraş-Severin a mai fost nominalizat şi poetul Costel Stancu, la Secţiunea Poezie, pentru volumul de versuri „Hoţul de ferestre“, Editura Mirador, Arad, 2019, însă el a rămas doar cu nominalizarea, premiul la secţiunea Poezie fiindu-i acordat Monicăi Rohan.

Precizăm că Premiile Filialei Timişoara a USR pentru anul editorial 2019 au fost decise de un juriu alcătuit din scriitorii Claudiu T. Arieşan – preşedinte, Graţiela Benga, Tudor Creţu, Cristian Ghinea şi Lucian Ionică. Premiile speciale vor fi expediate prin poştă, iar premiile remunerate, finanţate de Consiliul Judeţean Timiş (în cadrul Agendei culturale 2020), vor fi înmânate marţi, 15 decembrie 2020, de la ora 10, la sediul din Piața Sf. Gheorghe nr. 3 (birou Președinte), în cadrul unei ceremonii restrânse. Decernarea premiilor se va face conform unei programări stricte, cu respectarea normelor în vigoare, la ceremonie participând prof.univ.dr. Cornel Ungureanu, președintele Filialei, şi scriitorul Claudiu T. Arieșan, președintele Juriului.

Alexandra Gorghiu (preluare Caon.ro)

Jurnaliștii scriitori se vădesc, în spațiul destinat lor la sediul central al UZPR, comunicatorii de excelență care sunt în fiecare zi, emisari ai realității și ai experiențelor proprii, care întotdeauna sunt ieșite din comun și pline de esențe tari.
Proiectul „Clipa de lectură” își propune să sublinieze o dată în plus că jurnalismul este o profesie a versatilității. Centrat pe pilonul central al adevărului, al rostirii și transmiterii acestuia, profesia permite și o glisare spre celelalte genuri literare, fiind bine reprezentat, prin jurnaliști de calibru, în lumea fastuoasă a literaturii și în universul infinit al poeziei. Intrați cu condeiul lor riguros în meandrele publicisticii, jurnaliștii din UZPR îmbogățesc la infinit patrimoniul cultural al României, concentrând deopotrivă puterea și delicatețea condeiului, totul pentru a ilustra viața, așa cum este ea.
Într-o prezentare de excepție, realizată de Ovidiu Zanfir, susținută de o intrare muzicală compusă de Mihai Napu, povestea „Clipei de lectură” și a jurnalismului în tușe literare începe.
Primul jurnalist scriitor care deschide seria „Clipelor de lectură” este cunoscutul realizator de radio și televiziune Viorel Popescu, care aduce în actualitate „Viața ca un spectacol”. O tălmăcire a unei vieți dedicate radioului, dar și dragostei față de omul de lângă tine.
Urmăriți online, pe UZP TV, episoade interesante, chiar captivante, din demersul Editurii UZP de a oferi posibilitatea colegilor noștri – și nu numai, ieșirea spre publicul avid de noi lecturi. Periodic vor apărea noi și noi izbânzi ale autorilor de carte.

DEPARTAMENTUL COMUNICARE

În cadrul unei festivități care a avut loc la sediul central al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România au fost decernate distincții pentru importante personalități ale publicisticii contemporane, cu o activitate prodigioasă, relevantă pentru evoluția culturii și presei în societatea românească, precum și pentru breasla jurnaliștilor.

Distincția Prestanță jurnalistică pentru acad. Gheorghe Păun

Academicianul Gheorghe Păun, matematician de renume internațional, a fost invitat în studioul tv al UZPR, alături de conducerea Uniunii, „în calitate de realizator al unui demers jurnalistic care de zece ani este un adevărat act de cultură națională, revista Curtea de la Argeș, și, de asemenea, pentru marcarea împlinirii unei frumoase vârste”, după cum a punctat președintele UZPR, Doru Dinu Glăvan, în deschiderea evenimentului. „Revista este unul dintre subiectele despre care pot vorbi enorm. La zece ani de când a apărut, pot să afirmă că a fost o temeritate; privesc în urmă și îmi amintesc cu câtă teamă am început acest proiect: o revistă lunară de cultură, nu de literatură, cu Tricolorul pe frontispiciu, la Curtea de Argeș. Fără să aibă un program anume, publicația are un set de reguli de funcționare care au alcătuit în cei zece ani un program al revistei. Este o publicație argeșeano-cosmopolito-națională, cu colaboratori din țară, dar și din Noua Zeelandă sau Finlanda. De fiecare dată când sunt întrebat cum am reușit să mențin un deceniu o revistă cu un singur scaun – mărturisesc că sunt cumulard, secretar general, tehnoredactor, editorialist etc. – răspund că secretul stă în faptul că am atât de mulți prieteni buni, talentați și inimoși, încât revista se face de la sine.  Sunt anumite lucruri la care țin și care dau specific publicației: printre altele, fără politică explicită, iar demersul publicistic țintește construcția, nu demolarea”, a punctat acad. Gheorghe Păun. 

