Iată-ne și la final de an… Deși, un an diferit, viața n-a stat în loc! Mai mult, am încercat să „sfidăm” frica și să trăim cât mai frumos fiecare zi, evident, cu mască și distanțare.

 În mare parte, am reușit să ne menținem optimiști și am transformat toate restricțiile impuse în „avantaje”. Adică, am citit și am scris mai mult; am revăzut cărți vechi, am comunicat – mai mult decât de obicei – online și ne-am „furat” minunte petrecând timp valoros împreună. În acest an am avut câteva aniversări importante pe care ne-am dorit să le marcăm, într-un fel sau altul: criticul și istoricul literar Gheorghe Jurma la 75 de ani, scriitorul Titus Suciu la 80 de ani, filologul și lingvistul Marcu Mihail Deleanu la 80 de ani…

Am avut și câteva evenimente triste la care am luat parte: plecarea poetului Octavian Doclin, a lingvistului Vasile C. Ioniță, a prozatorului Nicolae Danciu Petniceanu, a colecționarului mineralog Constantin Gruescu, pierzând astfel oameni dragi, colaboratori importanți, prieteni ai bibliotecii bocșene și ai revistei „Bocșa culturală”.

 În anul 2020, sub egida Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” Bocșa, în seria „Bocșa, istorie și cultură”, au văzut lumina tiparului câteva publicații: volumul „In memoriam înv. Elena Mureșan” (Reșița: TIM, 2020, colecția „Dascăli de frunte ai orașului Bocșa”),  „Catalogul cărților cu autograf la Biblioteca „Tata Oancea” Bocșa” vol. III (Reșița: TIM, 2020), „Trei secole de metalurgie pe Valea Bârzavei” (Reșița: TIM, 2020, autor ing. Victor Creangă), „Portrete de preoți și teologi ortodocși din Bocșa de ieri și de azi” vol. I (Reșița: TIM, 2020), „Gânduri către Dumnezeu” vol. XIII (Reșița, TIM, 2020), „Puterea de a învinge” (Reșița: TIM, 2020, autoare Genoveva Zoller) și, evident cele patru reviste „Bocșa culturală” pe anul 2020. Mulțumim tuturor pentru încredere, iar editorului Gheorghe Jurma aleasă recunoștință!

În acest atipic an Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa a încercat să-și deruleze proiectele culturale cât mai firesc posibil. Cele mai importante dintre acestea s-au realizat și s-au desfășurat, iar acest lucru s-a datorat, în mare parte, prețioșilor noștri colaboratori. Pentru toate acestea se cuvine ca, măcar acum, la final de an, să rostim un sincer „mulțumesc”!

În această perioadă a fost deosibit de importantă colaborarea cu bisericile și preoții! Mulțumim tuturor celor care ne-au fost alături în condiții nu foarte prietenoase! Mulțumim preoților Daniel Crecan, Silviu Ferciug, Valentin Costea pentru importantă colaborare și frumoase activități împreună! Mulțumim Preasfințitului Părinte Episcop Lucian pentru încurajare și sprijin! De asemenea, mulțumiri aducem Prea Onoratului Părinte Protopop Gheorghe Șuveți pentru bună colaborare și părintelui Ioanichie pentru că ne este întotdeauna alături!

Recunoștința noastră se îndreaptă și spre Direcția pentru Cultură Caraș Severin care, prin harnica ei directoare, Liubița Raichici, ne-a fost și în acest an sprijin în derularea unor proiecte importante și cu tradiție.

Mii de mulțumiri se cuvin Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” Caraș-Severin și Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița, datorită cărora, mai ales în perioada pandemiei, multe dintre proiectele bibliotecii bocșene au fost derulate și promovate, managerul Clara Maria Constantin și colegul Erwin Josef Țigla fiind, nu doar prietenii Bibliotecii „Tata Oancea” din Bocșa, ci, mai ales, parteneri importanți în renumite proiecte.

Trebuie să menționez că scriitorul și jurnalistul Erwin Josef Țigla este unul dintre cei mai importanți colaboratori ai bibliotecii bocșene și, alături de editorul și scriitorul Gheorghe Jurma, desfășoară o activitate cultural-editorială de mare succes. Nu demult, am avut bucuria să participăm la prezentarea unui volum de excepție, o carte-album dedicată „Monumentelor Mihai Eminescu”, volum realizat de Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla și premiat de Uniunea Ziariștilor Preofesioniști din România.

De altfel, truda cultural-editorială a colegului Erwin Țigla a fost răsplătită în acest an prin diplome și premii venite din țară sau din afara granițelor țării. Merită să menționez măcar „Diploma în rang de medalie de argint – 72 puncte” din partea Asociației Filateliștilor din Județul Sibiu pentru exponatul „Pandemia 2020”; „Diplomele de Excelență” din partea Societății Literar-Artistică „Tibiscus” din Uzdyn (președinte Vasile Barbu) sau „Premiul Național „Virgil Birou” pentru Literatură, Film Documentar și Artă Fotografică”,  Oravița, ediția 2020 (președinte Ionel Bota). Felicitări, Erwin, și mulțumim că ne ești aproape! Mulțumim pentru fiecare eveniment realizat împreună, dar și pentru că ne oferi posibilitatea de a lua parte la importantele evenimente ale Reșiței.

Nu în ultimul rând, mulțumim autorităților locale, tuturor colegilor și colaboratorilor care ne-au fost alături în acest 2020, ne-au sprijinit și ne-au încurajat!

Mulțumiri colegilor din presă care ne-au promovat activitatea și roadele acesteia!

Mulțumiri cititorilor noștri și utilizatorilor serviciilor bibliotecii! Deși un an al restricțiilor, voi ne-ați trecut, adesea timid, pragul.

