De curând, am primit în dar pentru fondul de carte al Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” Bocșa încă un volum semnat de frumoasa și, deja, cunoscuta poetă Daniela Marchetti.

Așadar, cartea se numește „Mic tratat despre cartografierea sufletului”, a apărut la Editura LiterPress din București în 2020 și este prefațată de scriitorul Radu Ulmeanu.

Daniela Marchetti s-a născut în 24 aprilie 1971 în Slatina (Olt), iar actualmente este stabilită în Italia. Este absolventă a Facultății de Medicină și Farmacie a Universității „Vasile Goldiș” din Arad și coordonează, alături de istoricul Ionel Bota, câteva proiecte în cadrul Clubului Mitteleuropa. De asemenea, este inițiatoarea Fundației „Arte Marchetti” și conduce revista lunară de cultură europeană „Arte”.

A debutat în anul 2018 cu volumul de versuri „Când stropii vremii curg precum nisipul” (Craiova: Editura Sitech, 2018, postfață de Ionel Bota); tot în 2018 îi apare la Editura Eikon din București volumul de poezie „Cine te iubește, îngere?” cu o prefață de Simona-Grazia Dima; în anul 2019, la Editura Brumar din Timișoara îi apare volumul „Levantul fără sfârșit” cu o prefață de Șerban Foarță, iar în 2020 va vedea lumina tiparului volumul de poezie „Quarantena conquist@...” sub egida Clubului Mitteleuropa, Oravița.

Din buna colaborare cu istoricul și criticul Ionel Bota rezultă și câteva volume: „Contribuții la istoria barocului muzical în Mitteleuropa”, volum apărut la editura TIM din Reșița în anul 2018; „Anul 1868. Eminescu și Banatul istoric”, carte apărută la editura David Press Print din Timișoara în anul 2018; de asemenea, o găsim în câteva antologii românești și italiene.

Daniela Marchetti este o apariție pe harta culturală a Banatului nu doar prin frumusețea cu care a fost înzestrată de Dumnezeu, ci, mai ales, prin talentul și sensibilitatea pe care le revarsă cu generozitate atât prin poemele sale, cât și prin diversele evenimente pe care le susține și inițiază.

În postfața volumului „Mic tratat despre cartografierea sufletului”, Radu Ulmeanu constată că: „Daniela Marchetti scrie cum respiră, deci cu o naturalețe desăvârșită” și conchide: „Pentru că poezia Danielei Marchetti este binecuvântată nu de zeii în care nu mai credem, ci de uriașul talent al unei poete cum nu mai sunt multe pe fața pământului”.

Mulțumindu-i Danielei pentru prietenie și daruri, voi reda poezia, care deschide acest frumos volum de aproape 160 de pagini, poem intitulat:

„viața îmi rostește numele

astfel începe totul

nu mai e loc

de virgulă

iar punctul e deja

pe câmpul de instrucție

copilăria s-a ascuns

în fotografii

fotografiile s-au ascuns

în album

albumul a fost negociat cu

adolescențaviața îmi rostește numele

(dialog cu Claudiu GRAMA director executiv  la Direcția pentru Agricultură Județeană Hunedoara)

– Ce reprezintă sectorul zootehnic în județul Hunedoara?

– Reprezintă un reper major în agricultura judeţului Hunedoara, dacă  ţinem cont şi de faptul că peste 70 % din totalul terenului agricol este format din pajişti şi culturi furajere în arabil. Chiar dacă condiţiile agrometeorologice ale acestui an nu au fost din cele mai prielnice, munca dedicată a celor ce deţin bazele de producţie din sectorul de creştere a animalelor a compensat aceste vitregii ale naturii, menţinând la cote normale efectivele de animale şi producţiile zootehnice.

– Cât despre efectivele de animale și păsări, ce ne puteți spune?

– Conform datelor colectate din teritoriu, efectivele de animale au o dinamică pozitivă faţă de  începutul  anului, înregistrându-se un efectiv la această dată de 42391 capete la specia bovine, un efectiv de 67553 capete la porcine și 312859 capete la specia ovine şi caprine.

Efectivul total de păsări la finele lunii octombrie a fost de 1096318 capete.

Sectorul cel mai afectat a fost cel apicol, unde efectivele de albine au înregistrat pierderi și o diminuare  de 18,4% faţă de 1 ianuarie 2020 (existând la această dată un număr de 47485 familii de albine).

Derularea prin Direcția pentru Agricultură Județeană Hunedoara a „Ajutorului de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie -mai 2020 asupra sectorului apicol” a avut rolul de a mai compensa din pierderile financiare ale acestui  sector, astfel că la nivelul județului, un număr de 434 beneficiari au depus cereri pentru solicitarea sprijinului financiar în cuantum de 25 lei/familia de albine, însumând un număr de 39549 familii de albine, suma totală solicitată și aprobată la plată fiind de 988725 lei.

Speciile cele mai dinamice ca evoluţie s-au dovedit a fi ovinele şi caprinele, care de altfel sunt  singurele ce au efective majorate faţă de anii precedenți, ținând cont și de faptul că activitatea de creștere a animalelor, şi în special a ovinelor, este preponderentă în județul Hunedoara, fiind influențată de suprafețele întinse de pășuni aflate în zona montană.

Efectivele matcă ale principalelor specii se prezintă astfel: 34890 capete vaci, juninci şi bivoliţe; 1783 capete scroafe şi scrofiţe; 238785 capete oi, mioare şi capre; 471769 găini ouătoare.

– Producțiile zootehnice, vă mulțumesc?

– Producţiile zootehnice pe primele 10 luni însumează o cantitate totală de 31171 tone carne, din care: 3708 t carne bovine, 4468 t carne ovine şi caprine, 15459 t carne porc și 7536 t carne pasăre.

La nivelul producţiei de lapte a fost înregistrată o cantitate totală de 928371 hectolitri lapte de vacă şi  231365 hectolitri lapte de oaie și capră. Producția medie este de 2871 de litri de lapte vacă/cap și 98 litri/cap la ovine şi caprine.  

În sectorul avicol, efectivul de aproximativ 1,1 milioane capete păsări, din care 471769 găini ouătoare,  au reprezentat bazele de producţie din care au fost obținute peste 67 milioane ouă şi 7536 t carne de pasăre.

– Cât despre impactul pandemiei asupra sectorului zootehnic, ce ne puteți zice?

– În contextul actual, pe fondul crizei declanșate de pandemia de COVID-19 și a impactului negativ asupra vieții, sectorul zootehnic reprezentat atât de gospodăriile țărănești, cât și de fermele mici de semi-subzistență reprezintă componente importante, atât pentru asigurarea securității alimentare, din perspectiva autoconsumului la nivelul populației din mediul rural, dar mai ales din cea a valorificării potențialului de productie a acestora și a posibilităților de a se integra în lanțurile de desfacere și a valorifica surplusul pe piață, sub formă proaspătă sau către industria de prelucrare.

Măsura 21 „Sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID-19″ are în vedere atenuarea efectelor generate de pandemie în ceea ce privește producția primară, iar acțiunile pentru compensarea pierderilor producătorilor primari în sectorul agricol vor contribui la restabilirea echilibrului economic, în special la nivelul sectorului agricol.

Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/UZPR

Joi, 19 noiembrie, se aniversează 33 de ani de la constituirea primului nucleu al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților din Reșița în data de 19 noiembrie 1987, în sala 99 a Casei de Cultură a Sindicatelor.

La ceas aniversar, Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița privește în urma ei, la cei 33 ani de activitate. Astfel, în perioada 19 noiembrie 1987 – 19 noiembrie 2020, asociația a organizat sau coorganizat un număr de peste 5.400 manifestări, din care nu mai puțin de peste 100 din iulie a.c. până în prezent. Manifestări ca „Decada Culturii Germane în Banatul Montan”, „Zilele Literaturii Germane la Reșița”, „Parada Portului Popular German” sau „Copiii desenează ținutul natal” fac parte integrantă din mișcarea culturală județeană și națională. Asociația editează publicația lunară „Echo der Vortragsreihe” („Ecoul Asociației”) – în februarie 2020 sărbătorindu-se 30 de ani de la apariția primului număr la 1 februarie 1990 -, alături de alte ediții speciale, dedicate principalelor evenimente ale etniei germane din Banatul Montan. De asemenea, trebuie amintite cele 106 de apariții editoriale și cele 22 numere din publicația „Info”.

Restaurarea și păstrarea unor monumente ale etniei germane din Reșița precum și întreținerea mormintelor eroilor necunoscuți germani căzuți în cele două Războaie Mondiale se află de asemenea în planul de activități ale asociației, ca și participarea, prin intermediul formațiilor culturale germane din municipiu, la manifestări cultural-artistice din țară și de peste hotare. Trebuie, totodată remarcată prezența activităților pe social media cunoscută, precum Facebook și YouTube.

Anul acesta, începând cu luna martie, activitatea Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților din Reșița a fost restricționată ca multe alte activități în sfera cultural-artistică datorită pandemiei care a cuprins nu numai regiunea noastră, ci întreg mapamondul. Restrângerea din punct de vedere numeric a manifestărilor și aplicarea întru totul a măsurilor privind siguranța sanitară a membrilor / participanților nu a influențat calitatea acestora. Faptul că am ținut cont în tot ceea ce am organizat din martie până în prezent de aceste măsuri ne-a păzit pe noi, organizatorii, dar și pe participanți, de îmbolnăviri cu virusul ucigător. Organizarea unor manifestări în curtea Bibliotecii Germane „Alexander Tietz” sau cele organizate în sistem online sunt doar câteva exemple de bune practici în acest sens.

Chiar dacă în perioada următoare, activitățile vor fi foarte reduse, doar online, fără public, Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița, bazându-se pe cei 33 ani de activitate, va contribui și pe mai departe la viața culturală din județ și din țară. Este crezul celor activi aici.

La ceas de sărbătoare, adresăm un cuvânt de mulțumire tuturor acelora care au stat aproape de Asociație, celor care au ajutat-o și sprijinit-o, dar și membrilor săi, fără de care, astăzi, ea nu ar fi ceea ce este!

Erwin Josef Țigla

În acest noiembrie mohorât, în plină pandemie și stare de alertă, vă invit să ni-l amintim împreună pe basul Nicolae Florei, care de 20 de ani cântă lieduri în cer.

Născut la 10 noiembrie 1927 la Bocşa Vasiova, Caraş-Severin, acesta este locul în care Nicolae Florei copilăreşte şi care-i va rămâne până la moarte “acasă”. Se stinge în 25 noiembrie 2000 la Bucureşti.

Studiază la Timişoara, apoi la Bucureşti cu mari profesori care-i vor marca strălucita carieră: Sabin Drăgoi, Nicolae Ursu, Vadim Sumski, Petre Ştefănescu—Goangă, Jean Ranzescu şi Jean Bobescu. Înainte să-şi pună în valoare excepţionala voce de bas, Nicolae Florei este profesor de muzică la Bocşa şi dirijor la Timişoara. În 1950 debutează la Teatrul “Excelsior” din Bucureşti, în cadrul Ansamblului de cântece şi dansuri “Ciocârlia” sub bagheta lui Viorel Doboş.          Primul său succes îl obţine interpretând cantata “Pe malurile Prutului” de Ciprian Porumbescu. Debutul său la Opera Română se produce în 1955 cu “Rigoletto” de Verdi.        Până în 1984 are o fabuloasă carieră pe prima scenă lirică a ţării. Se impune în faţa publicului şi a criticii prin roluri din opere celebre din repertoriul universal interpretate  cu deosebit talent şi măiestrie, într-un mod fabulos: “Bărbierul din Sevilla”, “Traviata”, “Aida”, “Faust”, “Carmen”, “Tosca”, “Boema” şi alte multe astfel de piese. Un moment deosebit al carierei sale l-a constituit interpretarea rolului titular din “Oedip” de George Enescu, în montarea operei din Viena. Dar, dincolo de Viena, faima sa internaţională  s-a consolidat în turnee efectuate în Cehoslovacia, URSS, Polonia, Belgia, Germania, Australia, Noua Zeelandă.

Glasul de aur şi talentul interpretativ ce l-au impus pe Nicolae Florei n-au cucerit numai publicul de operă, ci şi pe cel atras de romanţe şi cântece populare, iar pricesnele, cântece religioase interpretate cu har, i-au sporit considerabil popularitatea.

Nicolae Florei se întorcea acasă la Bocşa Vasiova mai ales de sărbători, iar concitadinii lui îl puteau admira la marile sărbători religioase în biserica din Bocşa Vasiova unde interpreta favoritele sale pricesne.

Din anul 2017, la inițiativa unui alt bocșean, prof. dr. univ. Marius Manyov, la Bocșa se desfășoară anual Festivalul-concurs de interpretare a liedului și romanței „Nicolae Florei”.

„Ideea organizării unui festival dedicat personalității marcante a muzicii culte românești, basului Nicolae Florei, la Bocșa, este izvorâtă din crezul meu profesional și uman. Acesta face referire nu numai la prețuirea calității prestației artistice, ci acoperă un palier esențial al stării de normalitate: prețuirea valorii, în pofida devierilor comportamentale din mediul cotidian. Gestul capătă noi valențe atunci când vorbim despre o personalitate marcantă ca Nicolae Florei, care a influențat traseul profesional al mai multor generații de tineri aspiranți la arta lirică, concretizându-se într-un adevărat reper interpretativ, dar și-a pus totodată amprenta pe formarea gustului estetic al mai multor generații de melomani.    Dincolo de apartenența mea la grupul minoritar, dar select, al grăitorilor prin ”cuvânt cântat” și continuator al artei vocale a lui Nicolae Florei, trăiesc acum mulțumirea sufletească a împlinirii unui gând care mă preocupa de mai mulți ani: acela de a-i dedica, aici, la Bocșa, un festival care să-i poarte numele”, afirma basul Marius Manyov la prima ediție a Festivalului „Nicolae Florei”.