Subliniind că în fiecare final de lună, cu „punctualitate matematică, se primește la sediul UZP editorialul și coperta revistei”, președintele Doru Dinu Glăvan a ținut să adauge că se bucură de faptul că acad. Gheorghe Păun „este aproape de Uniunea Zariștilor Profesioniști din România”.  Referindu-se în continuare la revista Curtea de la Argeș, acad. Gheorghe Păun a anunțat că există o bibliotecă a publicației, care colaborează cu numeroase edituri locale, în aria de interes a revistei fiind, pentru viitor, și Editura UZP.  „Aveți în spate 70 de ani de viață, mulți dedicați acestei activități de cultură, cu atât mai mult cu cât sunteți un prestigios matematician, recunoscut internațional. Pentru contribuția dvs. la publicistica românească, la zece ani de existență ai revistei Curtea de la Argeș și la împlinirea acestei frumoase vârste, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România vă oferă Distincția Prestanță jurnalistică, ca personalitate a culturii românești și ca prezență neîntreruptă în spațiul jurnalistic”, a punctat Roxana Istudor, vicepreședinte al UZPR.. „Vă mulțumesc. Iar faptul că ați marcat și împlinirea vârstei de 70 de ani mă emoționează”, a spus acad. Gheorghe Păun. 

Festivitatea de decernare a distincției UZPR pentru acad. Gheorghe Păun a fost marcată de două cuvântări susținute de colaboratori ai revistei Curtea de la Argeș. Scriitorul Marian Nencescu a subliniat: „M-am îmbogățit sufletește alături de dl. academician și sper să mergem mai departe împreună. Dacă l-aș putea caracteriza prin ceva, aș face-o prin poezie. Consider că jurnalismul cultural este lucrul care ne-a unit cel mai mult. Dl. Păun m-a ajutat, m-a sprijinit și a crezut în mine. De aceea, îi voi fi întotdeauna soldat credincios în această armată a culturii și a presei”. La rândul său, Firiță Carp, directorul Editurii „Detectiv literar”, s-a referit în termeni elogioși la personalitatea acad. Gheorghe Păun: „Și eu, și editura pe care o conduc, chiar și scrisul meu, îi datorăm foarte mult domnului academician, care manifestă o dăruire fără egal. În afara unei profunzimi deosebite și a unui orizont extraordinar de cuprinzător, academicianul Gheorghe Păun se află întotdeauna sub cerul unei modestii excepționale, are mie mi se pare o remarcabilă calitate, dată fiind anvergura internă și internațională a personalității sale. Dl. Gheorghe Păun dă exemplu făcând”.   

Distincția și medalia „Pamfil Șeicaru” pentru Dorin N. Uritescu

Evenimentul de acordare a distincțiilor Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România pentru personalități care s-au remarcat în breasla jurnalistică a inclus festivitatea prin care filologul și cercetătorul Dorin N. Uritescu a primit Distincția „Pamfil Șeicaru” a UZPR. „Dl. profesor Uritescu și-a dedicat aproape întreaga carieră lingvisticii, cercetării literare și, mai mult decât atât, s-a oprit de o bună bucată de vreme asupra jurnalismului, ca mod de exprimare. Toată activitatea sa ne îndeamnă să-l considerăm o personalitate a vieții publice din România și, în aceste condiții, îi acordăm o legitimație de Membru de Onoare și îi mulțumim pentru toată activitatea de cristalizare a unuia dintre cele mai importante segmente ale profesiei noastre, evoluția exprimării jurnalistice, modalitate esențială prin care profesioniștii domeniului transmit mesajul către opinia publică”, a detaliat președintele UZPR, Doru Dinu Glăvan. 

În cadrul evenimentului, profesorul Uritescu a primit Distincția și medalia „Pamfil Șeicaru”, pentru cercetarea limbajului jurnalistic și pentru prestigioasa contribuție adusă publicisticii românești. „Vă înmânez aceste distincții pentru extraordinara dvs. muncă, pentru o enciclopedie de excepție dedicată limbajului jurnalistic. Peste ani, copiii noștri se vor uita cu uimire la realizarea prin care ați reușit să puneți în evidență, prin cercetare remarcabilă, faptul că jurnalismul merită o astfel de întreprindere majoră”, a detaliat Răzvan Onesa, membru al Consiliului Director al UZPR. 

Primind însemnul calității de Membru de Onoare, distincția și medalia, profesorul Uritescu s-a referit la lucrările în care a studiat percepția asupra jurnalismului și felul în care profesia a reușit să-și îndeplinească menirea de a informa corect. „Mulțumesc Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România pentru cunoașterea și recunoașterea pe care o acordă muncii și reputației mele. Activitatea mea științifică în studierea limbajului jurnaliștilor români a pus în evidență faptul că aceștia scriu azi mult mai bine decât în urmă cu trei decenii. Din punct de vedere al forței expresive a mesajului transmis de profesioniștii domeniului, precum și din cel al corectitudinii, în special grafice, după patru decenii de studiu, concretizate în 18 volume care au apărut în edituri de prestigiu național, prefațate de personalități academice, țin să mulțumesc tuturor ziariștilor români, a căror operă merită elogiată. Specialiștii sunt de părere că astăzi se scrie mult mai bine și mai corect decât în trecutul apropiat, chiar dacă există percepția că lucrurile stau exact pe dos. De altfel, tratatul monumental, de câteva mii de pagini, pe care îl voi finaliza în perioada următoare, evidențiază stilistica jurnalismului românesc”, a reliefat profesorul Uritescu, care a primit de la președintele UZPR, Doru Dinu Glăvan, invitația de a participa la evenimentele viitoare ale Uniunii, în calitate de cercetător al limbajului jurnalistic.

