Jurnaliști în linia întâi a profesiei – reuniune a conducerii UZPR cu membri ai Consiliului Național Consultativ

Cea de-a patra sesiune din seria întâlnirilor conducerii Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România cu șefii și coordonatorii de filiale din toată țara, reuniți în cadrul Consiliului Consultativ Național al UZPR, a fost un nou prilej de a „se lua pulsul” din teritoriu al organizației, de a se creiona repere ale activității viitoare și de a se evalua pilonii fundamentali ai evoluției UZPR, centrați pe suportul solid al celei mai puternice uniuni de creație din țară.

Pe agenda reuniunii s-au aflat teme de stringență și de primă importanță pentru jurnaliștii profesioniști și preocupările lor. Președintele UZPR, Doru Dinu Glăvan, a anunțat intrarea în organizație a încă 140 de colegi de breaslă care activează într-un trust de presă, cu alte zeci de dosare de înscriere în pregătire, precum și una dintre acțiunile din perioada imediat următoare, evocarea personalității lui Constantn Brâncuși chiar la Târgu Jiu, în contextul în care declararea zilei de naștere a marelui sculptor, 19 februarie, drept sărbătoare națională se datorează inițiativei susținute a unui jurnalist. La rândul său, purtătorul de cuvânt al Uniunii, ziaristul și scriitorul Miron Manega, a făcut din nou apel la solidarizarea filialelor în sprijinirea revistei pe care a fondat-o, „Certitudinea”, „publicație reactivă, care readuce în prim-plan materiale istorice scoase din circulație”.
Discuțiile au continuat cu intervenția Doinei Sgaverdia, coordonator al Filialei Caraș-Severin, care a punctat necesitatea onorării, la nivel central și local a unor jurnaliști-emblemă, cu ocazia împlinii unei vârste respectabile, acțiune care deja a avut loc în filială. O notă aparte a făcut-o referirea la revigorarea presei sătești, temă de mare actualitate între preocupările din Caraș-Severin.
Silvia Pintea, coordonator al Filialei Cluj UZPR, a făcut un apel emoționant pentru jurnaliștii care au avut de suferit în urma expunerii la pericolele pandemiei, jurnalismul fiind o „profesie extrem de periculoasă”. Consiliul Director al UZPR, prezent în integralitate la întâlnire, a aprobat un viitor demers susținut de Uniune către autorități, pentru sprijinirea concretă a acestor jurnaliști afectați de exercitarea profesiei în linia întâi a informării. „Membrii noștri au făcut față cu greu provocărilor generate de pandemie, în special cei care își câștigă existența ca reporteri, întrucât au fost restricționate foarte mult deplasările”, a detaliat și Adrian Marchiș, coordonatorul Filialei Maramureș.
Dumitru Țimerman, coordonatorul Filialei Satu Mare a UZPR, s-a referit la importanța parteneriatelor realizate la nivel local, între jurnaliștii profesioniști și publicațiile pe care le reprezintă și instituții care sporesc vizibilitatea și renumele UZPR, de instituție de utilitate publică. „Avem proiecte pregătite pentru anul 2021 și vom coopera cu conducerea de la București pentru accesarea de fonduri europene care să susțină jurnalismul”, a punctat Dumitru Țimerman. De asemenea, de la Botoșani a venit vestea unei fructuoase colaborări a Filialei Botoșani a UZPR cu Galeriile de Artă din localitate, pentru elaborarea și derularea unor proiecte culturale de înaltă ținută. „Ne-am sprijinit colegii în toate momentele dificile prin care au trecut, am fost alături de cei în situații defavorabile și mulțumim conducerii UZPR pentru implicare”, a spus coordonatorul Filialei, Florin Egner. Un alt anunț care a generat bucurie în cadrul reuniunii a fost cel al reeditării revistei de cultură „Ateneul arădean” și viitoarea lansare a unui volum despre jurnalism, elaborat în colaborare cu Universitatea „Aurel Vlaicu”, din Arad. Coordonatorul Filialei, Vasile Filip, a mai amintit și de lansarea la Arad a cărții semnate de jurnalistul și analistul de politică externă Corneliu Vlad – „Cavalerii noilor apocalipse. NU VĂ FIE FRICĂ!” – precum și de expoziția de lucrări de artă realizate de jurnaliști.