Mulțumiri tuturor colaboratorilor de aici și de pretutindeni! Din țară și din străinătate! Nu ne-am văzut cu toții în acest an, dar am comunicat, iar revista „Bocșa culturală” a ajuns la dumneavoastră! Mulțumiri pentru valoroase materiale și articole trimise în mod gratuit!

Mulțumiri tinerilor care participă la concursurile noastre, chiar și în varianta online, și mulțumiri tuturor cadrelor didactice care-i îndrumă pe acești tineri spre bibliotecă.

Pur și simplu, MULȚUMESC!

Și tuturor vă dorim un Nou An bun, generos și cât mai aproape de bibliotecă! La mulți ani!

Teatrul nu moare niciodată!

Oamenii se nasc în iubire, trăiesc cu iubire și mor iubind viața, iubind suflete.

Suntem contemporani cu o așa zisă pandemie, nu se știe încă ce a fost, ce este și ce va fi în lume, acest 2020 ne-a adus multă tristețe, spaimă, deznădejde și frica de a te mai întâlni cu aproapele tău, prietenul, vecinul tău. Politicul face ca oamenii să uite pentru o clipă de tragediile pe care le provoacă acest coronavirus, nou- nu vechi, plimbându-i printr-o lume depravată, o lume fără cer, acest politic este mult mai pervers decât virusul bezmetic, adună oamenii într-un cerc promițându-le zile mai îmbelșugate și într-o clipă îi spulberă, făcând din ei fluturi fără aripi, politicul a distrus speranța zilei de mâine, puterea din el este cea mai periculoasă armă a omenirii, murim încet, încet, ne moare sufletul pentru că dispare cultura, rămâne impostura.

Unde este România mea din copilărie?

Unde sunt românii despre care am învățat la școală?

Unde sunt autoritățile care protejează cultura?

Unde este votul nostru?

Unde suntem noi acum?

Cultura ne înalță, ne pune în valoare, este ceea ce ne unește, ceea ce ne definește.  Astăzi, când haosul a pus stăpânire pe oameni, astăzi când manipularea și-a făcut cuib în casa sufletului nostru, astăzi când avem nevoie de iubire mai mult decât oricând, astăzi oamenii vor să distrugă puținul  ce ne-a rămas, bucuria de a face să râdă spectatorii, să plângă pentru a se descărca de emoții, să-și dorească o nouă viață, noi, actorii Teatrului Municipal ”Traian Grozăvescu”, noi suntem pastila minune împotriva depresiei, a stării de incertitudine. De câte ori nu veneau supărați, triști, îngândurat,  prietenii spectatori la teatru și după doar o oră ieșeau curați, luminați, erau ei cei adevărați.

Știm că ne iubesc, știm că nu le-am dat decât un surâs, sau un suspin, un  bună ziua, sau la revedere, însă trebuie să știți oameni buni, voi cei care așteptați să vă prezinte doamna Maia Voronca, viitoarea piesă de teatru, să știți că ziua noastră de lucru se încheia la orele șaisprezece și începea din nou la orele optsprezece, o altă zi cu alte trăiri și din când în când satisfacția zecilor de palme care băteau la unison, numai pentru noi, poate primeam o floare, poate… dar să nu credeți că lacrimile ne dădeau pace, în nici un caz și intram în noapte fericiți.

Suntem actorii zilelor triste, suntem dușmanii virusului nepoftit, purtăm de mulți ani mască, dar nu pentru a nu fi recunoscuți ci pentru a nu ne arăta tristețile și durerile, pentru că au existat și în viața noastră, suntem noi, suntem astăzi, aici și pentru totdeauna și nimeni nu ne poate distruge bucuria de a atinge scena. Sufletele strămoșilor actori lugojeni sunt în mirosul cortinei, de acolo ne privesc și ne încurajează.

Acum, mai mult ca oricând, ne rugăm la Dumnezeu să vină un an mai bun, fără minciună, tristețe, frică, să ne reluăm viața pe care am ales-o, să pășim pe scenă cu zâmbetul pe buze, să vă facem cu mâna la finalul piesei, nu înainte de a vă spune că vă iubim.  Acum mai mult ca oricând avem nevoie de înțelegere, prietenie, susținere și :Sus inimile!

Și ce dreptate avea marele actor român Dem Rădulescu:

”O zi în care n-ai râs e o zi pierdută. Omul are nevoie de râs, la nivelul celulei. Buna dispoziție se știe, dizolvă adrenalina pe care o provoacă durerea, supărarea, enervarea. Comedia e salvarea. Mi se pare un medicament extraordinar pentru că omenirea e bolnavă. Și câte situații de comedie adevărată există în viață!  Suntem clovni într-un mare circ”

La mulți ani, dragi lugojeni! Să ne vedem cu bine în 2021, anul care salvează omenirea! ( Nu uitați: Vă iubim!)

La mulți ani, România!