Departamentul Comunicare  

Miercuri, 23 septembrie 2020, în curtea interioară a Bibliotecii Germane „Alexander Tietz” s-a inaugurat un șir de dezbateri sub genericul „Conferințele Reșița 250: Oameni – Locuri – Fapte”, o continuare a unui proiect reușit, derulat în anul 245 al industriei reșițene (2015), sub denumirea „Păreri, opinii, realități. Discuții amicale pe tema istoriei Banatului Montan”, cu sprijinul de atunci al regretatului ing. Dan Perianu din Reșița. Proiectul este dedicat împlinirii anul viitor, în data de 3 iulie, a 250 de ani de industrie reșițeană (1771 – 2020 / 2021). Coorganizatorii acestui proiect sunt Centrul Universitar UBB din Reșița, Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița. Conferințele se organizează o dată pe lună, acestea având câte un invitat special, care prezintă, așa cum o spune și genericul ciclului, o temă legată de Reșița și oamenii ei, în prim-plan fiind pusă dezvoltarea ei industrială, culturală, spirituală, educațională, patrimonială, de la începuturi până în prezent. Rezultatul concret al celor 10 conferințe va consta în apariția unei cărți care să poarte pecetea celor 250 de ani!

Primul conferențiar a fost, în data de 23 septembrie, prof. univ. dr. Rudolf Gräf, directorul Institutului de Cercetări Socio-Umane Sibiu al Academiei Române, urmat fiind de dr. Ada Cruceanu-Chisăliță, în data de 1 octombrie, cu cea de a II-a conferință, și de ing. Iulian Georgevici, în 26 noiembrie, cu cea de a III-a conferință.

Cea de a IV-a conferință va fi susținută de un împătimit al istoriei filmului de amatori, Andrei Bălbărău, coordonatorul Muzeului Cineastului Amator din Reșița. El va vorbi despre istoria fenomenului cine- și fotoamator din Reșița începând cu a doua parte a secolului trecut până în prezent.

Pentru a viziona această conferință, trebuie accesate paginile de Facebook și YouTube, la adresele de mai jos, marți, 15 decembrie, începând cu orele 18.00. Transmiterea live se va efectua de la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița.

https://www.facebook.com/Demokratisches.Forum.der.Banater.Berglanddeutschen

https://www.youtube.com/channel/UC_kYvj3wj9oGipq7pmZoS_g

Ne aflăm în pragul anului 2021, cu o semnificație identitară pentru Reșița. La 3 iulie 2021 se vor împlini 250 de ani de industrie la Reșița. Nu e puțin lucru, un sfert de mileniu de tradiție industrială.

Pentru Reșița, tradiția industrială a fost coloana sa vertebrală. Totul, la noi a pornit timp de un sfert de mileniu de la industrie. Prestigiu. Mândrie de bănățean care face un lucru în premieră și unic. Bănățean care vrea să fie mereu „fruncea”. Cultul muncii care a devenit cultul Reșiței. Standard de viață. Multiculturalitatea. Județul nostru, județul Caraș-Severin e o mică Europă, cu câte etnii s-au stabilit la focul furnalelor. Fie și atunci când s-au numit coloniști. Cultura însăși e impregnată de această tradiție – tradiția industrială. Ca în fântânile cinetice ale maestrului Constantin Lucaci, unice în Europa, sau în sculpturile sale în oțel inoxidabil duse la Bienala de la Veneția. Ori în muzeele aflate sub patronajul Vaticanului. Uneori a generat orgolii. Alteori metafore, explozii de uimire ale celor din afară care au devenit simbol. Mai întâi „cetatea de foc”, în vremea proletcultismului, mai apoi „orașul-uzină”, iar mai aproape de zilele noastre: „Orașul cu poeți”. O sintagmă ca un balsam când industria a început să piardă teren.

În fața unui asemenea eveniment, Filiala „Ștefan Naciu” Caraș-Severin a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România e pregătită și angajată la proiecte care-i aparțin în totalitate sau în parteneriat cu cei care simt importanța memorie în acest municipiu și o fac cu pasiune. Zilele trecute am angajat în avanpremieră o dezbatere profesională pe tema: „Exodul gulerelor albe”. A fost o dezbatere spumoasă. Vie, antrenantă, în care membrii filialei au demonstrat cât sunt de documentați, de informați. De conectați actualității. De preocupați, indiferent dacă trăim la Reșița sau în Grecia. Dacă suntem aspiranți la calitatea de membru al UZPR sau e chiar președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, Doru Dinu Glăvan. Cu acest prilej, au fost aduse în discuție multe personalități, în general tineri care trăiesc în afara granițelor, dar nu numai: Bogdan Rogin, expert la Bruxelles; Silviu Rogobete, fost consul al României la Cape Town, actualmente profesor universitar la Timișoara; Carla Negrea, înotătoare, Norvegia; Daniela Bosioc, care lucrează pentru ONU la Bonn; Alexandra Voia, lucrează la Bruxelles pentru NATO; Oana-Raluca Topală, este la New York, lucrează pentru ONU, poetă care a debutat la 13 ani; Simi Novac, tenor la Londra; Dan Farcaș, matematician, scriitor SF; Cătălin Iacob, violonist în SUA; Silvia Fierescu, expert Ungaria; Dimitrie Grama, medic în Suedia și Gibraltar, scriitor; Paul Gabriel Sandu, profesor de filozofie în București, cu un doctorat în Germania, scriitor; Teo Milea, pianist, trăiește în Canada; Bogdan Piperiu, artist plastic, trăiește și expune în Germania; Daniel Goiți, pianist la Cluj, câștigătorul premiului George Enescu, ediția 1991; Răzvan Preda, medic șef, cu o dublă specializare, la o clinică în Germania; Mihai Cheregi, medic la Stuttgart, a treia generație de medici reșițeni; Ionuț Petru, medic în Germania și sportiv care a reprezentat România în competițiile internaționale, cu o colecție unică în Europa de tricouri ale echipei Steaua; Corneliu Mureșan, coordonator al Redacției Muzicale la Radio Iași, membru UZPR; și nu în ultimul rând Lavinia Bârlogeanu, profesor universitar București, cu studii post-doctorale la Sorbona, romancieră.