Vorbind despre o inițiativă a UZPR – lansarea unui demers prin care să fie adus în prim-planul preocupărilor discursului jurnalistic domeniul științei, Daniela Gîfu, membru al Consiliului Director, a punctat importanța domeniului, considerat „o decodificare a limbajului științific în mesaj jurnalistic, o adevărată comunicare a științei”. În acest context, președintele Doru Dinu Glăvan a anunțat un parteneriat cu Academia de Studii Economice din București, care pregătește specialiști în acest tip de limbaj jurnalistic.
Pe direcția promovării UZPR, o intervenție cu accente deosebite a fost cea a coordonatorului Filialei Iași, Constantin Radoslavescu, care a menționat distribuirea Revistei UZP concomitent cu alte publicații, parteneriatul cu Primăria Iași pentru derularea unor evenimente de ținută, precum și atragerea de jurnaliști tineri în rândurile UZPR, deziderat pentru care filiala își va accelera demersurile.
„Jurnalismul este o profesie unică și irepetabilă în universul oamenilor”, a sintetizat general de brigadă (rtr) dr. Gheorghe Văduva, membru al Consiliului Director, în asentimentul participanților la această ediție a unei serii de reuniuni care vor continua în perioada următoare.

Departamentul Comunicare

După cum ne-a obișnuit Societatea Literar-Artistică „Tibiscus” din Uzdin (Voivodina, Serbia), la încheierea lucrărilor Simpozionului Internațional „Oameni de seamă ai Banatului” este realizat un volum care cuprinde materialele prezentate cu acest prilej.

De curând a văzut lumina tiparului un nou astfel de volum intitulat Actele Simpozionului Internațional „Oameni de seamă ai Banatului”, volum îngrijit de prof. dr. Delia Muntean și de către scriitorul Vasile Barbu și apărut la Editura Ethnologica din Baia Mare, 2020.

Volumul cuprinde lucrările prezentate în cadrul ediției a XXIII-a a Simpozionului Internațional „Oameni de seamă”, desfășurat la Uzdin în perioada 18 – 20 aprilie 2019.

Cu bucurie menționăm că la această ediție a fost prezentat volumul  dnei. prof. Stela Boulescu, volum intitulat „Să vorbim corect românește”, apărut la Editura TIM din Reșița în anul 2019. În coordonarea Gabrielei Șerban, cartea a apărut sub egida Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” din Bocșa și este al 46 – lea volum din seria „Bocșa – istorie și cultură”.

De asemenea, tot în cadrul acestei ediții a Simpozionului Internațional „Oameni de seamă ai Banatului”, Gabriela Șerban a adus un omagiu sculptorului Tiberiu Bottlik la 135 de ani de la naștere și 45 de ani de la moarte, prilej cu care a fost vizionat și filmul documentar „Culorile singurătății” realizat la Bocșa în anul 2010 de Vasile Bogdan și Diana Trocmaier de la TVR Timișoara.

Ambele materiale se regăsesc în volumul coordonat de prof.dr. Delia Muntean și neobositul Vasile Barbu, așezând Bocșa și oamenii Bocșei la loc de onoare, pe harta culturală a Banatului istoric.

„B.C.”

De curând, la editura Graph din Reșița, a văzut lumina tiparului cel de-al patrulea volum de versuri semnat de dna. prof. Doina Gârboni.

Cartea se numește „Praf de lacrimă”, este dedicată familiei și beneficiază de o postfață semnată de dr. Ada D. Cruceanu.

„Natural că, la un nou volum de poeme, Doina Gârboni tinde să-și consolideze discursul, din ce în ce mai vizibil marcat de „tema cuvântului”, nu atât ca instrument al comunicării – deși nici acest aspect nu este neglijat – cât ca „adăpost”, ca protector al ființei și al „tăcerii” sale mereu veghind (la) trecerea timpului. Recurente, temele de bună tradiție în poezia lumii (natura, spațiul și timpul copilăriei, casa acesteia, luptând și ea cu timpul, un anume „dor”, aproape epurat de tușa erotică însă, ori „neliniștea gândului”) sunt nuanțat aduse în pagină, „tabloul” astfel rezultat devenind „un fel/De-a vorbi” de a „reprezenta” viziunea poetică în plasticitatea și muzicalitatea ei.” (Ada D. Cruceanu)

Doina Gârboni s-a născut în 10 septembrie 1947 în localitatea Valeapai, jud. Caraş-Severin.

A copilărit în localitatea natală unde a şi urmat cursurile şcolii primare.

Şcoala generală a urmat-o la Berzovia, iar liceul l-a absolvit la Bocşa.