Mia Maria Rogobete

(O mică parte din diplomele obținute de  Trupa de Actori Amatori ai Teatrului ”Traian GROZĂVESCU” Lugoj:

TROFEUL Festivalului de Teatru TRAGOS, Tulcea- 2009;   PREMIUL FESTIVALULUI – Se acordă Trupei de Teatru ”Traian GROZĂVESCU” Lugoj pentru Participarea La Festivalul Național De Teatru ”FLORI DE MAI”, ediția a III-a, Asociația Teatrul Popular Mediaș, 21-23 Mai 2010; DIPLOMĂ ȘI TROFEUL FESTIVALULUI- ETC- Se acordă Teatrului Municipal ”Traian GROZĂVESCU” Lugoj, pentru spectacolul ”Steaua fără nume” de Mihail Sebastian, regia Maria Voronca, Centrul Cultural Tulcea, 2011; DIPLOMĂ DE EXCELENȚĂ- Se acordă Trupei de Teatru ”Traian GROZĂVESCU”, 2012 – Festivalul Internațional de Teatru pentru Tineret, Grigore Vasiliu Birlic”,  Ediția a II-a, Fălticeni. DIPLOMĂ DE EXCELENȚĂ – Se acordă Teatrului  Municipal ”Traian GROZĂVESCU” Lugoj-Primăria Municipiului Caracal, ”11 Ani de Teatru la Caracal”, 23.11.2012; TROFEUL FESTIVALULUI –  Se acordă Teatrului Municipal ”Traian GROZĂVESCU” Lugoj, pentru spectacolul ”Gaițele” de Al. Kirițescu, regia Maria Voronca-  Festivalul Internațional de Teatru ”FESTTEAMART , ediția a IX-a, 2-6 octombrie 2012 Lugoj-România ;  DIPLOMĂ DE EXCELENȚĂ –Se  acordă Trupei de Teatru „Traian GROZĂVESCU” Lugoj- Festivalul de Teatru „JOY-FEST, KIEV”, Ucraina, 2013;  DIPLOMĂ DE EXCELENȚĂ- Se acordă Teatrului Municipal ”Traian GROZĂVESCU” Lugoj-din partea ”50 TEATRUL MEDIAȘ ANI 1964-2014”,  Mediaș;  DIPLOMĂ DE EXCELENȚĂ – Se  acordă Trupei de Teatru ”Traian GROZĂVESCU” Lugoj– Festivalul Național de teatru, ediția I, PROACTORIA 18-20 Septembrie 2014, MEDIAȘ; DIPLOMĂ DE EXCELENȚĂ, Medgidia 2014, ediția III-a, Festivalul Național de Teatru ”Tanța și Costel”, Medgidia, 2015;  DIPLOMĂ DE EXCELENȚĂ– Se  acordă Trupei de Teatru ”Traian GROZĂVESCU” Lugoj –  Festivalul Național de Teatru, PROACTORIA,ediția  II-a, 11-13 Septembrie 2015 MEDIAȘ; DIPLOMĂ DE EXCELENȚĂ– Se acordă Trupei de Teatru ”Traian GROZĂVESCU” din Lugoj, în semn de mulțumire și respect pentru promovarea teatrului românesc în cadrul Festivalului Național de Teatru „Dan Alecsandrescu”, ediția I Roman 2015, Ministerul Apărării Naționale Cercul Militar Roman; DIPLOMĂ DE EXCELENȚĂ- Se acordă Teatrului Municipal ”Traian GROZĂVESCU” Lugoj, Festivalul Național de Teatru ”Dan Alecsandrescu” Ediția I, 22-23 Mai, 2015 Roman; Ministerul Apărării Naționale, Cercul Militar Roman;  DIPLOMĂ DE EXCELENȚĂ SE DECERNEAZĂ– PentruColectivul de artiști ai Teatrului Municipal „Traian GROZĂVESCU” din Lugoj, pentru cooperarea și realizarea principiilor de înfrățire a două orașe prin activitatea de colaborare culturală a teatrului și meritele deosebite în valorificarea potențialului artistic al culturii românești, 02.05.2015, NISPORENI;  DIPLOMĂ DE EXCELENȚĂ–  Se acordă Teatrului Municipal ”Traian GROZĂVESCU” Lugoj,  Festivalul Național de Teatru pentru Amatori, Brașov, ”Am-Actor”, 25-27 noiembrie, CENTRUL CULTURAL REDUTA, ediția III-a, 2016;  DIPLOMĂ DE EXCELENȚĂ -Se acordă Teatrului Municipal ”Traian GROZĂVESCU” Lugoj,  Mediaș, Festivalul Național De Teatru, ”Pro-Actoria” ediția a III-a, 9-11 Septembrie 2016;  DIPLOMĂ DE EXCELENȚĂ- Se acordă Teatrului Traian GROZĂVESCU” din Lugoj, pentru participarea la Festivalul de Teatru „Dan Alecsandrescu”, ediția a II-a, Roman-2016; 

DIPLOMĂ DE EXCELENȚĂ- Se acordă Teatrului Municipal ”Traian GROZĂVESCU” Lugoj, Festivalul Național de Teatru ”Dan Alexandrescu”, Ediția a III-a Roman 2017; TROFEUL FESTIVALUL,  Se acordă Teatrului Municipal ”Traian GROZĂVESCU” Lugoj, Festivalul de Comedie , ediția a XIX-a, 15-19 noiembrie 2017 Caracal;  DIPLOMĂ DE EXCELENȚĂ- Se acordă Teatrului Municipal ”Traian GROZĂVESCU” Lugoj,Festivalul de Teatru „Din Culise”, ediția a III-a 13-15 octombrie 2017, CASA DE CULTURĂ A TINERETULUI REGHIN;  DIPLOMĂ DE EXCELENȚĂ – Se acordă Teatrului Municipal ”Traian GROZĂVESCU” Lugoj, Festivalul Național de Teatru Brașov, ”AM-ACTOR”,  ediția a IV-a Centrul Cultural Reduta, 20-22 aprilie 2018;  DIPLOMĂ DE EXCELENȚĂ – Se acordă Teatrului Municipal ”Traian GROZĂVESCU” Lugoj,  Teatrul  ”TIMHE ENEKEN”- GRECIA, PERIGIALI, 21 IULIE 2019;)

Continuând tradiția de a dărui cu prilejul Sfintelor Sărbători ale Crăciunului, în acest an diferit, parohul Bisericii Ortodoxe „Nașterea Maicii Domnului” din Vasiova, pr. dr. Daniel Crecan, a hotărât să continue campania umanitară „Ghetuțele lui Moș Nicolae” cu o alta intitulată „Darul lui Moș Crăciun”.