Rezultatele acestei dezbateri, care a avut loc, datorită condițiilor pandemice, între membrii grupului de lucru al filialei noastre constituit pe aplicația WhatsApp, vor fi aplicate de către filială, dar și de către un parteneriat mai larg format din: Centrul Universitar din Reșița al Universității Babeș-Bolyai, Cluj; Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin; Forumul Democratic al Germanilor din Caraș-Severin, al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița, al Revistei Reflex: Artă-Cultură-Civilizație și al Metarsis: activități și servicii de cultură urbană și artă contemporană.

Dorina Sgaverdia

Una dintre misiunile culturale însușite de către Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și de către Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița este cea de a reaminti iubitorilor de cultură și spiritualitate personalitățile care s-au născut sau au trăit pe meleagurile Banatului Montan, numele lor fiind trecute în cartea de aur a acestui spațiu de interferențe culturale.

De data aceasta să ne aducem aminte de o personalitate a Banatul Montan, care s-a născut și a activat mulți ani cu succes la Reșița, care nu a uitat de acest ținut chiar dacă a plecat departe, purtându-l în suflet și ajutându-l material în acțiuni / activități culturale de fiecare dată când a putut. Câteva date biografice despre cel comemorat, preluate din „Enciclopedia Banatului. I. Literatura. Ediția a doua, revăzută și adăugită”, coordonator principal: Doina Bogdan-Dascălu, apărută în cadrul Editurii „DAVID PRESS PRINT”, Timișoara, 2016, editor fiind Filiala Timișoara a Academiei Române, Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu” și Societatea Enciclopedică a Banatului:

FISCHER, Ludwig Vinzenz (22.I.1845, Reșița – 15.XII.1890, Halle, Germania), scriitor, publicist, traducător. Familia: tatăl Franz, tâmplar; mama Elisabetha (n. Dewald). Studii: ucenic tâmplar la Reșița (1859), autodidact. Activitatea: copist la căile ferate de stat (1861 – 1869), funcționar fiscal (1869 – 1870), angajat al fabricii de produse din oțel din Floridsdorf / Austria (1870), director de fabrică în Heinrichsthal / Jindřichov / Moravia (1873), procurist al fabricii de hârtie Erlau / Germania (1875), director în Salach – Württemberg / Germania (1883), director al fabricii de hârtie Kröllwitz – Halle (Salle) / Germania (1886 – 1890). Colaborări la periodice: „Das Ausland” (Augsburg), „Der Osten” (Viena), „Die Dioskuren” (Viena), „Magazin für die Literatur des In- und Auslands” (Leipzig), „Österreichische Gartenlaube“ (Graz), „Romänische Revue“.

Scrieri:Titellose Bilder. Skizzen [Tablouri fără titlu. Schițe], Timișoara, 1866; Schriftum der Rumänen [Literatura românilor], Brockhaus, 1880; Donauwellen. Novellen [Valurile Dunării. Nuvele], Aschersleben, Editura Ernst Schlegel, 1881; Auf dem Wege ins Kloster. Novelle [În drumul spre mănăstire], Timișoara, Deutschbanater Volkswege 7, 1910. Tr.: Grui-Sânger. Übersetzungen aus dem Rumänischen [Grui-Sânger. Traduceri din română], 1883. Ed. îngr.: Album rumänischer Dichtung [Album de poezie românească], 1880.

Referințe. În volume: Anton Peter Petri, Biographisches Lexikon des Banater Deutschtums, 1992; Franz Brümmer, Lexikon der deutschen Dichter und Prosaisten von Beginn des 19. Jahrhunderts bis zur Gegenwart, 1913; Gheorghe Jurma, Reșița literară, 2015; Enciclopedia Banatului. I. Literatura, 2015; Walter Engel, Deutsche Literatur im Banat (1840 – 1939). Der Beitrag der Kulturzeitschriften zum banatschwäbischen Geistesleben, Heidelberg, Editura Julius Groos, 1982, p. 268-269. În  periodice: George C. Bogdan, Primul traducător al Luceafărului în limba germană, „Orizont”, 1983, nr. 19, p. 6.

(Redactat de Gabriela Șandor)

 ⁕⁕⁕

Trebuie evidențiată de asemenea apariția la Reșița a unei cărți dedicate lui Ludwig Vinzenz Fischer. Este vorba despre „Ludwig Vinzenz Fischer și traducerile eminesciene = Ludwig Vinzenz Fischer und seine Eminescu Übersetzungen“,avându-i ca editori pe  Gheorghe Jurma și Erwin Josef Ţigla. Ea a fost publicată la Editura „TIM” din Reșița în anul 2018 și face parte din Colecția Eminescu / nr. 16, fiind totodată cea de a 88-a apariție editorială a Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița.