Între anii 1967 – 1972 a urmat cursurile Facultăţii de Ştiinţe Naturale a Universităţii din Timişoara.

Din anul 1965 şi-a început activitatea ca profesor la Bocşa şi zona Bocşei (Vermeş, Dognecea), unde a deținut, în anumite perioade, și funcția de director.

Între anii 1973 – 1991 a trăit alături de învăţătorul Dorel Teodorescu, poet şi cunoscut animator cultural şi folclorist.

Doina Gârboni cochetează cu poezia din tinereţe, dar debutul editorial are loc abia în anul 2014 cu volumul de versuri „Dincolo de tăcere”, Timişoara: Eurostampa, volum îngrijit de Ada D. Cruceanu şi prefaţat de Ana Kremm. Cel de-al doilea volum de versuri se intitulează  „Alte lumini, alte umbre…”a apărut  în 2015 la editura Gordian din Timişoara sub îngrijirea aceluiaşi critic Ada D. Cruceanu; iar cel de-al treilea volum este, de fapt, o plachetă purtând semnătura Doinei Gârboni, a apărut sub egida revistei „Reflex” din Reșița în anul 2018 și cuprinde atât versuri cât și gânduri, meditații, mărturisiri ale autoarei. „Chemate, clamate și, uneori, supralicitate, alteori cu inocență combinate chiar dincolo de destinul ori puterea lor sintagmatică, cuvintele Doinei Gârboni au, și cu/în acest volum, menirea dată lor la debutul autoarei: să cuprindă «multe tăceri», conchide Ada D. Cruceanu în Postafața volumului/ plachetei/ „Tăcerea din cuvinte”(Reșița, 2018).

Gabriela Șerban

De curând, am primit în dar pentru fondul de carte al Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” Bocșa încă un volum semnat de frumoasa și, deja, cunoscuta poetă Daniela Marchetti.

Așadar, cartea se numește „Mic tratat despre cartografierea sufletului”, a apărut la Editura LiterPress din București în 2020 și este prefațată de scriitorul Radu Ulmeanu.

Daniela Marchetti s-a născut în 24 aprilie 1971 în Slatina (Olt), iar actualmente este stabilită în Italia. Este absolventă a Facultății de Medicină și Farmacie a Universității „Vasile Goldiș” din Arad și coordonează, alături de istoricul Ionel Bota, câteva proiecte în cadrul Clubului Mitteleuropa. De asemenea, este inițiatoarea Fundației „Arte Marchetti” și conduce revista lunară de cultură europeană „Arte”.

A debutat în anul 2018 cu volumul de versuri „Când stropii vremii curg precum nisipul” (Craiova: Editura Sitech, 2018, postfață de Ionel Bota); tot în 2018 îi apare la Editura Eikon din București volumul de poezie „Cine te iubește, îngere?” cu o prefață de Simona-Grazia Dima; în anul 2019, la Editura Brumar din Timișoara îi apare volumul „Levantul fără sfârșit” cu o prefață de Șerban Foarță, iar în 2020 va vedea lumina tiparului volumul de poezie „Quarantena conquist@...” sub egida Clubului Mitteleuropa, Oravița.

Din buna colaborare cu istoricul și criticul Ionel Bota rezultă și câteva volume: „Contribuții la istoria barocului muzical în Mitteleuropa”, volum apărut la editura TIM din Reșița în anul 2018; „Anul 1868. Eminescu și Banatul istoric”, carte apărută la editura David Press Print din Timișoara în anul 2018; de asemenea, o găsim în câteva antologii românești și italiene.

Daniela Marchetti este o apariție pe harta culturală a Banatului nu doar prin frumusețea cu care a fost înzestrată de Dumnezeu, ci, mai ales, prin talentul și sensibilitatea pe care le revarsă cu generozitate atât prin poemele sale, cât și prin diversele evenimente pe care le susține și inițiază.

În postfața volumului „Mic tratat despre cartografierea sufletului”, Radu Ulmeanu constată că: „Daniela Marchetti scrie cum respiră, deci cu o naturalețe desăvârșită” și conchide: „Pentru că poezia Danielei Marchetti este binecuvântată nu de zeii în care nu mai credem, ci de uriașul talent al unei poete cum nu mai sunt multe pe fața pământului”.