Astfel că, în perioada 7 -21 decembrie 2020, cu sprijinul voluntarilor de la Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa, s-a derulat campania umanitară „Darul lui Moș Crăciun” în urma căreia 10 tineri și copii din Bocșa Vasiova și Montana au primit daruri constând în haine, încălțăminte, jucării, rechizite și dulciuri.

În ziua de 25 decembrie, cu prilejul marii Sărbători a Nașterii Domnului, după Sf. Liturghie și Împărtășirea din Sfântul Potir, la bradul frumos împodobit de slujitorii bisericii, copiii și tinerii au primit „darul lui Moș Crăciun”, precum toți cei prezenți la slujbă au primit un mic dar.

Chiar dacă numărul participanților nu a fost unul foarte mare, iar toată emoția sărbătorii a fost umbrită de restricțiile impuse de lege, colindele au avut același farmec, iar vestea Nașterii Mântuitorului a umplut de bucurie sufletele credincioșilor de toate vârstele.

Precum spunea și Preasfințitul Părinte Episcop Lucian al Caransebeșului în Pastorala adresată cu acest prilej și menită să ne întărească în credință, „praznicul Nașterii lui Hristos ne aduce în fiecare an bucurie, pace, liniște sufletească și multă speranță. La această sărbătoare împărătească se cuvine să cântăm și să strigăm din adâncul sufletului: „Hristos se naște, slăviți-L! Hristos din ceruri, întâmpinați-L! Hristos pe pământ, înălțați-vă!”

Mulțumim lui Dumnezeu și pentru acest Crăciun și pentru toate darurile revărsate în acest an al confuziilor și incertitudinilor, dar, mai ales, al provocărilor: la meditație și rugăciune, la bunătate și compasiune, la bucuria de a fi împreună.

Și, din nou apelez la cuvântul Preasfințitului Părinte Episcop Lucian și vă îndemn să-l urmăm: „… nu lăsați bucuria să fie umbrită de frică și alungați această stare nefirească cu dragostea sinceră față de Dumnezeu și față de oameni. Împletiți pe mai departe Liturghia cu Filantropia și rugați-vă cu adevărat  și intens ca  Domnul Cel Preabun să ridice această plagă, această molimă care a cuprins  în ultima vreme tot neamul omenesc.”

Și, pentru că sărbătorile continuă și e încă vremea colindelor, să ne bucurăm! Hristos s-a născut! Să-L slăvim!

• 

• 

Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin împreună cu Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița a realizat un calendar de perete pentru anul 2021, care cuprinde imagini din frumusețile naturale ale Banatului Montan, surprinse cu camera de fotografiat a cunoscutului iubitor de natură Nicolae Șușara din Anina. De asemenea, sunt cuprinse și câteva imagini din activitățile desfășurate de Formația de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana” din anii trecuți.

Calendarul de perete 2021 a fost realizat cu sprijinul financiar al Departamentului pentru Relații Interetnice al Secretariatului General al Guvernului României prin Forumul Democrat al Germanilor din România.

Almăjul – un muzeu al naturii viu cu care poți sa te mândrești, este o adevărată rezervație de cultură și civilizație românească, o oază de spiritualitate creștin-ortodoxă. Din colierul de diamante al Țării Almăjului face parte și localitatea Prigor, diamante ce strălucește la poarta de intrare în Almăj, cu oameni harnici, iubitori de muncă și credință și cu un deosebit respect pentru Sfânta Tradiție. La Prigor în că există o comunitate de unde vin colindele care răscolesc în noi trecutul strămoșilor. O comunitate unde oamenii se cunosc, unde oamenilor chiar le pasă de nevoile sau greutățile celorlalți și se ajută reciproc, diminuându-și necazurile. Aici colindele răsună ca la ele acasă. Prigorenii știu că pentru a înțelege Crăciunul și sărbătorile lui este nevoie ”de saltul către transcendent”. Trebuie depășit cotidianul pentru a trăi cu adevărat spiritual sărbătorile Crăciunului, deoarece viața spiritual respiră prin sărbători. Acum se fac daruri, ”ne dăruim din ceea ce avem, dar este necesar să dăruim și din ceea ce suntem”. În aceste moment ei retrăiesc clipele trăite de bunicii lor cu candela aprinsă, cu crucea pe masă și cu gândul către Hristos. Este o terapeutică a colindelor, a portului popular, a obiceiurilor și tradiției românești.
În Ajunul Crăciunului copiii și tinerii din sat s-au adunat laolaltă, ca în vechime, să se fericească și să ne fericească cu zicerile și cântările cele de demult. În ziua de Ajun au început colindatul grupuri formate din copii mai mici trecând pe la fiecare casă. Spre seară un grup de copii de vârstă școlară au colindat tot satul însoțiți de părintele paroh Cătălin Primejdie. Colindele lor și cântul sacru au evidențiat felul în care se implică Biserica și Școala în frunte cu preacucernicul părinte de a menține Sfânta Tradiție în rândul localnicilor. Acești copii au făcut ca vestirea Nașterii Domnului să fie dusă mai departe întru Slava lui Dumnezeu.
După miezul nopții a apărut în sat grupul tinerilor de peste 18 ani, băieți și fete îmbrăcați în portul popular, toți elevi la diferite licee din Banat. Ei s-au străduit cu sfințenie să nu se piardă zăcămintele din timpurile imemoriale ale simțirii românești. Toți cei prezenți, cu ținută strămoșească au oferit darurile primite de la Dumnezeu vestind Nașterea Domnului. Ei au oferit temeiuri luminoase și nădejdi îndreptățite pentru viitor. Au adus pace sufletească și bucurie duhovnicească cu chipurile lor de îngeri. Cântecul lor ne-a reamintit de vremurile copilăriei când ascultam ca în Grădinile Raiului cântările trase parcă din caierul cerului. Acum am constatat că se petrece un miracol. Se săvârșește minunea renașterii perpetuă în ființa îndumnezeită și devenirea omului. Toți colindătorii au fost îngeri care devin stele ducând mai departe ștafeta luminii izvorâtoare. Cântările lor au dovedit o putere de fascinație și o capacitate uluitoare de a emoționa și a trezi în sufletul omului resorturi nebănuite. Ne-au dăruit toți cei pomeniți din Lumina presărată cu îmbelșugare de Dumnezeu în sufletele lor – cântec îngeresc suind spre cer. Din sufletele lor astfel înnobilate au revărsat bucurie în sufletele noastre înălțându-le.
În zilele televizorului și internetului care însingurează și înstrăinează omul de lume prigorenii nu renunță la cultura tradițională realizată prin cântec, joc și port. Astăzi în Grădina Maicii Domnului politicienii vând pământul, obiectul muncii cel mai de preț al neamului, iar bărbații care practică mercenariatul în muzică, îmbrăcați nemțește și cântă muzică popular românească, se cred ”sirene”, (cu coadă de pește) îmbrăcați cu pantaloni legați cu brâu. Ei trădează portul popular românesc și vând adevărata cultură românească. În acest fel apare pericolul, prevăzut de Eminescu, de a veni străinii și a spune că ei sunt locuitorii mirificului spațiu românesc.