Referinţe: Întoarcerea numelui. Oraşul Bocşa în timp/ Ioana Cioancăş. Reşiţa. Timpul. 1997; Istorie şi artă bisericească/ Jurma Gheorghe şi Vasile Petrica. Reşiţa. Timpul. 2000; Oameni şi locuri din Bocşa/ Iosif Cireşan Loga. Reşiţa. TIM. 2005; Cărăşeni de neuitat III/ Petru Ciurea şi Constantin Falcă. Timişoara. Eurostampa. 2010; Istorie şi administraţie la Bocşa multiseculară/ Mihai Vişan şi Daniel Crecan. Timişoara. Mirton. 2011; Muzicieni din Banat: lexicon/ Ioan Tomi.Timişoara. Eurostampa. 2012; colecţia revistei Bocşa culturală;  Biblioteca, între datorie și pasiune. 60 de ani de lectură și bibliotecă publică la Bocșa/ Gabriela Șerban. Reșița: TIM, 2013 (Bocșa- istorie și cultură; 30).

În data de 17 noiembrie se împlinesc 55 de ani de la trecerea în eternitate a lui August Pittner, născut la Reșița în data de 7 decembrie 1879, învățător, director de școală în casa sa – cunoscută ca Școala (Casa) Pittner -, cantor de biserică, personalitate carismatică a Reșiței Montane în prima jumătate a secolului trecut.

 Erwin Josef Ţigla

Deși eram conștientă, mai ales în ultima vreme, că va urma, cât de curând, un astfel de material, de rămas bun, totuși speram că Doamne – Doamne va face încă o minune și va mai prelungi zilele profesorului Vasile C. Ioniță.

Însuși profesorul Ioniță aștepta, de la clipă la clipă, să-și pună sufletul în mâinile Mântuitorului. Asta spunea, cel puțin în ultima lună de viață.

Și iată! În 12 noiembrie 2020 lingvistul Vasile C. Ioniță s-a stins în casa sa din Câlnic – Reșița, fiind vegheat de întreaga familie care a dus povara bolii alături de el și care l-a îngrijit cu răbdare și înțelegere până în ultima clipă.

Vestea s-a răspândit cu repeziciune și mesajele de condoleanțe au început să curgă în toate modurile posibile: de la telefoane și sms-uri trimise familiei, până la rețele de socializare și massmedia.

Numele lui Vasile C. Ioniță și personalitatea acestuia sunt cunoscute în toată țara. Deşi născut pe meleaguri sucevene, la Dolhasca, la 24 martie 1932, profesorul Vasile C. Ioniţă este unul dintre cei mai importanţi lingvişti ai Banatului, unul dintre lingviștii harnici și cu renume în Banatul Montan.

Absolvent al Facultăţii de Filologie din Timişoara (1971), prof. Vasile C. Ioniţă  a urmat un doctorat la Facultatea de Filologie din Cluj, iar din 1983 devine doctor în filologie (cu teza Cursul superior al Văii Timişului) .

Dialectolog, etimolog, onomastician, toponimist, publicist, scriitor, Vasile C. Ioniţă și-a dedicat întreaga viaţă cercetării, studiului şi scrisului.

A deținut diverse funcţii şi a practicat, de-a lungul vieții sale, mai multe profesii/ meserii: la începuturi a fost învăţător, apoi profesor, redactor de ziar, inspector şi secretar la Comitetul de Cultură şi Artă din Reşiţa, lector la direcţia Generală a presei şi Tipăriturilor pentru judeţul Caraş-Severin, traducător din rusă şi franceză.

Ca publicist a debutat în 1949 în „Viaţa Buzăului”; apoi a colaborat la diverse publicaţii din ţară şi străinătate, publicaţii de specialitate şi nu numai. La ziarul „Timpul” din Reşiţa a susţinut o rubrică permanentă.

A debutat editorial în 1972 cu un Glosar toponimic Caraş-Severin, apărut la Reşiţa, la Casa Corpului Didactic; în 1975, în colaborare cu Octavian Răuţ, editează Studii şi cercetări de istorie şi toponimiesub egida Muzeului de Istorie; în 1976, sub egida Bibliotecii Judeţene Caraş-Severin, realizează o plachetă în 40 de pagini Banatul, parte integrantă şi individualitate distinctă în contextul istorico-geografic şi al spiritualităţii româneşti. Contribuţii bibliografice. 1 Graiul bănăţean; în  1982 apare la Timişoara la editura „Facla” – Nume de locuri din Banat – o amplă monografie a toponimiei Banatului prefaţată de Alexandru Graur.          În 1985, tot la Timişoara, la editura „Facla”, apare volumul Metafore ale graiurilor bănăţene; în 1997, la editura „Timpul” din Reşiţa, apare eseul monografic Sabin Păutza; Monografia localităţii Câlnicdin Caraş-Severin apare tot în 1997 la editura „Timpul” din Reşiţa; volumul Capricii. – un volum de amintiri, file de jurnal şi corespondenţă – apare în 1999 la editura „Timpul” din Reşiţa; în 2002, la editura „Eurostampa” din Timişoara, apare primul volum de Contribuţii lingvistice. Onomastică. Lexicologie semnat Vasile C. Ioniţă; în 2004, la „Intergraf ”din Reşiţa apare  cel de-al doilea volumul  de Contribuţii lingvistice…; tot în 2004 coordonează volumul Uite cine, ce şi cum vorbeşte. Teste comentate privind limba română, volum apărut la „Intergraf” la Reşiţa; tot în 2004, lăsând la o parte preocupările lingvistice, publică un volum de proză – Aripi frânte – continuând astfel seria volumelor  memorialistice, relatând fapte absolut reale; Oglinzi infidele, volum apărut în 2005, Reşiţa, „Intergraf”; Meandre este volumul care continuă  cronologic  Aripi frânte şi apare în 2005 tot la editura „Intergraf” din Reşiţa.

În 1990 prof. Vasile C. Ioniţă se pensionează, dar activitatea culturală a domniei sale continuă. Îl găsim colaborator al unor publicaţii, dar şi colaborator al unor instituţii. O foarte bună şi rodnică colaborare a avut-o cu Radio Reşiţa, Doru Dinu Glăvan, redactorul şef de la acea vreme, sesizând şi valorificând puterea de muncă a maestrului, priceperea, profesionalismul acestuia. Pe lângă faptul că deţinea o rubrică la acest post de radio, Vasile C. Ioniţă scria, desfăşura o activitate scriitoricească rezultând câteva volume apărute sub egida Radio Reşiţa: Dicţionar de evenimente şi personalităţi din Banatul istoric, vol. 1 apărut la Reşiţa, la editura „Banatul Montan” în 2007, iar volumul 2 – Memento. Evenimente şi personalităţi din Banatul istoric, a apărut în 2008; 30 de istorioare despre oameni şi vremi, volum apărut în 2008 tot la Banatul Montan; Lecturi interzise, apare în 2009, Reşiţa. Banatul Montan; Memoria cuvintelor, volum apărut în 2010 la aceeaşi editură din Reşiţa şi Crâmpeie dintr-un veac trecut este volumul care încheie, în 2011, într-un fel, colaborarea cu Radio Reşiţa, o dată cu plecarea lui Doru Dinu Glăvan din radio, dar şi ultimul cu caracter memorialistic.

