Ne aflăm în pragul anului 2021, cu o semnificație identitară pentru Reșița. La 3 iulie 2021 se vor împlini 250 de ani de industrie la Reșița. Nu e puțin lucru, un sfert de mileniu de tradiție industrială.

Pentru Reșița, tradiția industrială a fost coloana sa vertebrală. Totul, la noi a pornit timp de un sfert de mileniu de la industrie. Prestigiu. Mândrie de bănățean care face un lucru în premieră și unic. Bănățean care vrea să fie mereu „fruncea”. Cultul muncii care a devenit cultul Reșiței. Standard de viață. Multiculturalitatea. Județul nostru, județul Caraș-Severin e o mică Europă, cu câte etnii s-au stabilit la focul furnalelor. Fie și atunci când s-au numit coloniști. Cultura însăși e impregnată de această tradiție – tradiția industrială. Ca în fântânile cinetice ale maestrului Constantin Lucaci, unice în Europa, sau în sculpturile sale în oțel inoxidabil duse la Bienala de la Veneția. Ori în muzeele aflate sub patronajul Vaticanului. Uneori a generat orgolii. Alteori metafore, explozii de uimire ale celor din afară care au devenit simbol. Mai întâi „cetatea de foc”, în vremea proletcultismului, mai apoi „orașul-uzină”, iar mai aproape de zilele noastre: „Orașul cu poeți”. O sintagmă ca un balsam când industria a început să piardă teren.

În fața unui asemenea eveniment, Filiala „Ștefan Naciu” Caraș-Severin a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România e pregătită și angajată la proiecte care-i aparțin în totalitate sau în parteneriat cu cei care simt importanța memorie în acest municipiu și o fac cu pasiune. Zilele trecute am angajat în avanpremieră o dezbatere profesională pe tema: „Exodul gulerelor albe”. A fost o dezbatere spumoasă. Vie, antrenantă, în care membrii filialei au demonstrat cât sunt de documentați, de informați. De conectați actualității. De preocupați, indiferent dacă trăim la Reșița sau în Grecia. Dacă suntem aspiranți la calitatea de membru al UZPR sau e chiar președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, Doru Dinu Glăvan. Cu acest prilej, au fost aduse în discuție multe personalități, în general tineri care trăiesc în afara granițelor, dar nu numai: Bogdan Rogin, expert la Bruxelles; Silviu Rogobete, fost consul al României la Cape Town, actualmente profesor universitar la Timișoara; Carla Negrea, înotătoare, Norvegia; Daniela Bosioc, care lucrează pentru ONU la Bonn; Alexandra Voia, lucrează la Bruxelles pentru NATO; Oana-Raluca Topală, este la New York, lucrează pentru ONU, poetă care a debutat la 13 ani; Simi Novac, tenor la Londra; Dan Farcaș, matematician, scriitor SF; Cătălin Iacob, violonist în SUA; Silvia Fierescu, expert Ungaria; Dimitrie Grama, medic în Suedia și Gibraltar, scriitor; Paul Gabriel Sandu, profesor de filozofie în București, cu un doctorat în Germania, scriitor; Teo Milea, pianist, trăiește în Canada; Bogdan Piperiu, artist plastic, trăiește și expune în Germania; Daniel Goiți, pianist la Cluj, câștigătorul premiului George Enescu, ediția 1991; Răzvan Preda, medic șef, cu o dublă specializare, la o clinică în Germania; Mihai Cheregi, medic la Stuttgart, a treia generație de medici reșițeni; Ionuț Petru, medic în Germania și sportiv care a reprezentat România în competițiile internaționale, cu o colecție unică în Europa de tricouri ale echipei Steaua; Corneliu Mureșan, coordonator al Redacției Muzicale la Radio Iași, membru UZPR; și nu în ultimul rând Lavinia Bârlogeanu, profesor universitar București, cu studii post-doctorale la Sorbona, romancieră.

Rezultatele acestei dezbateri, care a avut loc, datorită condițiilor pandemice, între membrii grupului de lucru al filialei noastre constituit pe aplicația WhatsApp, vor fi aplicate de către filială, dar și de către un parteneriat mai larg format din: Centrul Universitar din Reșița al Universității Babeș-Bolyai, Cluj; Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin; Forumul Democratic al Germanilor din Caraș-Severin, al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița, al Revistei Reflex: Artă-Cultură-Civilizație și al Metarsis: activități și servicii de cultură urbană și artă contemporană.

Dorina Sgaverdia

Una dintre misiunile culturale însușite de către Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și de către Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița este cea de a reaminti iubitorilor de cultură și spiritualitate personalitățile care s-au născut sau au trăit pe meleagurile Banatului Montan, numele lor fiind trecute în cartea de aur a acestui spațiu de interferențe culturale.