Prof. Pavel Panduru/UZPR

Sărbătoarea Crăciunului este neasemuită prin nașterea Domnului Iisus Hristos, prin bucuria revărsată asupra sufletelor creștinilor, prin colinde și urări, asupra familiilor reunite în jurul bradului, bucuria culminând în seara de Ajun.
Pentru marea familie a membrilor noștri din România și din întreaga lume, dorim să oferim o întâlnire de la distanță, dar cu sentimentele adunate în atmosfera creată în studioul UZP TV, cu colinde și colindători, cu povești, cu amintiri, cu urări, cu zâmbete, bunătate și prietenie.
Urmăriți în Ajunul Crăciunului, seara, de la 17.30, un buchet de gânduri luminate, secvențe literare, jurnalistice și muzicale. Pentru a ne simți cât mai aproape, eliminând distanțele impuse, haideți să trăim în aceeași simțire, magica  Sărbătoare a Crăciunului! Este darul nostru pentru toți cei care ne vizitează online.

Doru Dinu Glăvan

Mulțumim celor care s-au străduit să pregătească acest eveniment în studioul Uniunii!

• 

• 

• 

Una dintre misiunile culturale însușite de către Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și de către Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița este cea de a reaminti iubitorilor de cultură și spiritualitate personalitățile care s-au născut sau au trăit pe meleagurile Banatului Montan, numele lor fiind trecute în cartea de aur a acestui spațiu de interferențe culturale.

De data aceasta să ne aducem aminte de o personalitate a Banatul Montan, care, chiar dacă nu s-a născut la Reșița, întreaga sa activitate, până în ultima clipă, și-a desfășurat-o aici, și-a dedicat-o Reșiței, oamenilor și uzinelor reșițene. Este vorba despre fotograful de excepție Hermann Stephanus Heel (*25.12.1895, Cornea – †28.10.1964, Reșița). În aceste zile se împlinesc 125 de ani de la naștere.

Andrei Bălbărău, inițiatorul și custodele Muzeului Cineastului Amator din Reșița, cel care a lucrat în ultimii ani poate cel mai mult cu fotografiile celui omagiat, a conceput următoarele gânduri despre Hermann Stephanus Heel sau Heel Moni, cum îi spunea reșițenii în timpul vieții:

„Am avut plăcerea să cunosc munca fotografului Hermann Heel prin negativele fotografice aduse de domnul Francisc Csonka pentru scanare la Muzeul Cineastului Amator. Fotografiile realizate cuprind o gamă largă de subiecte: fotografii realizate iarna, în zonele montane, atât pe Semenic cât și pe Muntele Mic, fotografii ce surprind oameni în straiele bănățene la diferite munci agricole, dar și în zilele de sărbătoare. Deși puține, dar impresionante cele aduse de dl. Csonka, sunt fotografiile realizate în uzină, cu oamenii muncii la datorie.

Din când în când, în fața obiectivului apare chiar fotograful, în ceea ce am ajuns să numim astăzi «selfie». Dar obiectivul domnului Heel nu a imortalizat doar Banatul. Fotografiile ne duc pe litoral, surprinzând oamenii la pescuit, o faleză de nerecunoscut în prezent, dar și cazinoul în vremurile lui bune.

Deși un număr mare de negative și fotografii scoase pe hârtie fotografică au fost scanate la Muzeul Cineastului Amator, acestea reprezintă doar o mică parte din întreagă activitate desfășurată la U.D.R. și ulterior, după SOVROM, la UCMR. Cu siguranță și alte materiale realizate de domnul Heel așteaptă să fie redescoperite și redate publicului. O simplă fotografie ne oferă oportunități infinite de a afla mai multe despre oameni, natură, industrie și obiceiuri, așa cum au fost văzute din spatele obiectivului. O lume care nu trebuie să stea închisă într-un sertar. Văzând fotografiile realizate de Hermann Heel nu pot decât să mă întreb: cum ar fi fost filmele pe care domnul Heel le-ar fi realizat ca și cineamator?”