Din anul 2012 prof. Vasile C. Ioniță devine colaborator al revistei ”Bocșa culturală” și, tot în acest an, hotărăşte ca mare parte a bibliotecii sale să o dăruiască oraşului Bocşa, Bibliotecii Orășenești ”Tata Oancea”, având încredere în această instituţie şi în managerul ei. Să-și „mărite fetele” la Bocșa, cum îi plăcea să spună. Astfel a început o poveste, cea a amenajării unei săli destinată acestui veritabil fond de documente, apoi povestea a continuat cu inaugurarea, în noiembrie 2013, a sălii care-i poartă numele,  iar în 23 martie 2017, la aniversarea celor 85 de ani ai profesorului Ioniță, lansarea „Catalogului Sălii prof.dr. Vasile C. Ioniță” de la Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” din Bocșa (volum apărut la editura TIM din Reșița, dir. Gheorghe Jurma).

Povestea „încuscririi” a continuat cu susținerea rubricii „Povestea vorbei” în revista trimestrială „Bocșa culturală” și, probabil, va continua, pentru că „moș Ioniță de pe Nergăniță” (așa-i plăcea să se prezinte, deoarece așa l-a denumit mitropolitul Nicolae Corneanu) a lăsat manuscrise și cărți din care să poată fi susținută întotdeauna rubrica sa.

În 14 noiembrie 2020 lingvistul Vasile C. Ioniță a fost condus pe ultimul drum și înmormântat în Cimitirul din Câlnic, din păcate, de prea puțină lume, motivul fiind restricțiile impuse de pandemie.

Ne va fi dor de hazul și ironia dlui. Vasile Ioniță, de înțelepciunea domniei sale și de comentariile pline de savoare. Ne va lipsi acest om hâtru și fascinant prin darul său de povestitor. Vom intra în sala „Vasile C. Ioniță”, îi vom mângăia cărțile și ne vom aminti fiecare clipă din povestea acestei săli. Vom depăna amintiri, iar, din povestitor, Vasile Ioniță va deveni personaj. Personajul principal…

Rămas bun, dragul nostru Vasile C. Ioniță!

Rămas bun, Domnule Profesor!

Dumnezeu să vă odihnească în pace !Gabriela Șerban și echipa „Bocșa culturală”

Lansarea catalogului în ediție bilingvă

_____________________________________

Cristian Graure: HUTTERER: Fotograful = der Fotograf

Publicarea prezentului catalog reprezintă un act deliberat de reabilitare culturală a operei unei figuri reprezentative pentru viaţa imaginii, pentru studiul şi cercetarea artei fotografice în general.

În consecinţă, conţinutul materialului poate fi perceput ca o privire introspectivă asupra propriului traseu artistic al autorului, a percepţiei personale asupra imaginii dincolo de natura reprezentării, dar și o călătorie retroactivă prin universul fotografic al lui Hutterer care străbate straturile timpului implacabil și transformă aceste imagini scenice în procese cognitive ce se supun în mod veritabil unor dimensiuni reflexive.

Opera fotografică a lui Hutterer Géza (1864-1917) este redescoperită şi pusă în context cu spaţiul multicultural activ din vestul ţării, continuând să se manifeste și în prezent ca „privire postumă”, în prelungirea unor instrumente şi procedee „alchimice”, devenind astfel consonanța spontană a reprezentării, un mijloc de eternizare şi perpetuare al unei realităţi ireductibile.

Fotografiile sale conţin însăşi „tensiunea” timpului trăit, un contrast între subtilitatea artei și consecințele unui destin fragil, iar publicarea lor reprezentă un act memorial care pentru noi în prezent, se conturează și redefinește un segment sublim al spațiului latent dintre comunicare și rememorare.

•  Autorul

Volumul este cofinanţat de Guvernul României – Departamentul Pentru Relaţii Interetnice, prin Formul Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin și se înscrie în seria autorului dedicată artei fotografice.

Evenimentul se va desfăşura online începând cu ora 18:30, din sala de conferințe a Bibilotecii Germane „Alexander Tietz” din Reşita şi îi va avea ca protagonişti alături de autor, pe scriitorul Robert Şerban, editorul Erwin Josef Tigla şi va putea fi vizionat accesând link-urile celor două platforme sociale:

https://www.facebook.com/Demokratisches.Forum.der.Banater.Berglanddeutschen

https://www.youtube.com/channel/UC_kYvj3wj9oGipq7pmZoS_g

Fără doar și poate, după tragedia de la Spitalul județean din Piatra Neamț, societatea românească traversează o cumplită experiență.  Experiență care, spre cinstea ei, dovedește că știe și poate își regăsească solidaritatea și,în primul rând, puterea de trece peste orice bariere și stări conflictuale. Este grăitor în acest sens, că din toate colțurile țării vin către orașul de la Poalele Ceahlăului un impresionant număr de mesaje și de dovezi ale sprijinului concret pentru ca activitatea de la această foarte importantă instituție a sistemul public de să sănătate să revină cât de curând la normal.

 Sincer să fiu, dat fiind faptul că suntem în plină campanie electorală și cunoscând năravul politicianist de a face dintr-o nenorocire cal de bătaie împotriva dușmanilor jurați,  m-am temut că, și de data aceasta, se va petrece așa ceva. Adică vom avea din urgia de la Piatra Neamț,un nou scenariu Colectiv. Spre cinstea politicienilor și partidelor aflate în competiție așa ceva nu s-a întâmplat până acum și bine ar fi să nu se întâmple nici de acum înainte! Nu cunosc, mărturisesc, o declarație a unui lider de partid care să arunce în spinarea rivalilor răspunderea pentru tragedie. Bineînțeles a Partidului Social Democrat! La rândul său, președintele PSD, Marcel Ciolacu, a anunțat că partidul său a decis să își suspende, pentru moment, campania electorală. Spre cinstea sa- și trebuie să spun recunosc deschis acest lucru-, Președintele Klaus Iohannis a spus în cuvinte foarte frumoase și foarte simple că astăzi a fost la biserică și s-a rugat pentru victimele incendiului. Au fost și declarații ale unor personalități ale scenei politice, dar ele au vizat Executivul și nu un partid sau un lider anume.  În acest context, este de remarcat și faptul că jurnaliști care au un cuvânt greu de spus și entități reprezentative ale mass media nu s-au apucat să găsească, poate chiar înainte de a căuta!, persoane și formațiuni politice pe care să le eticheteze că sunt vinovate pentru urgia de la Spitalul județean  din Piatra Neamț. În schimb, au relatat și relatează, în timp real, de la fața locului, despre cursul evenimentelor.

Impresionante sunt, în egală măsură, aflăm că și românii de peste hotare cumplita încercare prin care trec oamenii din Piatra Neamț și, solidar cu ei, țara, au transmis  mesaje de compasiune dar și oferte concrete în sprijinul victimelor incendiului. În mod deosebit, țin să menționez mesajul unui conațional stabilit la Bruxelles, unde a fost internat medicul erou Cătălin Denciu, mesaj prin care cere domnul Belmondo Maximilian Bălașa îi roagă pe cei de acasă să îl ajute pentru a contacta familia medicului din Piatra Neamț, căreia îi pune la dispoziție, fără nici-o obligație pecuniară, cazare și un vehicul pentru a se deplasa unde va fi nevoie.