Anul acesta, în ianuarie, Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița a marcat împlinirea a 175 de ani de la nașterea, la Reșița, a lui Ludwig Vinzenz Fischer printr-un plic filatelic ocazional și o ștampilă aferentă, același lucru făcându-l și cu prilejul împlinirii la 15 decembrie a.c. a 130 de ani de la trecerea în eternitate a scriitorului, publicistului și traducătorului, ștampila fiind aprobată prin Federația Filatelică Română de către Poșta Română, astfel încât, întreaga corespondență care plecă de la Oficiul Poștal Reșița 1 în ziua de 15 decembrie, să poarte această ștampila ocazională.

Lucrările la Centrul de tip familial pentru copii ,,Acoperământul Maicii Domnului” din localitatea Săulești au început în luna februarie a anului 2018 cu sprijinul Episcopiei Devei și Hunedoarei, a sponsorilor și donatorilor.

Amenajarea așezământului social de la Săulești, pus sub ocrotirea Maicii Domnului, a fost încredințată, de către Preasfințitul Părinte Episcop Gurie, părintelui Sebastian VÂNDĂLAC care, cu multă râvnă și dăruire a reușit să finalizeze lucrările de extindere și amenajare a acestui edificiu care, astăzi, a devenit o casă primitoare pentru 11 copii.

Misiunea generală a acestui Centru este de a asigura accesul copiilor/tinerilor separaţi, temporar sau definitiv, de părinţii lor, pe o perioadă determinată, la găzduire, îngrijire, educaţie şi pregătire în vederea reintegrării sau integrării familiale şi socio-profesionale.

Costurile pentru funcţionarea Centrului sunt foarte mari şi provin o parte din partea statului prin Consiliul Judeţean Hunedoara şi Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Hunedoara, iar pe de altă parte, de la unele firme şi persoane fizice care în mod discret, dar constant, ajută aceşti copilaşi.

Părintele Sebastian VÂNDĂLAC ne-a spus: „Centru îşi propune să aibă grijă de aceşti copii până ajung pe picioarele lor. Cei care doresc să urmeze o facultate sunt sprijiniţi, iar ceilalţi sunt ajutați să-şi găsească un loc de muncă.

Trebuie să-i ajutăm să aibă şi o căsuţă, să-i sfătuim ce să facă în viaţă şi ne rugăm pentru ei.             Trebuie și dorim să facem lucrurile cu finalitate.”

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

”Viața mea s-a petrecut pe scenă…știi, Miuța dragă, atunci când pui suflet în ceea ce faci, când iubirea este baza tuturor activităților, atunci realizările tale vor avea success. Ce se întâmplă în teatru, e la fel ca în viață, este bine să faci totul  cu conștiințiozitate, cu devotament, cu dăruire, numai așa te poți bucura cu adevărat…

Așa a început actrița Maria Voronca povestea vieții ei, ”omul minune” al Lugojului, regizor, scenograf, profesor, ”impresar”, sau ”omul bun la toate”, cum toți cei care o cunosc știu ce puteri supranaturale are acest personaj al timpurilor noastre. O privești în ochi și simți adierea unui vânt cald de primăvară, sau puterea unui val ce te leagănă și te trimite încet la mal, câteodată este o mare liniștită, de multe ori un uragan atunci când trebuie să se finalizeze o piesă de teatru, așa cum a promis spectatorilor care așteaptă să pășească în foaierul teatrului lugojean.

>>>> articol întreg

Anul acesta, de ziua de naștere a Reșiței industriale, se punea punct la prima etapă a unui concurs online dedicat istoriei Reșiței, dar și a mediului  înconjurător al fostei Cetăți de foc. Concursul a fost inițiat atunci de Centrul Universitar din Reșița al Universității „Babeș – Bolyai” din Cluj-Napoca, de Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, de Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și de Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița, care lansau invitația celor care iubesc istoria Reșiței și împrejurimile ei de a participa la acesta. Între timp s-au alăturat inițiativei privind desfășurarea a încă două etape din concursul online, Muzeul Cineastului Amator din Reșița și redacția revistei „Reflex: Artă – Cultură – Civilizație”, de asemenea din municipiul de pe Bârzava. Întrebările au fost încărcate de fiecare dată pe platforma online a Centrului Universitar din Reșița precum și pe paginile de Facebook ale Bibliotecii Județene și ale Forumului German din Reșița. Vineri, 11 decembrie 2020, s-a încheiat etapa a III-a a concursului, realizată printr-o colaborare cu dr. Ada Cruceanu-Chisăliță.

Concursul nostru online de istorie dedicat REȘIȚEI, la 250 de ani de industrie intră acum, după desfășurarea a trei din cele patru etape preconizate, într-o binemeritată vacanță de sărbători urmând ca, în februarie 2021, să se revină cu un nou rând de întrebări. Acesta va fi publicat în mediul online în perioada 3 februarie – 12 martie 2021 și va conține un ultim set de 60 de întrebări privind istoria și mediul înconjurător al Reșiței, realizate cu sprijinul prof. univ. dr. Gheorghe Popovici. Este vorba așadar de etapa nr. 4, ultima din concurs. La sfârșitul concursului nostru vom avea 250 de întrebări care vor fi publicate într-o carte realizată de Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin și dedicată evenimentului din 3 iulie 2021: sărbătorirea celor 250 de ani de industrie la Reșița.

Sintetizând, cele patru etape ale concursului arată astfel:

Etapa I: 22 mai – 1 iulie 2020, cu 60 de întrebări;

Etapa a II-a: 2 septembrie – 16 octombrie 2020, cu 70 de întrebări;

Etapa a III-a: 4 noiembrie – 11 decembrie 2020, cu 60 de întrebări;

Etapa a IV-a: 3 februarie – 12 martie 2021, cu 60 de întrebări.

