Fără doar și poate, după tragedia de la Spitalul județean din Piatra Neamț, societatea românească traversează o cumplită experiență.  Experiență care, spre cinstea ei, dovedește că știe și poate își regăsească solidaritatea și,în primul rând, puterea de trece peste orice bariere și stări conflictuale. Este grăitor în acest sens, că din toate colțurile țării vin către orașul de la Poalele Ceahlăului un impresionant număr de mesaje și de dovezi ale sprijinului concret pentru ca activitatea de la această foarte importantă instituție a sistemul public de să sănătate să revină cât de curând la normal.

 Sincer să fiu, dat fiind faptul că suntem în plină campanie electorală și cunoscând năravul politicianist de a face dintr-o nenorocire cal de bătaie împotriva dușmanilor jurați,  m-am temut că, și de data aceasta, se va petrece așa ceva. Adică vom avea din urgia de la Piatra Neamț,un nou scenariu Colectiv. Spre cinstea politicienilor și partidelor aflate în competiție așa ceva nu s-a întâmplat până acum și bine ar fi să nu se întâmple nici de acum înainte! Nu cunosc, mărturisesc, o declarație a unui lider de partid care să arunce în spinarea rivalilor răspunderea pentru tragedie. Bineînțeles a Partidului Social Democrat! La rândul său, președintele PSD, Marcel Ciolacu, a anunțat că partidul său a decis să își suspende, pentru moment, campania electorală. Spre cinstea sa- și trebuie să spun recunosc deschis acest lucru-, Președintele Klaus Iohannis a spus în cuvinte foarte frumoase și foarte simple că astăzi a fost la biserică și s-a rugat pentru victimele incendiului. Au fost și declarații ale unor personalități ale scenei politice, dar ele au vizat Executivul și nu un partid sau un lider anume.  În acest context, este de remarcat și faptul că jurnaliști care au un cuvânt greu de spus și entități reprezentative ale mass media nu s-au apucat să găsească, poate chiar înainte de a căuta!, persoane și formațiuni politice pe care să le eticheteze că sunt vinovate pentru urgia de la Spitalul județean  din Piatra Neamț. În schimb, au relatat și relatează, în timp real, de la fața locului, despre cursul evenimentelor.

Impresionante sunt, în egală măsură, aflăm că și românii de peste hotare cumplita încercare prin care trec oamenii din Piatra Neamț și, solidar cu ei, țara, au transmis  mesaje de compasiune dar și oferte concrete în sprijinul victimelor incendiului. În mod deosebit, țin să menționez mesajul unui conațional stabilit la Bruxelles, unde a fost internat medicul erou Cătălin Denciu, mesaj prin care cere domnul Belmondo Maximilian Bălașa îi roagă pe cei de acasă să îl ajute pentru a contacta familia medicului din Piatra Neamț, căreia îi pune la dispoziție, fără nici-o obligație pecuniară, cazare și un vehicul pentru a se deplasa unde va fi nevoie.

 În aceste împrejurări, este absolut de neînțeles și de neacceptat ieșirea ultra- guralivului Rareș Bogdan, care a confiscat lansat acest mai mult decât dureros subiect și a lansat. în spațiul public, o otrăvită compunere în care, bineînțeles, rezultă că PSD – și numai PSD- singurul vinovat pentru tragedia de ieri. Aș fi putut, recunosc să detaliez această încropeală cu pretenții justițiare, dar nu o voi face din respect pentru cei zece oameni care au murit ieri, pentru familiile lor și pentru cei care, la aceste ore, se lupă să nu mai fie și alte victime ale norocirii. Vreau, însă, să pun în evidență inadmisibila tentativă a vârfului de lance al PNL, pe deasupra deputat în parlamentul european, de a da, de pe  acum, justiției scenariul după care să își tragă concluziile. Fapt cu atât mai reprobabil cu cât, în prezent, importante forțe al ale poliției și ale lumii justiției investighează, la fața locului evenimentele, și până acum, din partea nici-uneia dintre aceste entități abilitate nu avem un răspuns sau, cel puțin, o concluzie de etapă. Motiv pentru care corect și cinstit este să așteptăm rezultatele anchetei și,numai după aceea să discutăm cu raportul în față.

 În final, o întrebare: oare înaltele oficialități ale Uniunii Europene au luat cunoștință de această brutală tentativă a euro-parlamentarului Rareș Bogda de a dicta, în scopuri vădit politice și în  slujba unor interese de partid? Vreau să zic  acestea nu mai provoacă îngrijorări ?