 În aceste împrejurări, este absolut de neînțeles și de neacceptat ieșirea ultra- guralivului Rareș Bogdan, care a confiscat lansat acest mai mult decât dureros subiect și a lansat. în spațiul public, o otrăvită compunere în care, bineînțeles, rezultă că PSD – și numai PSD- singurul vinovat pentru tragedia de ieri. Aș fi putut, recunosc să detaliez această încropeală cu pretenții justițiare, dar nu o voi face din respect pentru cei zece oameni care au murit ieri, pentru familiile lor și pentru cei care, la aceste ore, se lupă să nu mai fie și alte victime ale norocirii. Vreau, însă, să pun în evidență inadmisibila tentativă a vârfului de lance al PNL, pe deasupra deputat în parlamentul european, de a da, de pe  acum, justiției scenariul după care să își tragă concluziile. Fapt cu atât mai reprobabil cu cât, în prezent, importante forțe al ale poliției și ale lumii justiției investighează, la fața locului evenimentele, și până acum, din partea nici-uneia dintre aceste entități abilitate nu avem un răspuns sau, cel puțin, o concluzie de etapă. Motiv pentru care corect și cinstit este să așteptăm rezultatele anchetei și,numai după aceea să discutăm cu raportul în față.

 În final, o întrebare: oare înaltele oficialități ale Uniunii Europene au luat cunoștință de această brutală tentativă a euro-parlamentarului Rareș Bogda de a dicta, în scopuri vădit politice și în  slujba unor interese de partid? Vreau să zic  acestea nu mai provoacă îngrijorări ?

Șerban Cionoff

Sfatul medicului

(Recomandări ale medicului primar Ioan Mircea ARTEAN – Hunedoara)

Sub genericul „viața înainte de toate” putem afirma fără teama de a greși că, cea mai importantă datorie a noastră, a fiecăruia, este aceea de a depune toate eforturile pentru a ne promova un comportament responsabil în scopul apărării sănătății.

Sănătatea nu este o întâmplare, ci o realizare.

Menținerea ei se bazează pe măsuri înțelepte de prevenție. Trebuie să facem din sănătate un scut împotriva bolilor.

Să profităm deci, de fiecare clipă a sănătății noastre, căci aceasta nu se mai întoarce.

Ne aflăm într-o perioadă deosebită din punct de vedere al menținerii sănătății, o perioadă în care trebuie să ne protejăm viața, să ținem cu strictețe sub control valul de infecții datorită epidemiei cu COVID-19.

Pe acest fond, în fața volumului de infecții recomandăm:

-păstrarea permanentă a legăturii cu medicul de familie, folosindu-se teleconsultațiile;

-chiar dacă pacientul se află în spital, pentru un sprijin moral poate contacta cu încredere propriul său medic de familie;

-respectarea cu responsabilitate și strictețe a măsurilor oficiale necesare izolării virusului și a infectării cu acesta, toate menite reducerii și stopării ratei de extindere;

-să se respecte distanța fizică și să se igienizeze riguros mâinile;

-să se poarte corect masca pe față;

-evitarea aglomerării și a discuțiilor în public;

-folosirea vitaminei C și D3 și a cât mai multor lichide;

-evitarea așezării mâinii pe spații folosite în comun.

…pot spune că sănătatea este unul dintre cele mai mari daruri ale vieții și de păstrarea ei suntem responsabili fiecare dintre noi.

Să preluăm deci controlul asupra vieții noastre, îngrijindu-ne sănătatea.

Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmas/UZPR

(informații utile în contextul pandemiei COVID-19)

În aceste momente dificile, în vârtejul pandemiei COVID-19, este în interesul nostru, al tuturor, să facem ce este mai sigur, mai bine pentru toți.

Pe acest fond o rugăm pe tânăra Nicoleta PÂRVA (foto) – purtător de cuvânt al Casei de Asigurări de Sănătate Hunedoara – să ne vină în ajutor cu cele mai utile informații.

– Ce trebuie să fac dacă am semnele unei boli respiratorii sau alte semne despre care am auzit că pot fi caracteristice pentru COVID-19?

• Să rămâi acasă și să contactezi MF sau 112.  Cu medicul de familie vei discuta despre ce te supără și împreună veți decide dacă vă veți întâlni, dacă vei rămâne acasă pentru tratament, sau dacă este nevoie de testare pentru COVID-19.
• Vei fi testat dacă este necesar de o echipă specializată, care se va deplasa la domiciliul tău (decizia aparține Direcției de Sănătate Publică și serviciului medical de urgențe 112).

– Pe cine trebuie să anunț dacă sunt depistat pozitiv?

• Rezultatul pozitiv este transmis imediat de către laborator către Direcția de Sănătate Publică (DSP) teritorială și astfel ești luat în evidența DSP.
• Vei fi contactat de DSP pentru a fi transportat la o unitate abilitată pentru evaluarea obligatorie și pentru efectuarea anchetei epidemiologice.
• DSP va elibera în termen de maxim 30 de zile de la ultima zi a perioadei de izolare „Decizia de izolare” în baza căreia vei putea solicita concediu medical.

– Ce trebuie sa fac dacă am fost confirmat pozitiv și am ales să rămân la domiciliu?

• Inițial, este necesară o evaluare într-o unitate medicală abilitată (evaluare obligatorie prin lege).
• Te vei deplasa cu ambulanța către unitatea medicală abilitată. NU folosi în acest scop mijloace de transport proprii sau în comun!
• Te izolezi de restul familiei, reduci cât mai mult interacțiunea cu persoanele din jurul tău, porți mască atunci când ieși din zona de izolare.
• Dacă este posibil, vei folosi singur o cameră și o baie.
• Atunci când condițiile nu îți permit, încearcă măcar să dormi separat, să utilizezi continuu masca și să dezinfectezi toate obiectele de folosință comună după ce le atingi.
• Vei anunța medicul de familie pentru a fi luat în evidență.

Vei discuta zilnic despre starea ta de sănătate  cu medicul tău de familie prin consultații la distanță (telefon, internet).

– Ce fac dacă pe parcursul izolării starea mea de sănătate se agravează brusc?

• Vei apela urgent serviciul 112.

– Ce trebuie să știe persoanele sănătoase, familia, carantinate în aceeași locuință, sau cei declarați contacți direcți?

• Cei care aleg să rămână împreună cu tine vor primi o decizie de carantinare  pentru întreaga perioadă cât tu ești persoana izolată pentru COVID-19, dacă ai declarat în ancheta epidemiologică făcută de DSP aceste persoane.
• Vor respecta strict distanțarea față de tine pentru a reduce riscul de îmbolnăvire deoarece, mai ales în primele zile de boală, ești mai contagios.
• Își vor urmări atent starea de sănătate pentru a depista repede eventualele semne de boală.
• Vor contacta serviciul 112 sau medicul de familie dacă apar semnele unei boli respiratorii sau alte semne care pot fi caracteristice pentru COVID-19.
• Contactul direct este persoana apropiată de bolnavul COVID 19 (ați locuit împreună sau ați muncit împreună. Cei care, la rândul lor au venit în contact doar cu o persoană declarată ca fiind „contact direct”, nu cu un bolnav, nu vor fi carantinați chiar dacă locuiesc la aceeași adresă sau sunt colegi de muncă sau școală cu aceștia.