Organizatorii aduc mulțumiri tuturor participanților și totodată celor care au sprijinit inițiativa și îi invită să le fie și pe mai departe alături!

Erwin Josef Țigla

Iată că s-au împlinit cinci ani de când, la inițiativa poetei și jurnalistei Rodica Subțirelu, a fost înființat Teatrul NostruM, sub egida Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.

Oameni iubitori de teatru și înzestrați cu talent, având diferite profesii au devenit buni actori, sub atenta coordonare a entuziastei inițiatoare, cât și sub îndrumarea și cu sprijinul unui profesionist – actrița româno-canadiană Claudia Motea, director artistic al Teatrului. Spectacolele desfășurate sub semnul lui Eminescu, în cadrul Seratelor „Eminescu, jurnalistul”, organizate de UZPR, au avut loc în București și în alte localități ale țării. 

Despre aceste spectacole au vorbit Rodica Subțirelu și Ovidiu Zamfir, în cadrul unui eveniment on-line dedicat împlinirii a cinci ani de existență a Teatrului NostruM. Având în vedere restricțiile impuse de pandemie, nu a existat o altă soluție pentru a marca acest eveniment cultural. UZPR continuă să demonstreze că pandemia nu poate opri actul cultural și că râsul este cel mai bun medicament, după cum afirmă doamna Rodica Subțirelu în această ediție on-line, din data de 28 octombrie 2020.

Pe parcursul a 2 ore și 20 de minute iubitorii de teatru pot viziona oricând pe canalul youtube și pe pagina de Facebook a UZPR mai multe secvențe din spectacole, moderatori fiind Rodica Subţirelu şi Ovidiu Zanfir, realizator Doru Dinu Glăvan, iar actori: Mariana Anghel, Domnica Iosu, Mihaela Refca, Virginia Udatu, Elena Armenescu, Daniela Bădescu, Geta Heimerl, Alice Bărănescu, Dana-Irina Gîju, Lavinia Falcan, George Vlaicu, Viorel Speteanu, Nicolae Vasile, Daniel Neguţ, Corneliu Zeana, Ion Lőrinczi, Ovidiu Zanfir, Cristian Fofircă, actori profesionişti – Claudia Motea, Doina Ghiţescu, George Ioan Hodor; momente muzicale susținute de: Corina Diaconescu, Ovidiu Zanfir, Dana-Irina Gîju.

Cuvântul de deschidere a acestei ediții l-a avut președintele UZPR, Doru Dinu Glăvan, care a vorbit despre începuturile Teatrului NostruM, despre doamna Rodica Subțirelu, inițiatoarea și „sufletul acestei activității și a «Cronicii Timpului»”, despre Claudia Motea, susținătoarea încă de la început a Teatrului. Subliniind că s-a dorit și se dorește ca spectacolele să fie destinate publicului, nu doar membrilor Uniunii, domnul Doru Dinu Glăvan a precizat că au fost susținute spectacole în București, în alte orașe, în sate și comune, intenționându-se ca în viitor să se inițieze o caravană a Teatrului în țară. Președintele UZPR a mulțumit tuturor celor care s-au împlicat în activitățile Teatrului NostruM.

Ovidiu Zanfir, afirmând că „Pandemia nu poate ucide cultura”, a precizat că s-a urmărit ca prin vizionarea unor momente vesele să uităm de pandemie, de mască, de restricții. De asemenea, a subliniat importanta contribuție a doamnei Rodica Subțirelu la înființarea și coordonarea Teatrului pe parcursul a cinci ani, dar și a actriței Claudia Motea.

Rodica Subțirelu a vorbit despre ideea sa de a înființa Teatrul și de a îi da numele NostruM, cu membri din mai multe profesii, care nu au fost neapărat jurnaliști, dar au devenit ulterior. A evidențiat  extraordinara implicare a actriței Claudia Motea, profesoara trupei timp de doi ani, „cea care ne-a îndrumat pașii”.

Comentariile celor doi jurnaliști, alternând cu cu redarea video a unor înregistrări, s-au referit la spectacolele puse în scenă, în primul rând, adaptări după piesele lui Caragiale, spectacole omagiale (M. Eminescu, C. Brâncuși, D. Solomon, M. Vișniec, D. Mihăescu), recitaluri poetice, momente muzicale. Ediția on-line facilitează accesul la spectacolele jucate de actorii Teatrului NostruM și anume: „Farmacista” și „Black Boy” („Ateneul Sătesc Prundeni-Vâlcea), „Primăvara iubirii” și „Vara iubirii” (AGIR), „Bibliotecara” (Centrul Cultural Mihai Eminescu), „Domnul Goe”, „Five o’clock”, „Justiție” (Clubul Țăranului), „Gaițele moderne” (Biblioteca Metropo-litană), „Vecinătate”, „Schimb de locuință”, „Menajera” (spectacol dedicat lui D. Solomon – Biblioteca Metropolitană), „Nu iese fum fără foc” (spectacol omagial Matei Vișniec – Biblioteca Metropolitană), „Matilda și doctorul” (AGIR), recitaluri poetice din spectacolul „Muzica și poezia” (Biblioteca Metropoli-tană), momente muzicale (Centrul Cultural Mihai Eminescu), scenete din spectacolul „Toamna Iubirii” (Centrul Cultural Mihai Eminescu).