Mulțumindu-i Danielei pentru prietenie și daruri, voi reda poezia, care deschide acest frumos volum de aproape 160 de pagini, poem intitulat:

„viața îmi rostește numele

astfel începe totul

nu mai e loc

de virgulă

iar punctul e deja

pe câmpul de instrucție

copilăria s-a ascuns

în fotografii

fotografiile s-au ascuns

în album

albumul a fost negociat cu

adolescențaviața îmi rostește numele

(dialog cu Claudiu GRAMA director executiv  la Direcția pentru Agricultură Județeană Hunedoara)

– Ce reprezintă sectorul zootehnic în județul Hunedoara?

– Reprezintă un reper major în agricultura judeţului Hunedoara, dacă  ţinem cont şi de faptul că peste 70 % din totalul terenului agricol este format din pajişti şi culturi furajere în arabil. Chiar dacă condiţiile agrometeorologice ale acestui an nu au fost din cele mai prielnice, munca dedicată a celor ce deţin bazele de producţie din sectorul de creştere a animalelor a compensat aceste vitregii ale naturii, menţinând la cote normale efectivele de animale şi producţiile zootehnice.

– Cât despre efectivele de animale și păsări, ce ne puteți spune?

– Conform datelor colectate din teritoriu, efectivele de animale au o dinamică pozitivă faţă de  începutul  anului, înregistrându-se un efectiv la această dată de 42391 capete la specia bovine, un efectiv de 67553 capete la porcine și 312859 capete la specia ovine şi caprine.

Efectivul total de păsări la finele lunii octombrie a fost de 1096318 capete.

Sectorul cel mai afectat a fost cel apicol, unde efectivele de albine au înregistrat pierderi și o diminuare  de 18,4% faţă de 1 ianuarie 2020 (existând la această dată un număr de 47485 familii de albine).

Derularea prin Direcția pentru Agricultură Județeană Hunedoara a „Ajutorului de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie -mai 2020 asupra sectorului apicol” a avut rolul de a mai compensa din pierderile financiare ale acestui  sector, astfel că la nivelul județului, un număr de 434 beneficiari au depus cereri pentru solicitarea sprijinului financiar în cuantum de 25 lei/familia de albine, însumând un număr de 39549 familii de albine, suma totală solicitată și aprobată la plată fiind de 988725 lei.

Speciile cele mai dinamice ca evoluţie s-au dovedit a fi ovinele şi caprinele, care de altfel sunt  singurele ce au efective majorate faţă de anii precedenți, ținând cont și de faptul că activitatea de creștere a animalelor, şi în special a ovinelor, este preponderentă în județul Hunedoara, fiind influențată de suprafețele întinse de pășuni aflate în zona montană.

Efectivele matcă ale principalelor specii se prezintă astfel: 34890 capete vaci, juninci şi bivoliţe; 1783 capete scroafe şi scrofiţe; 238785 capete oi, mioare şi capre; 471769 găini ouătoare.

– Producțiile zootehnice, vă mulțumesc?

– Producţiile zootehnice pe primele 10 luni însumează o cantitate totală de 31171 tone carne, din care: 3708 t carne bovine, 4468 t carne ovine şi caprine, 15459 t carne porc și 7536 t carne pasăre.

La nivelul producţiei de lapte a fost înregistrată o cantitate totală de 928371 hectolitri lapte de vacă şi  231365 hectolitri lapte de oaie și capră. Producția medie este de 2871 de litri de lapte vacă/cap și 98 litri/cap la ovine şi caprine.  

În sectorul avicol, efectivul de aproximativ 1,1 milioane capete păsări, din care 471769 găini ouătoare,  au reprezentat bazele de producţie din care au fost obținute peste 67 milioane ouă şi 7536 t carne de pasăre.

– Cât despre impactul pandemiei asupra sectorului zootehnic, ce ne puteți zice?

– În contextul actual, pe fondul crizei declanșate de pandemia de COVID-19 și a impactului negativ asupra vieții, sectorul zootehnic reprezentat atât de gospodăriile țărănești, cât și de fermele mici de semi-subzistență reprezintă componente importante, atât pentru asigurarea securității alimentare, din perspectiva autoconsumului la nivelul populației din mediul rural, dar mai ales din cea a valorificării potențialului de productie a acestora și a posibilităților de a se integra în lanțurile de desfacere și a valorifica surplusul pe piață, sub formă proaspătă sau către industria de prelucrare.

Măsura 21 „Sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID-19″ are în vedere atenuarea efectelor generate de pandemie în ceea ce privește producția primară, iar acțiunile pentru compensarea pierderilor producătorilor primari în sectorul agricol vor contribui la restabilirea echilibrului economic, în special la nivelul sectorului agricol.

Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/UZPR