– Când trebuie să mă retestez după ce am fost diagnosticat?

• Conform reglementărilor în vigoare NU este necesară retestarea .
• Indiferent de rezultatele unui alt test, persoana bolnavă nu mai este considerată contagioasă la încheierea celor 14 zile de izolare, dacă nu prezintă simptome.

– Când și cum mă pot reîntoarce la muncă/școală?

• Te poți reîntoarce la activitatea anterioară după 14 zile, dacă nu mai prezinți simptome, fără a fi necesar un test pentru aceasta.
• Vei respecta în continuare toate regulile de protecție (obligatoriu cu mască în primele zece zile).

– Cum obțin documentele necesare pentru perioada de carantină sau izolare?

• Este esențială decizia de izolare/carantinare (după caz) emisă de DSP.
• Dacă ai ieșit din perioada de izolare de 14 zile (ai fost bolnav COVID-19), vei transmite medicului tău de familie decizia de izolare emisă de DSP și vei primi certificatul de concediu medical.
• Dacă ești elev sau student, vei primi un document util pentru motivarea absențelor și un aviz epidemiologic pentru reintrare în colectivitate.
• Dacă ai stat în carantină, fiind contact apropiat cu o persoană bolnavă COVID-19, vei prezenta medicului de familie decizia de carantinare emisă de DSP în baza căreia îți va fi eliberat concediul medical pentru perioada consemnată în decizie.
• IMPORTANT! Concediile medicale se eliberează retroactiv, în termen de 30 de zile de la ieșirea din izolare sau carantină.

Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/UZPR

Orice poveste are un final. Mai mult sau mai puţin fericit. La fel şi cum povestea în sine poate fi frumoasă sau foarte frumoasă. Mulţumim Domnului Profesor, colaborator al Radio România Reşiţa din 1996. La Radio Reşiţa a realizat rubricile: „Aşa… vă place istoria?”, „Să vorbim româneşte”, „Cuvinte bătrâneşti sau din istoria graiurilor bănăţene”. Vasile C. Ioniţă, un îndrumător pe calea corectă a limbii române.

Semnatar al sute de articole de specialitate în lingvistică şi nu numai, autor a peste zeci de volume, Vasile C. Ioniţă, sau Doctor-ICĂ aşa cum se autodenumea şugubăţ, ne-a lăsat amintiri frumoase. Domnia-sa a este şi autorul volumului „Lecturi interzise”, apărut în 2009, la Editura Banatul Montan Reşiţa. Autorul acestui volum, prof. Dr. Vasile C. Ioniţă, colaborator al Studioului Radio Reşiţa, deşi a debutat timpuriu într-o publicaţie provincială, a încredinţat primul său volum târziu, în 1972, volum modest ca întindere, insolit însă în privinţa conţinutului, acesta cuprinzând datele unei ample anchete întreprinse în judeţul Caraş-Severin (Glosar toponimic. Caraş-Severin). Şi-a declarat astfel interesul, devenit treptat pasiune, pentru cercetarea lingvistică (onomastică, pentru graiurile subdialectului bănăţean şi implicit pentru etimologie, folosindu-se de discipline conexe fără de care cele dintâi nu pot fi studiate). Glosarul, prefaţat de învăţatul Ioan Pătruţ şi bucurându-se de o bună primire în rândul cercetătorilor, i-a facilitat susţinerea tezei de doctorat cu o temă despre toponimia cursului superior al văii Timişului bănăţean, la Universitatea „Babeş Bolyai” din Cluj-Napoca.

Au urmat celelalte lucrări, cărora li s-au adăugat articole în presa de specialitate, limitându-se strict la filologie. Invitat în anul 1991 la Colocviul Romanitate-Românitate organizat de Sorbona 4, a surprins pe cei care îi cunoşteau preocupările că a prezentat o comunicare la secţiunea de politologie: „Consecinţele ofensivei totalitarismului împotriva literaturii”, scrie Doru Dinu Glăvan pe coperta 4.

MAI MULT CA LINGVISTUL – articol semnat de publicistul Nicolae Sârbu:

Scriind, zilele trecute, la un reportaj despre Anina, simțeam nevoia să cunosc etimologia unui nume de personaj, despre care bănuiam că are o semnificație ascunsă. Și la cine era să apelez, dacă nu la un specialist recunoscut cu care mă pot lăuda că am relații de amiciției Luat așa pe nepregătite, Moș Ioniță de pe Nergăniță, cum se alintă, promițându-mi să mai caute, să aprofundeze problema. Poate că aș fi trecut în rezervă, ca atâtea altele, bucuroasa noastră convorbire telefonică, dacă nu mi-ar fi ieșit în cale o altă fericită întâmplare. În deschiderea revistei „Bocșa culturală”, pe care o fac profesionist de niște ani buni, Gabriela Șerban și Gheorghe Jurma, foarte vizibil, un titlu: „Prof. Dr. Vasile C. Ioniță, la ceas aniversar”. Prin care revista consemna o manifestare omagială, pe care Biblioteca „Tata Oancea” din Bocșa îl aniversa pe unul din principalii săi donatori de carte. O personalitate proteică, trecută din păcate în uitare de cei din jur și de instituii culturale. Ni se reamintea, prin revista bocșeană, că lingvistul și condeierul, profesorul și memorialistul C. Ioniță a împlinit de curând venerabila vârstă de 85 de ani. Iar cărțile sale, dar și întreaga lui personalitate, spiritul tânăr și stilul direct de a spune unele adevăruri, uneori incomode, deranjante, merită un popas aniversar și urările noastre de bine. Iar din partea mea, în plus o duioasă recunoștință. Pentru câteva colaborări, amintite în treacăt aici. Mai mult decât anii de gazetărie la „Flamura”, cred că ne-au apropiat mai întâi numele profesorilor Ioan Pătruț și Romulus Todoran, lingviști de marcă din Cluj, unde Vasile C. Ioniță și-a luat doctoratul. Recunosc, i-am citit mai ales cărțile de proz șiI amintiri. Mai puțin pe cale de specialitate, toponimia și onomastica nefiind între pasiunile mele de forță. Și totuși, când am avut îndelungatul și stupidul proces cu o judecătoare din Reșița, pentru că m-am adresat ei, într-un titlu de ziar, cu „Fă”, am apelat la autoritatea lingvistică a domnului Ioniță. Îmi amintesc cum mi-a înmânat atunci o expertiză de patru pagini dactilografiate, pe care am depus-o fără succes la dosarul cauzei. Și cum aș Putea trece vreodată cu vederea faptul că „De o sută de ori Banat”, una din cărțile mele de suflet este „blindată” cu o caldă și competentă Prefață semnată de dr. Vasile C. Ioniță. Sau cronică de întâmpinare, publicată în revista „Reflex”, la o altă carte a mea: „La Paradisul mineral Gruescu”. Multă receptivitate, un stil direct și sincer.
Avem și o neîmplinire a colaborării noastre. Dar au existat explicații, dialog de bună-credință, astfel că nu s-a ajuns la ruptură. Așa cum a pățit-o cu alți foști prieteni. Dl Ioniță a donat Bibliotecii județene „Paul Iorgovici”, pe vremea când eram directorul instituției, un număr mare de scrisori, din valoroasa lui corespondență cu mari personalități ale lingvisticii românești. Am dat dispoziție ca ele să fie luate în inventar și fișate corespunzător, într-o mapă specială. Ulterior, donatorul a constatat că unele scrisori au dispărut. Ba i s-a insinuat cu perfidie că eu aș fi avut Doamne ferește, asemenea slăbiciuni de prestidigitator. Evident nu acesta era adevărul și dl Ioniță nu a crezut infamia și sentimentele reciproc amicale, iată, dăinuie și azi.
Îmi amintesc cât îl afectă faptul că, la 8o de ani, era ignorat în Cara? – Severin, dar continua să fie apreciat la Suceava, în bucovineanul său loc de baștină. A trăit și activat o viață în Banat unde nu merită să fie tratat ca o nevrednică „vinitură”. Cartea sa de debut din anul 1972, se intitulează „Glosar toponimic Caraș – Severin”. În 1976, sub egida Bibliotecii Județene Caraș – Severin, scoate o plachetă numită explicit „Banatul, parte integrantă și individualitate distinctă în contextul istorico-geografic și al spiritualității românești. Contribuții bibliografice. 1 Graiul bănățean”. Tot cât se poate de explicit este titlul cărții din 1982, de la Editura „Facla”: „Nume de locuri din Banat”. Pentru ca la aceeași editură să apară, în 1985, volumul „Metafore ale graiurilor bănățene”. În anul 1997 tipărește, la editura „Timpul” din Reșița, „Monografia localității Câlnic” și eseul monografic „Sabin Păutza”, dedicat marelui muzician româno-american, care trăiește azi în cartierul vecin, Moniom. Fără să-mi propun a face acum o bibliografie exhaustivă a lucrărilor sale dedicate lingvisticii, unele rod al colaborării cu Radio Reșița, pe vremea când director era acolo Doru Dinu Glăvan, trebuie amintite, la același capitol, „Contribuții lingvistice. Onomastică. Lexicologie”, din anul 2002, sau, cu un conținut mai larg cultural, „Dicționar de evenimente și personalități din Banatul istoric”, vol 1, 2007, „Memento. Evenimente și personalități din Banatul istoric”, vol 2, 2008, „Memoria cuvintelor”, editura „Banatul Montan”, 2010.
Un loc aparte în bibliografia lui Vasile C. Ioniță, unde regăsim omul, cu biografia, întâmplările, obsesiile? I visele sale, îl ocupă amintirile („Capricii”, editura „Timpul”, 1999), proza și memorialistică:
Aripi frânte” (2oo4), „Oglinzi infidele” și „Meandre” (editura „Intergraf”, 2005). Descoperim aici, pe lângă talentul de povestitor, spiritul polemic și dorința de a restabili adevărul ale „împuternicitului” (în care unii vedeau nedrept un cenzor fără scrupule), insinuări și înscenări care l-au scos de la catedră, pentru a se pensiona în 1990, ca traducător la dispărutul Institut de cercetări, unele adversități urmărindu-l până în ziua de azi.

         În același număr al revistei „Bocșa culturală”, putem citi un articol „Cangurul și pațachina”, semnat de Vasile Ioniță. Așa cum el însuși declară, autorul preferă să spună lucruri serioase într-o manieră anecdotică, în care etimologia devine o știință interesantă, accesibilă și plăcută la citit. Informație științifică, cu asocieri neașteptate, povestire, umor. Calități nealterate nici azi, la 85 de ani, când folosește mai des cuvinte din sfera medicală, dar scrie la mașină și se bucură de succesele nepoților. (2017) N.. Sârbu

VASILE C. IONIŢĂ este un cunoscut cercetător reşiţean în lingvistică, autor a numeroase cărţi, studii şi articole în revistele de specialitate şi în presa locală. S-a născut în 24 martie 1932, în satul Poiana. Comuna Dolhasca, judeţul Suceava. A urmat cursurile şcolii primare în satul natal şi în oraşul Călăraşi-Târg din Basarabia, apoi Şcoala Normală din Chişinău şi Şcoala Normală „Spiru Haret” din Buzău. A fost învăţător, după care a urmat Şcoala de Ofiţeri Artilerie AA din Braşov. Din anul 1953 până în 1959 a fost ofiţer la regimentul de artilerie AA din Reşiţa, după care s-a retras pe motive de boală şi a revenit în învățământ ca învăţător, director de cămin cultural, în comuna Jebel, judeţul Timiş. După trei ani de stagiu în mediul rural, se înscrie la Institutul Pedagogic din Timişoara, iar după absolvirea acestuia se înscrie la Facultatea de Filologie de la Universitatea din Timişoara. În 1980 obţine titlul de doctor în filologie, avându-l ca îndrumător pe prof. Dr. doc. Romulus Todoran de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. În paralel cu studiile, a funcţionat ca profesor de limba română şi limba franceză la mai multe şcoli din Reşiţa, a fost inspector şi preşedinte al Comitetului pentru Artă şi Cultură din Caraş-Severin, lector (cenzor) al Comitetului pentru Presă şi Tipărituri, redactor la ziarul „Flamura” din Reşiţa, traducător principal de franceză şi rusă la fostul CCSITEH Reşiţa. A publicat consecvent din 1969, articole de lingvistică (onomastică, dialectologie, istorie a limbii, etimologie).

Am mai pierdut un OM.

Ada Botezan /UZPR Caraș-Severin

Comisariatul Județean de Mediu Hunedoara (din cadrul Gărzii Naționale de Mediu) – după cum ne informa în exclusivitate Remus Dumitru GUȚĂ (foto) în calitatea sa de comisar șef –  are atribuţii privind aplicarea politicii Guvernului în materia prevenirii, constatării şi sancţionării încălcării prevederilor legale privind protecţia mediului, inclusiv a nerespectării reglementarilor prevăzute în legile specifice din domeniile controlului poluării industriale şi managementului riscului, substanţelor şi preparatelor periculoase, biodiversităţii şi ariilor naturale protejate, fondului de mediu şi altor domenii prevăzute de legislaţia specifică în vigoare.

Pe teritoriul județului Hunedoara se desfășoară următoarele activităţi economice cu impact asupra protecției mediului și anume: producția de energie electrică şi termică, industria extractivă, siderurgie, creşterea animalelor, industria uşoară, fabricarea produselor metalice, producția de echipamente electrice și electronice, exploatare forestieră, prelucrarea lemnului, construcții, turism, colectare/valorificare/eliminare deşeuri, comerţ, industrie alimentară etc.

Teritoriul județului Hunedoara beneficiază de un statut legal de protecție la nivel național având un număr de 46 arii naturale protejate din care 4 sunt parcuri naționale, naturale și un geoparc a căror suprafață însumată reprezintă 25,44% din suprafața totală a județului.