În încheiere, Ovidiu Zanfir a mulțumit tuturor celor care au găzduit spectacolele. Ambii moderatori au vorbit despre proiectele de viitor, care vor avea în vedere: desfășurarea spectacolelor în București, alte orașe, în comune și sate, în licee, cămine culturale, aziluri de bătrâni, la filialele UZPR din țară, pregătirea unor scenete filmate pentru difuzarea on-line până la ridicarea restricțiilor. Trupa de actori ai Teatrului NostruM va continua să desfășoare o activitate bogată, adaptându-se noilor condiții, pregătită să reia oricând spectacolele, la fel de pline de savoare ca și până acum, în fața iubitorilor de teatru.

                   Camelia Pantazi Tudor / UZPR

Reuniți în cadrul ultimei ședințe din anul 2020, membrii Consiliului Director al UZPR au reliefat ultimele evoluții din interiorul Uniunii, au făcut o trecere în revistă a realizărilor și a proiectelor din perioada imediat următoare și au reafirmat eforturile de evoluție în bune condiții a organizației în timpuri extrem de dificile nu doar pentru presă, ci pentru întreaga societate românească și întreaga lume. 

Punctând faptul că „Uniunea este cu fiecare zi care trece tot mai puternică”, președintele Doru Dinu Glăvan a menționat faptul că în organizație există aproape 4.000 de membri, apoi lansarea calendarului UZPR pe anul 2021 și ieșirea de sub tipar a Revistei UZP, două proiecte care au canalizat multe energii la nivelul Uniunii și care au fost încheiate la binecunoscutele standarde înalte aceste proiecte ale Uniunii. De asemenea, președintele UZPR a menționat faptul că proiectul inițiat și susținut de UZPR referitor la o viitoare omagiere a lui Constantin Brâncuși se bucură de întreg sprijinul autorităților locale din Târgu Jiu. În același timp, Doru Dinu Glăvan s-a referit la lansarea proiectului „Clipa de lectură”, menit să potențeze volumele apărute la Editura UZP și în cadrul căruia autorii vin să detalieze pe marginea cărților pe care le-au semnat. O altă inițiativă anunțată de președintele UZPR a fost cea a acordării de distincții colegilor jurnaliști care împlinesc o vârstă venerabilă și care vor sta în centrul unei manifestări foarte speciale, organizate în perioada următoare de conducerea centrală a Uniunii.

La rândul său, vicepreședintele Sorin Stanciu a menționat începerea demersurilor pe lângă Ministerul Educației pentru ca documentul asumat de UZPR ca fiind Codul Deontologic al jurnalistului profesionist să devină obiect de studiu în cadrul facultăților de jurnalism și științele comunicării, acțiune care deja a debutat în cadrul unor cursuri pe care le susțin membri ai Uniunii.

Ca promotor al unora dintre cele mai solide parteneriate la nivel local ale UZPR cu entități de cultură, artă, sport și economie, Claudius Dociu, coordonator al Filialei Prahova, a amintit despre o recentă colaborare a Filialei cu Camera de Comerț și Industrie Prahova, alături de care se creionează un fructuos parteneriat și a menționat faptul că „ecoul calendarului UZPR pe anul 2021 a fost atât de mare, încât am suplimentat comanda”. 

Nicolae Băciuț, coordonator al Filialei Târgu Mureș, s-a referit la o propunere de acordare a unei distincții pentru filologul, cercetătorul și scriitorul Dorin Uritescu, care a realizat o lucrare de excepție, de mare importanță pentru breasla jurnalistică: o cercetare a limbajului profesional contemporan, intitulată „Contradicții în exprimare”. „Consider că a-l premia pe Dorin Uritescu pentru ceastă lucrare este de bun augur atât pentru UZPR, cât și pentru întreaga breaslă, care are ocazia de a sta față în față cu evoluția (sau involuția) pe direcția transmiterii limbajului jurnalistic având deplina proprietate a termenilor în limba română”, a subliniat Nicolae Băciuț. Supusă la vot, această propunere a întrunit consensul Consiliului Director. 

În cadrul reuniunii, Ambasador Iuliana Gorea Costin, coordonator al Filialei Chișinău, a anunțat premierea volumelor semnate de Neagu Udroiu, apărute la Editura UZP, în cadrul unei viitoare Gale a TVR Moldova.

Consiliul Director al UZPR a mai aprobat, în aceeași ședință, și unele măsuri de ordin administrativ.