 ⁕⁕⁕

În această perioada, la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița este prezentată o mini-expoziție retrospectivă Hermann Stephanus Heel, realizată cu sprijinul lui Andrei Bălbărău și al Muzeului Cineastului Amator. De asemenea, Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița a marcat împlinirea a 125 de ani de la nașterea acestei personalități bănățene, printr-un plic filatelic ocazional și o ștampilă aferentă, ștampila fiind aprobată prin Federația Filatelică Română de către Poșta Română, astfel încât întreaga corespondență care pleacă de la Oficiul Poștal Reșița 1 în ziua de 24 decembrie, să poarte această ștampila ocazională.

Erwin Josef Țigla

Trăim cu toții o perioadă despre care se va mai vorbi mult timp de acum încolo… Dacă la început de primăvară a anului 2020 nu ne puteam închipui că vor fi Sărbătoarea Paștelui, Sărbătoarea Crăciunului și multe altele împovărate de pandemie, iată că, trăgând linie, putem spune: am trăit-o și pe aceasta… Dacă privim în urma noastră, dacă suntem realiști cu ceea ce ne înconjoară, putem spune că sunt mulți, foarte mulți în jur, cei care au nevoie de un gând bun, de o faptă bună, mai ales acum, când, într-o situație pandemică al cărei sfârșit, chiar dacă îl dorim din tot sufletul, încă nu ne este aproape.

Mulți, puțini, poate la fel ca și în anii precedenți, aceiași suntem cei care ne gândim și la semenii noștri, indiferent de limba maternă în care ne rugăm Tatăl nostru, sau de care confesiune aparținem… Asociația Caritativă „Sfântul Vincențiu de Paul” din Reșița, cu sprijinul Parohiei Romano-Catolice „Maria Zăpezii” din Reșița, al Landului Carintia din Austria și al Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin a adus și anul acesta, în prag de sărbători, o licărire de speranță în viața unui număr de 30 de familii de pe meleagurile reșițene. Nu este mult, dar acest strop a adus un zâmbet de fericire, o lacrimă de mulțumire pe chipul oamenilor de lângă noi. Și un cuvânt mirific, care începe să fie de multe ori în viața de zi cu zi uitat: mulțumesc, dankeschön, köszönöm, hvala… Același lucru îl spunem și noi, la rândul nostru, celor care au sprijinit inițiativa…

Sărbători binecuvântate și fericite!

Erwin Josef Țigla

Decembrie este luna în care cele mai frumoase povești se transformă în realitate.

În ciuda contextului actual, dominat de neliniști, care ne impune să păstrăm distanțarea socială pentru a petrecere sărbătorile de iarnă în siguranță, Casa de Asigurări de Sănătate Hunedoara păstrează tradiția și îl ajută pe Moș Crăciun să ajungă și la copiii mai puțin norocoși.

Crăciunul – după cum ne spunea directorul general al CAS Hunedoara, dr.ec. Ecaterina CUMPĂNAȘU – este pentru fiecare dintre noi sărbătoarea pe care o petrecem în familie, în confortul casei noastre, în jurul bradului împodobit, așteptând să desfacem cadouri minunate.

Însă, în timp ce noi ne bucurăm de gesturi simple și firești alături de cei dragi, cei 34 de copii aflați în grija Direcției Generale de Asistență Socială și Protecție Socială Hunedoara – Rețeaua de Case Familiale Orăștie îl așteaptă cu speranță pe Moș Crăciun.

Suntem oameni și chiar dacă avem masca pe față, putem să privim în ochii copiilor cu blândețe, sinceritate și iubire.

Împreună cu colegii mei am considerat că, un gest mic, concretizat într-un cadou poate să le aducă copiilor bucurie, speranță și încredere.

Să aveți parte de sărbători binecuvântate, copii minunați!

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

În aceste zile ne aducem cu toții aminte de împlinirea a 31 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989. La 21 decembrie, se aprindea flacăra și la Reșița…

Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița organizează anul acesta trei expoziții tematice: una filatelică și una numismatică, iar cea de a treia, o expoziție de fotografii, „Monumente și plăci comemorative, dedicate Revoluției din Decembrie 1989, ridicate în Timișoara“, cu fotografii realizate de Nelu Florea.

Manifestările expoziționale sunt realizate cu sprijinul Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici“ Caraș-Severin.

Arhitecta și artista plastică reșițeană Ioana Mihăiescu a realizat pentru noi și anul acesta logo-ul evenimentelor culturale dedicate împlinirii a celor 31 de ani de libertate.

Erwin Josef Ţigla

(dialog cu Claudiu GRAMA – director executiv la Direcția pentru Agricultură Județeană Hunedoara)

– Cum stați la capitolul culturi agricole obținute în anul care în curând se încheie?

– Procesul tehnologic agricol s-a desfășurat în parametrii specifici. Ne-am încadrat în perioadele optime ale lucrărilor și în final am obținut rezultate mulțumitoare.

La principala cultură de toamnă, porumbul, potrivit datelor de care dispunem, s-a reușit recoltarea de pe aproximativ 18000 ha, deși în primăvară am prevăzut o producție de pe 22000 ha.

S-a înregistrat o producție de circa 7300 – 7500 kg boabe la hectar, dar sunt fermieri care au obținut 10000 – 11000 de kg la hectar.

Pot spune că la cultura porumb stăm mai bine ca în anul 2019.

Cât despre cultura cartofilor de toamnă, s-a simțit o ușoară scădere, producția medie fiind între 11000 – 12000 de kg la hectar.

– Privind suprafețele însămânțate în această toamnă ce ne puteți spune?