De data aceasta să ne aducem aminte de o personalitate a Banatul Montan, care s-a născut și a activat mulți ani cu succes la Reșița, care nu a uitat de acest ținut chiar dacă a plecat departe, purtându-l în suflet și ajutându-l material în acțiuni / activități culturale de fiecare dată când a putut. Câteva date biografice despre cel comemorat, preluate din „Enciclopedia Banatului. I. Literatura. Ediția a doua, revăzută și adăugită”, coordonator principal: Doina Bogdan-Dascălu, apărută în cadrul Editurii „DAVID PRESS PRINT”, Timișoara, 2016, editor fiind Filiala Timișoara a Academiei Române, Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu” și Societatea Enciclopedică a Banatului:

FISCHER, Ludwig Vinzenz (22.I.1845, Reșița – 15.XII.1890, Halle, Germania), scriitor, publicist, traducător. Familia: tatăl Franz, tâmplar; mama Elisabetha (n. Dewald). Studii: ucenic tâmplar la Reșița (1859), autodidact. Activitatea: copist la căile ferate de stat (1861 – 1869), funcționar fiscal (1869 – 1870), angajat al fabricii de produse din oțel din Floridsdorf / Austria (1870), director de fabrică în Heinrichsthal / Jindřichov / Moravia (1873), procurist al fabricii de hârtie Erlau / Germania (1875), director în Salach – Württemberg / Germania (1883), director al fabricii de hârtie Kröllwitz – Halle (Salle) / Germania (1886 – 1890). Colaborări la periodice: „Das Ausland” (Augsburg), „Der Osten” (Viena), „Die Dioskuren” (Viena), „Magazin für die Literatur des In- und Auslands” (Leipzig), „Österreichische Gartenlaube“ (Graz), „Romänische Revue“.

Scrieri:Titellose Bilder. Skizzen [Tablouri fără titlu. Schițe], Timișoara, 1866; Schriftum der Rumänen [Literatura românilor], Brockhaus, 1880; Donauwellen. Novellen [Valurile Dunării. Nuvele], Aschersleben, Editura Ernst Schlegel, 1881; Auf dem Wege ins Kloster. Novelle [În drumul spre mănăstire], Timișoara, Deutschbanater Volkswege 7, 1910. Tr.: Grui-Sânger. Übersetzungen aus dem Rumänischen [Grui-Sânger. Traduceri din română], 1883. Ed. îngr.: Album rumänischer Dichtung [Album de poezie românească], 1880.

Referințe. În volume: Anton Peter Petri, Biographisches Lexikon des Banater Deutschtums, 1992; Franz Brümmer, Lexikon der deutschen Dichter und Prosaisten von Beginn des 19. Jahrhunderts bis zur Gegenwart, 1913; Gheorghe Jurma, Reșița literară, 2015; Enciclopedia Banatului. I. Literatura, 2015; Walter Engel, Deutsche Literatur im Banat (1840 – 1939). Der Beitrag der Kulturzeitschriften zum banatschwäbischen Geistesleben, Heidelberg, Editura Julius Groos, 1982, p. 268-269. În  periodice: George C. Bogdan, Primul traducător al Luceafărului în limba germană, „Orizont”, 1983, nr. 19, p. 6.

(Redactat de Gabriela Șandor)

 ⁕⁕⁕

Trebuie evidențiată de asemenea apariția la Reșița a unei cărți dedicate lui Ludwig Vinzenz Fischer. Este vorba despre „Ludwig Vinzenz Fischer și traducerile eminesciene = Ludwig Vinzenz Fischer und seine Eminescu Übersetzungen“,avându-i ca editori pe  Gheorghe Jurma și Erwin Josef Ţigla. Ea a fost publicată la Editura „TIM” din Reșița în anul 2018 și face parte din Colecția Eminescu / nr. 16, fiind totodată cea de a 88-a apariție editorială a Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița.

Anul acesta, în ianuarie, Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița a marcat împlinirea a 175 de ani de la nașterea, la Reșița, a lui Ludwig Vinzenz Fischer printr-un plic filatelic ocazional și o ștampilă aferentă, același lucru făcându-l și cu prilejul împlinirii la 15 decembrie a.c. a 130 de ani de la trecerea în eternitate a scriitorului, publicistului și traducătorului, ștampila fiind aprobată prin Federația Filatelică Română de către Poșta Română, astfel încât, întreaga corespondență care plecă de la Oficiul Poștal Reșița 1 în ziua de 15 decembrie, să poarte această ștampila ocazională.

Lucrările la Centrul de tip familial pentru copii ,,Acoperământul Maicii Domnului” din localitatea Săulești au început în luna februarie a anului 2018 cu sprijinul Episcopiei Devei și Hunedoarei, a sponsorilor și donatorilor.

Amenajarea așezământului social de la Săulești, pus sub ocrotirea Maicii Domnului, a fost încredințată, de către Preasfințitul Părinte Episcop Gurie, părintelui Sebastian VÂNDĂLAC care, cu multă râvnă și dăruire a reușit să finalizeze lucrările de extindere și amenajare a acestui edificiu care, astăzi, a devenit o casă primitoare pentru 11 copii.

Misiunea generală a acestui Centru este de a asigura accesul copiilor/tinerilor separaţi, temporar sau definitiv, de părinţii lor, pe o perioadă determinată, la găzduire, îngrijire, educaţie şi pregătire în vederea reintegrării sau integrării familiale şi socio-profesionale.

Costurile pentru funcţionarea Centrului sunt foarte mari şi provin o parte din partea statului prin Consiliul Judeţean Hunedoara şi Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Hunedoara, iar pe de altă parte, de la unele firme şi persoane fizice care în mod discret, dar constant, ajută aceşti copilaşi.

Părintele Sebastian VÂNDĂLAC ne-a spus: „Centru îşi propune să aibă grijă de aceşti copii până ajung pe picioarele lor. Cei care doresc să urmeze o facultate sunt sprijiniţi, iar ceilalţi sunt ajutați să-şi găsească un loc de muncă.

Trebuie să-i ajutăm să aibă şi o căsuţă, să-i sfătuim ce să facă în viaţă şi ne rugăm pentru ei.             Trebuie și dorim să facem lucrurile cu finalitate.”

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR