A văzut lumina tiparului cel de-al 13-lea volum „Gânduri către Dumnezeu” (la Editura TIM din Reșița, dir. Gheorghe Jurma), volum apărut sub egida Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” Bocșa, în seria „Bocșa, istorie și cultură”; nr. 54.

Volumul cuprinde creații ale elevilor premiați în cadrul celei de-a XIII-a ediție a Concursului Județean de Creații literar-artistice „Gânduri către Dumnezeu”, Bocșa, 2020.

Cartea se deschide cu o „Prefață” semnată de dna. prof. Stela Boulescu, președintele juriului, pornind de la cuvântul cuviosului Isaia Pusticul: „Rugăciunea este lumina sufletului”; un „Argument” descrie cea de-a 13-a ediție și este semnat de inițiator și organizator, Gabriela Șerban, concursul „Gânduri către Dumnezeu” aparținând Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” și, deși într-o perioadă dificilă din pricina pandemiei, s-a desfășurat online, organizatorii insistând pe continuitatea acestui proiect de suflet devenit „brand” al orașului Bocșa.

 Cartea se încheie cu o „Postfață” semnată de Roxana Novacovici, un text frumos intitulat „Pandemia Învierii”, care completează, parcă, atmosfera în care s-a derulat această a XIII-a ediție „Gânduri către Dumnezeu”.

Cel de-al XIII-lea volum „Gânduri către Dumnezeu” adună lucrările a 61 de participanți premiați, despre care dna. prof. Stela Boulescu scrie în prefața cărții: „Lucrările din acest volum sunt o hrană sufletească, prin care ni se dă puterea de a respinge răul și gândurile negative. Citindu-le și privindu-le ne simțim îmbrățișați de harul divin.” 

Potrivit tradiției, volumul va fi lansat în data de 6 decembrie, la praznicul Sfântului Nicolae, ocrotitorul copiilor, la Biserica din Bocșa Română cu hramul „Sf. Nicolae”,  biserică păstorită de pr.drd. Silviu Ferciug.

În data de 4 decembrie, atât în calendarul ortodox cât și în cel catolic se comemorează Sfânta Barbara sau Varvara, cunoscută fiind ca patroana spirituală a minerilor. Ea este considerată totodată printre altele și patroana geologilor, a arhitecților și a prizonierilor.

Sfânta Barbara s-a născut în secolul al III-lea în Nicodemia, astăzi Turcia, ea fiind considerată de ambele biserici creștine, de rit bizantin și de rit roman, fecioară martiră. A fost înscrisă în calendarul creștin în secolul al XII-lea.

În această zi importantă pentru ei, minerii își sărbătoresc patroana spirituală prin participări la ceremonii religioase și culturale. Și în județul nostru, în centrele miniere, Sfânta Barbara sau Varvara este cinstită și venerată de toți aceia care sunt angrenați în această muncă grea. De-a lungul anilor, sărbătorirea Sfintei Barbara / Varvara și-a avut un loc bine conturat în viața minerilor.

Numele sfintei a fost dat înainte multor nou născuți, ceea ce astăzi se întâmplă tot mai rar. Foarte mulți coloniști de limbă germană, cehă sau italiană, care s-au așezat pe meleagurile Banatului Montan, au adus cu ei un cult deosebit dedicat acestei sfinte. În foarte mult biserici romano-catolice ale sud-vestului României se găsesc altare laterale sau picturi dedicate Sfintei Barbara. De asemenea a fost adus și un obicei care se perpetuează și astăzi: în ziua de 4 decembrie se pun ramuri dintr-un pom fructifer într-o vază cu apă. Aceste ramuri înfloresc chiar în ziua de ajun, pe 24 decembrie. Ramurile înflorite decorau înainte masa de Crăciun, deoarece nu se puteau cumpăra flori naturale în mijlocul iernii, pentru a înfrumuseța masă de sărbători.

În Biserica Romano-Catolică „Maria Zăpezii” din Reșița se găsește un altar lateral, dedicat Sfintei Barbara. Aici, conform tradiției, a fost aprinsă în această zi o lampă de miner, în memoria minerilor căzuți la datorie.

Erwin Josef Ţigla