– Cu gândul la obținerea unor recolte care să ne mulțumească, aș nota 7600 ha de grâu, 1400 ha de triticale, 900 ha de orz, 450 ha de orzoaică, 850 ha rapiță de toamnă și 300 ha plante de nutreț.

… Oricum, fermierii noștri sunt optimiști. Ei știu că în agricultură câștigă doar cine pune suflet ca apoi să se bucure de satisfacții.

Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

           În această lună s-a finalizat CAMPIONATUL VIRTUAL DE FITNESS UNIFICAT SPECIAL OLYMPICS 2020 și care a avut loc la București și Hunedoara.

           – Doamnă prof. Marinela Moldovan, ați însoțit echipajul hunedorean împreună cu prof. Raul Popa. Prezentați-ne câteva amănunte…

           – Acest campionat a contat în cadrul Proiectului Unifield Champion Schools (Școala Generației Unificate) și finanțat de Înălțimea Sa Șeicul Mohammed bin Zayed Al Nahyan, Prințul Moștenitor al Abu Dhabi.

           Colegiul Economic „Emanuil Gojdu” Hunedoara (director prof. Anișor PÂRVU) a fost acceptat în cadrul acestui proiect, coordonat de Asociația „Special Olympics”, România.

           Obiectivul a fost ca în această perioadă, chiar dacă trăim vremuri „speciale”, să putem face sport. Astfel, un grup de elevi aparținători colegiului nostru a participat la acest campionat, alături de „Bravii” cu dizabilități intelectuale. A fost o încercare a executării cât mai corecte a unor exerciții individuale de fitness.

           Această competiție a reprezentat încercarea noastră, a tuturor, de a ne adapta la instrumentele virtuale, care să redea sportivilor „Special Olympics” și elevilor participanți, entuziasmul întrecerii sportive și bucuria câștigării unei medalii.

           De apreciat este dăruirea, implicarea și seriozitatea elevilor colegiului nostru pe parcursul competiției, calități fără de care nu puteau obține rezultate cu care se pot mândri.

           Iată și numele acestora: Cernat Irina cls. a XI-a, Crișan Alexandru cls. a XI-a, Crainic Petra cls. a VII-a, Călin Claudiu cls. a VII-a, Iloviceanu Maria cls. a VI-a, Marinica Kinga cls. a VII-a -locul I, Jeledintan Ștefan cls. a VI-a, Rădoane Mădălina cls. a V-a, Zapoi Cristian cls. a V-a – locul II, Moldovan Andrada cls. a V-a, Purcar Mircea cls. a VI-a, Rastei Rebeca  cls. a VII-a, Stangaciu Damir cls. a VI-a, Uskar  Erika cls. a VII-a – locul III.

           Premierea a avut loc cu ocazia Zilei Internaționale a Persoanelor cu Dizabilități.

Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR          

Recent, pe grupul de Facebook Caransebeş European a fost postată o informaţie în care se spunea că Stefan Kellner, un om care a trăit mulţi ani la Caransebeş, a făcut parte din echipa care a construit instrumentul cu ajutorul căruia a fost dovedită practic existenţa unei masive găuri negre în mijlocul galaxiei noastre şi veridicitatea Teoriei relativităţii, pentru care s-a acordat Premiul Nobel pentru Fizică pe anul 2020. Distincţia i-a fost decernată lui Reinhard Genzel, director la Institutul Max Planck pentru Fizică Extraterestră, ca urmare a observaţiilor realizate cu instrumentul GRAVITY din Complexul de telescoape Paranal, Chile.

Cum o asemenea performanţă merita făcută cunoscută şi aprofundată, am luat legătura cu Stefan Kellner, care ne-a spus că s-a născut la Reşiţa, în 1953, iar când a împlinit 4 ani, familia s-a mutat la Caransebeş. Aici, în afară de o foarte scurtă perioadă, a locuit la Dâlmă, „un excelent loc de copilărit, Timiş, Sebeş, dealuri, vecini de joacă…”, după cum spune chiar el.

A absolvit Colegiul Naţional „Traian Doda”, pe atunci Liceul Nr. 1 Caransebeş, după care şi-a continuat studiile la Politehnica din Timişoara, Facultatea de Electrotehnică. După absolvirea facultăţii a locuit la Oradea, oraşul soţiei sale, şi a lucrat la Uzina Chimică „Sinteza”.

În anul 1982, Stefan Kellner a emigrat în Germania. Câţiva ani a lucrat ca inginer electro la o mică firmă de electronică şi automatizări de lângă Nűrnberg. Din 2000 a început să lucreze la Institutul Max Planck pentru Fizica Extraterestră, în Garching, lângă Műnchen, în secţiunea de astronomie în infraroşu, condusă de prof. Reinhard Genzel, directorul acesteia, unul dintre cei trei laureaţi ai Premiului Nobel pentru Fizică pe anul 2020.

„Institutul din Garching a avut două mari proiecte, ambele pentru marile telescoape VLT (Very Large Telescope) din Complexul Paranal, Chile, Pustiul Atacama. Este vorba despre Proiectul PARSEC – un foarte puternic laser continuu pentru a crea un spot luminos la înălţimea de 90 de kilometri, pentru calibrarea marilor telescoape, şi Proiectul GRAVITY – un instrument interferometric care combină cele patru mari telescoape, fiecare cu o oglindă de 8,2 metri diametru, ca să realizeze un telescop echivalent cu un diametru de 130 de metri, deci mult mai performant decât oricare telescop singur din lume. Instrumentul a fost gândit pentru a observa cu o mare rezoluţie stelele din centrul galaxiei noastre, Calea Lactee, unde se presupune că se găseşte o masivă gaură neagră. Instrumentul este o noutate absolută în acest domeniu, fiind momentan singurul instrument din lume care poate măsura suficient de bine distanţa dintre Pământ şi centrul galaxiei. Practic, observaţiile au arătat, pe de o parte, că în centrul galaxiei există o gaură neagră masivă, a cărei masă a putut fi astfel calculată, şi, pe de altă parte, că traiectoria stelelor în apropierea găurii negre, unde gravitaţia este enormă, corespunde calculelor relativiste, astfel putându-se demonstra paractic că Teoria relativităţii a lui Einstein e adevarată. În afară de aceste două scopuri principale, s-au mai făcut şi alte descoperiri cu ajutorul instrumentului, cum ar fi exo-planete sau nori de gaze în Univers”, ne-a spus Stefan Kellner.