Departamentul Comunicare 

Una dintre aprecierile care mi-au hrănit, și îmi țin încă în zbor aripile editoriale, se referă la investițiile mele în zămislirea cărților. M-a întrebat, cu ani în urmă, un tipograf tenace și răzbătător în facerea cărților, în toate formele și în toate sensurile, cu ce capital îmi alimentez izbânzile. Inițial n-am înțeles întrebarea, dar după ce a repetat-o i-am spus că e vorba de 200 de lei. Cum, cu numai atâția bani, atâtea cărți?! Mirarea lui întrebătoare mi-a indus o stare de entuziasm, cu care mi-am anesteziat slăbiciunile și neputințele, atunci și mai apoi, și o mai fac ori de câte ori acestea vor să-mi împleticească pașii, adică procedez astfel chiar și acum, când îmi e tot mai clar că, și dacă ai avea la dispoziție toți banii lumii, fără infuzie de timp și pasiune nu poți face nimic durabil. Îmi cer scuze pentru această introducere lungă la relatarea unei întâmplări scurte, dar am convingerea că așa voi fi înțeles mai bine. Hazardul a făcut ca ieri, pe parcursul a aproape 3 ore, să fiu părtaș la un dialog fierbinte, incitant, de o rară bogăție spirituală. La sediul UNIUNII ZIARIȘTILOR PROFESIONIȘTI DIN ROMÂNIA, președintele acesteia, Doru Dinu Glăvan, împreună cu președintele filialei Critică și Istorie Literară a UNIUNII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA, acribiosul scriitor și publicist Radu Voinescu, m-au făcut să nu mai simt scurgerea timpului. Incursiunile largi, de o parte și de alta, în istoria jurnalisticii, opiniile pertinente despre etape ale devenirii acesteia, despre onestitatea și valoarea celor care construiesc lumi având ca materie primă cuvântul, au adunat toate acele clipe în clepsidra sufletului meu, așezându-le temeinic în arhitectura unor noi speranțe. Preocuparea lor pentru creativitate, pentru solidarizarea întru valoare a tuturor celor care o produc, susțin și promovează, dincolo de orice orgoliu ori înțelegere îngustă a lucrurilor cu adevărat importante, mi-a întărit convingerea că scrisul contează. Înflăcărarea lor în a-i susține actualitatea și perspectivele, însuflețirea cu care și-au argumentat spusele m-au bucurat nemărginit, mi-au revigorat optimismul și încrederea în forța cuvântului. Iar scrisul, beletristic sau pur și simplu, cu asemenea investitori de timp și pasiune, va fi întotdeauna motor al devenirii. 

 Firiță Carp  / UZPR

Un calendar util, într-o prezentare grafică spectaculoasă, care înfățișează pe fiecare filă a lunii câte o sculptură maiestoasă a unora din cei mai importanți jurnaliști români, începând cu Mihai Eminescu. Un omagiu adus promotorilor publicisticii noastre, de la care ne-au rămas cuvinte memorabile. Un calendar realizat cu concursul consultantului  nostru de istorie a presei domnul Neagu Udroiu și conceput de Ovidiu Zanfir și Roxana Istudor.

Calendarul poate fi procurat prin cele 52 de filiale ale UZPR, din țară și din diaspora, sau de la Sediul central al Uniunii din București, Bd. Gheorghe Magheru nr. 28-30 ( telefoane 021.317.92.25  sau  0746.137.914 )

Mihai Eminescu (1850-1889)

• redactor-șef ziarul „Timpul” (1877)

„Omul are atâta libertate şi egalitate pe câtă avere are. Iar cel sărac e totdeauna sclav.”

Ion Heliade-Rădulescu (1802-1872)

• fondatorul gazetei „Curierul Românesc” (1829) și al suplimentului „Curierul de ambe sexe” (1837)

„Limba singură uneşte, întăreşte şi defineşte naţiunea; ­ocupaţi-vă de dânsa mai înainte de toate şi nu veţi face prin aceasta decât cea mai fundamentală politică, veți pune fundamentele naţionalităţii.”

Gheorghe Asachi (1788-1869)

• fondatorul gazetei „Albina românească” (1829) și al suplimentului „Alăuta Românească” (1837)

„Omul cel înţelept deşi se pleacă plăcerilor acestei zile, totuşi, îşi alege un minut de singurătate, spre a putea cugeta.”

George Barițiu (1812-1893)

• întemeietorul „Gazetei de Transilvania” (1838) și al suplimentului „Foaie pentru minte, inimă și literatură” (1838)

„Naţionalitatea şi limba sunt mai scumpe decât libertatea, căci libertatea pierdută se poate recâştiga, dar naţionalitatea niciodată.”

Constantin Alexandru Rosetti (1816-1885)

• fondatorul ziarului „Pruncul Român” (1848) și „Românul” (1857)

„Un prieten de interes este mai primejdios decât un vrăjmaş.”

Luigi Cazzavillan (1852-1904)

• fondatorul ziarului „Universul” (1884)

„Dacă o soartă fatală a despărțit pe România de Italia, o iubire frățească le-a unit!”

Ioan Slavici (1848-1925)

• directorul publicației „Tribuna” (1884); înființează cu George Coșbuc și I.L. Caragiale revista „Vatra” (1894); coleg cu Eminescu și Caragiale în redacția „Timpul”

„Nu e armă mai puternică decât inima curată.”

Alexandru Vlahuță (1858-1919)

• directorul revistei „Vieața” (1894) și al ziarului de dimineață „Dacia” (1918)

„Bătrâneţea începe de când începi să te temi de ea.”

George Coșbuc (1866-1918)

• face parte din conducerea mai multor publicații între care „Vatra” (1894), alături de Ioan Slavici și I.L. Caragiale; „Semănătorul” (1903), alături de Alexandru Vlahuță

„Cultura omoară naivitatea şi ştiința goneşte simplitatea.”

Nicolae Iorga (1871-1940)

• fondatorul ziarului „Neamul românesc” (1906)

„Este o corectitudine a viciului şi o incorectitudine a virtuţii.”

Mihail Sadoveanu (1880-1961)

• conduce ziarul de front „România” și publicațiile „Adevărul” și „Dimineața”

„Ţara nu se serveşte cu declaraţii de dragoste, ci cu muncă cinstită şi, la nevoie, cu jertfe.”

Dimitrie Bolintineanu (1819-1872)

• fondatorul ziarelor „Poporul Suveran” (1848) și „Dâmbovița” (1858)

„Slăbiciunea sau virtutea au hotarele lor, cari îndată ce sunt trecute îşi schimbă natura.”Posted On 06 dec. 2020