De la începutul anului 2020 și până în prezent, la nivelul Comisariatului Județean Hunedoara al GNM, şi-au desfăşurat  activitatea  un număr de 15 angajați (12 comisari, comisar șef, 1 expert, 1 consilier juridic). Având în vedere profilul activităților economice enumerate mai sus, tendinţele de dezvoltare ale judeţului, amplasarea fizico-geografică a judeţului și evoluția epidemiologică de pe teritoriul României, în contextul apariției și răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2, comisarii din cadrul CJ Hunedoara al GNM pe parcursul anului 2020 și-au desfășurat activitatea fără întrerupere și au acordat o deosebită atenție următoarelor tipuri de controale:

– transferuri de deșeuri periculoase și nepericuloase, depozite de substanțe periculoase la care pot să apară pericole de accidente majore  (SEVESO), operatorilor care introduc pe piață lemn și produse de lemn, balastiere, cariere, iazuri piscicole, chimicale, instalații mari de ardere, vehicule scoase din uz, DEEE (deșeuri de echipamente electrice și electronice), organisme modificate genetic, specii protejate CITES, activități în arii protejate etc;

– verificarea operatorilor de salubritate cu privire la respectarea graficului de colectare, transport și depozitare a deșeurilor municipale precum și trasabilitatea deșeurilor infecțioase;

– inspecția depozitelor de deșeuri municipale/industriale neconforme, atât cele închise cât și cele care nu au fost închise la termen, precum și la cele conforme aflate în funcțiune;

– controale în vederea verificarii stadiului de realizare a măsurilor prioritare de guvernanță privind gestionarea deșeurilor municipale conform Planului Național de Gestionare a Deșeurilor având în vedere prevederile Ordonanței 74/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 211/2011, a Legii nr. 249/2015 și a OUG nr. 196/2015;

–  173 de petiții înregistrate și soluționate la nivelul CJ Hunedoara al GNM în anul 2020 până în prezent, fapt ce a condus la ocuparea unei perioade mari din timpul alocat desfăşurării activităţii comisariatului;

– controale efectuate în baza protocolului încheiat între AFIR, ANPM și GNM, în scopul verificării proiectelor depuse/contractate în cadrul măsurilor finanțate prin PNDR 2014-2020. În acest sens, până la data întocmirii prezentei informări, au fost înregistrate un număr de 231 de solicitări.

Activitatea instituției la nivelul județului Hunedoara este prezentată detaliat și pe pagina de FACEBOOK a instituției ce poate fi accesată la https://www.facebook.com/comisariathd.

Ioan Vlad

Georgeta-Ileana Cizmaș

Din cauza unor tertipuri inventate de factori de decizie din Republica Moldova, înregistrarea Sucursalei Chișinău a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România a fost greu de realizat, procedura întâmpinând diverse obstacole doar pentru faptul că este o Uniune a Ziariștilor Profesioniști „dintr-o țară străină”.

La 6 noiembrie curent, Sucursala Chișinău a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România a obținut o victorie importantă, fiind înregistrată oficial la Agenția Servicii Publice din Republica Moldova.

Suntem una dintre cele mai mari filiale din Țară având la momentul actual 90 de membri, între ei aflându-se cunoscuți oameni de cultură, scriitori, ziariști, academicieni (acad. Mihai Cimpoi, Nicolae Dabija, Aurelian Silvestru, Iulian Filip etc.).

Scopul nostru este să-i adunăm pe toți ziariștii într-o singură societate și să pledăm pentru o ziaristică fără granițe. Deviza noastră e: „Două țări românești și o singură presă românească!”

Sucursala Chișinău a UZPR are același statut și va activa conform principiilor și valorilor Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.

Doina DABIJA,

președinte al Sucursalei Chișinău

a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România

Având în vedere Hotărârea 52/2020 a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, transpusă în HG 935/2020 – după cum ne spunea Sorin Gabriel ISTRATE (foto), inspector şef adj. SSM – ITM Hunedoara recomandă agenţilor economici transpunerea în practică a respectivelor dispoziţii legale.

În acest sens acolo unde se poate organiza activitatea în regim de telemuncă se poate face acest lucru printr-o modificare a contractului de muncă aşa cum prevede Legea 81/2018.        

Modificarea clauzelor contractuale se va face printr-un act adiţional la contractul de muncă deja existent specificându-se astfel în mod expres că salariatul lucrează în regim de telemuncă. Pe lângă modificarea clauzei referitoare la locul muncii, angajatorul va mai trebui să includă în actul adiţional şi perioada (sau zilele) în care telesalariatul îşi desfăşoară activitatea la un loc de muncă organizat de angajator; locul sau locurile desfăşurării activităţii de telemuncă convenite de părţi; programul în cadrul căruia angajatorul poate să verifice activitatea telesalariatului şi modalitatea concretă de realizare a controlului; modalitatea de evidenţiere a orelor de muncă prestate de telesalariat şi responsabilităţile părţilor convenite în funcţie de locul/locurile desfăşurării activităţii de telemuncă, inclusiv responsabilităţile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, obligaţia angajatorului de a asigura transportul la şi de la locul desfăşurării activităţii de telemuncă al materialelor pe care telesalariatul le utilizează în activitatea sa, după caz; obligaţia angajatorului de a informa telesalariatul cu privire la dispoziţiile din reglementările legale, din contractul colectiv de muncă aplicabil şi/sau regulamentul intern, în materia protecţiei datelor cu caracter personal, precum şi obligaţia telesalariatului de a respecta aceste prevederi; măsurile pe care le ia angajatorul pentru ca telesalariatul să nu fie izolat de restul angajaţilor şi care asigură acestuia posibilitatea de a se întâlni cu colegii în mod regulat; condiţiile în care angajatorul suportă cheltuielile aferente activităţii în regim de telemuncă.

Telesalariatul beneficiază de toate drepturile recunoscute prin lege, prin regulamentele interne şi contractele colective de muncă aplicabile salariaţilor care au locul de muncă la sediul sau domiciliul angajatorului.

Totodată recomandăm luarea măsurilor de protecţie pentru tot personalul, eventual decalarea programului de muncă pentru unii salariaţi, acordarea echipamentelor de protecţie individuală, reamenajarea locurilor de muncă pentru a nu permite aglomerarea acestora, organizarea inclusiv a pauzelor de masă decalat pentru salariaţi, asigurarea curăţeniei şi dezinfectarea periodică a locurilor de muncă, reorganizarea traseelor interioare şi reactualizarea planului propriu de securitate şi sănătate în muncă prin includerea riscului de infectare cu noul Coronavirus. Se va acorda o atenţie deosebită grupurilor vulnerabile: femei lehuze sau care alăptează, persoane cu afecţiuni cronice, persoane care au vârsta peste 60 de ani sau persoane cu dizabilităţi.

În toate controalele pe care inspectorii de muncă le efectuează în această perioadă se vor verifica cu predilecţie măsurile pe care le iau angajatorii împotriva răspândirii virusului atât de dăunător.

Ioan Vlad

Georgeta-Ileana Cizmaș