Institutul Max Planck din Műnchen (Garching) a fost coordonatorul întregului proiect, conducătorul acestuia, o minte extraordinară, fiind Dr. Frank Eisenhauer. Stefan Kellner a proiectat, şi în mare parte a şi realizat, aproximativ 75 la sută din partea electrică şi de control, restul fiind făcut de partenerii din consorţiul proiectului, respectiv două institute din Franţa, Universitatea din Lisabona şi Universitatea din Kӧln. Intrumentul a fost construit în institut şi apoi montat în subsolurile Complexului Paranal, sub cele patru telescoape.

În cele din urmă, instrumentul s-a dovedit mai eficient decât s-a crezut, iar rezultatele obţinute cu el au dus la decernarea Premiului Nobel pentru Fizică Prof. Reinhard Genzel.

Din 2017, Stefan Kellner a lucrat doi ani la Institutul Max Planck pentru Radio-Astronomie din Bonn, unde a construit instrumente pentru Telescopul APEX, situat la 5.100 de metri altitudine, tot în Pustiul Atacama din Chile.

În anul 2019 a ieşit la pensie, iar acum se ocupă de fotografii, de ceea ce numeşte „mica literatură“ şi de grădinărit.

Adrian CRÂNGANU

• 

În data de 18 decembrie  minoritățile naționale din țara noastră își vor sărbători ziua lor. Conform HG 881 din 1998, ziua de 18 decembrie este declarată ca data la care se sărbătorește Ziua Minorităților Naționale din România. 19 minorități etnice recunoscute oficial la nivel național sunt chemate lor să-și promoveze prin activitatea valorile culturale proprii, tradițiile specifice fiecăreia dintre ele.

Președintele Klaus Werner Johannis a promulgat în data de 7 decembrie 2017 Legea privind instituirea Zilei Minorităților Naționale din România ca sărbătoare națională pe 18 decembrie. Camera Deputaților a adoptat această lege, în calitate de for decizional, în 21 noiembrie 2017, pe 23 octombrie 2017 fiind deja adoptată de Senat.

Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin a organizat de-a lungul anilor mai multe evenimente care au marcat această zi deosebită pentru toate minoritățile naționale din țara noastră.

Anul acesta, din cauza situației pandemice cu care ne confruntăm, la Reșița nu se vor putea organiza evenimente live, ci doar online.

Astfel, în data de 18 decembrie 2020, începând cu ora 15.30, se va desfășura, în limba germană, în spațiul online, o întâlnire cu deputatul etniei germane în Parlamentul României, Ovidiu Victor Ganț, în cadrul căreia se va prezenta și cea mai recentă carte apărută sub semnătura sa: „Ein bewegtes Jahrzehnt, 2011 – 2020 / Un deceniu frământat, 2011 – 2020“, carte apărută la Editura „ArtPress” din Timișoara, anul acesta.

Un al doilea eveniment va fi de asemenea localizat în mediul online. De data aceasta, începând cu ora 16.00, se va desfășura o întâlnire în limba română dedicată Zilei Minorităților Naționale din România, la care vor participa în calitate de invitați doi actuali și viitori parlamentari: Ovidiu Victor Ganț, deputatul Forumului Democratic al Germanilor din România, și Giureci Slobodan Ghera, deputatul Uniunii Croaților din România. La această întâlnire, moderată din Centrul German „Alexander Tietz“ Reșița, de către Erwin Josef Țigla, vor fi discutate provocările situației actuale pandemice în cadrul minorităților germane și croate din țara noastră, un alt subiect fiind însemnătatea pentru cei doi deputați a ultimilor patru ani în Parlamentul României, precum și ce așteptări au pentru noul mandat de reprezentanți ai comunităților lor, care va debuta la sfârșitul acestui an. Întâlnirea se va încheia cu câte un mesaj adresat membrilor minorităților din România, la ceas de sărbătoare.

Cei care doresc să urmărească ambele transmisiuni online o vor putea face pe Facebook și pe YouTube, vineri, 18 decembrie 2020, începând cu ora 19.00.

În cadrul Centrului German „Alexander Tietz“ din Reșița se va putea vizita prin programare și o expoziție inedită de filatelie dedicată pandemiei, expusă pentru prima oară în municipiul de pe Bârzava.

Erwin Josef Ţigla

Astăzi, 17 decembrie, pe plan mondial se sărbătoresc 250 de ani de la nașterea / botezul la Bonn în Germania a marelui geniu Ludwig van Beethoven. Reșița se alătură în această zi celor care îl cinstesc și sărbătoresc!

La Centrul German „Alexander Tietz” din Reșița se poate vizita prin programare o expoziție de filatelie și numismatică dedicată lui Beethoven.

Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița marchează împlinirea celor 250 de ani de la naștere printr-un plic filatelic ocazional și o ștampilă aferentă, aceasta din urmă fiind aprobată prin Federația Filatelică Română de către Poșta Română, astfel încât, întreaga corespondență care pleacă de la Oficiul Poștal Reșița 1 în ziua de 17 decembrie, să poarte această ștampila ocazională.