Șerban Cionoff

Sfatul medicului

(Recomandări ale medicului primar Ioan Mircea ARTEAN – Hunedoara)

Sub genericul „viața înainte de toate” putem afirma fără teama de a greși că, cea mai importantă datorie a noastră, a fiecăruia, este aceea de a depune toate eforturile pentru a ne promova un comportament responsabil în scopul apărării sănătății.

Sănătatea nu este o întâmplare, ci o realizare.

Menținerea ei se bazează pe măsuri înțelepte de prevenție. Trebuie să facem din sănătate un scut împotriva bolilor.

Să profităm deci, de fiecare clipă a sănătății noastre, căci aceasta nu se mai întoarce.

Ne aflăm într-o perioadă deosebită din punct de vedere al menținerii sănătății, o perioadă în care trebuie să ne protejăm viața, să ținem cu strictețe sub control valul de infecții datorită epidemiei cu COVID-19.

Pe acest fond, în fața volumului de infecții recomandăm:

-păstrarea permanentă a legăturii cu medicul de familie, folosindu-se teleconsultațiile;

-chiar dacă pacientul se află în spital, pentru un sprijin moral poate contacta cu încredere propriul său medic de familie;

-respectarea cu responsabilitate și strictețe a măsurilor oficiale necesare izolării virusului și a infectării cu acesta, toate menite reducerii și stopării ratei de extindere;

-să se respecte distanța fizică și să se igienizeze riguros mâinile;

-să se poarte corect masca pe față;

-evitarea aglomerării și a discuțiilor în public;

-folosirea vitaminei C și D3 și a cât mai multor lichide;

-evitarea așezării mâinii pe spații folosite în comun.

…pot spune că sănătatea este unul dintre cele mai mari daruri ale vieții și de păstrarea ei suntem responsabili fiecare dintre noi.

Să preluăm deci controlul asupra vieții noastre, îngrijindu-ne sănătatea.

Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmas/UZPR

(informații utile în contextul pandemiei COVID-19)

În aceste momente dificile, în vârtejul pandemiei COVID-19, este în interesul nostru, al tuturor, să facem ce este mai sigur, mai bine pentru toți.

Pe acest fond o rugăm pe tânăra Nicoleta PÂRVA (foto) – purtător de cuvânt al Casei de Asigurări de Sănătate Hunedoara – să ne vină în ajutor cu cele mai utile informații.

– Ce trebuie să fac dacă am semnele unei boli respiratorii sau alte semne despre care am auzit că pot fi caracteristice pentru COVID-19?

• Să rămâi acasă și să contactezi MF sau 112.  Cu medicul de familie vei discuta despre ce te supără și împreună veți decide dacă vă veți întâlni, dacă vei rămâne acasă pentru tratament, sau dacă este nevoie de testare pentru COVID-19.
• Vei fi testat dacă este necesar de o echipă specializată, care se va deplasa la domiciliul tău (decizia aparține Direcției de Sănătate Publică și serviciului medical de urgențe 112).

– Pe cine trebuie să anunț dacă sunt depistat pozitiv?

• Rezultatul pozitiv este transmis imediat de către laborator către Direcția de Sănătate Publică (DSP) teritorială și astfel ești luat în evidența DSP.
• Vei fi contactat de DSP pentru a fi transportat la o unitate abilitată pentru evaluarea obligatorie și pentru efectuarea anchetei epidemiologice.
• DSP va elibera în termen de maxim 30 de zile de la ultima zi a perioadei de izolare „Decizia de izolare” în baza căreia vei putea solicita concediu medical.

– Ce trebuie sa fac dacă am fost confirmat pozitiv și am ales să rămân la domiciliu?

• Inițial, este necesară o evaluare într-o unitate medicală abilitată (evaluare obligatorie prin lege).
• Te vei deplasa cu ambulanța către unitatea medicală abilitată. NU folosi în acest scop mijloace de transport proprii sau în comun!
• Te izolezi de restul familiei, reduci cât mai mult interacțiunea cu persoanele din jurul tău, porți mască atunci când ieși din zona de izolare.
• Dacă este posibil, vei folosi singur o cameră și o baie.
• Atunci când condițiile nu îți permit, încearcă măcar să dormi separat, să utilizezi continuu masca și să dezinfectezi toate obiectele de folosință comună după ce le atingi.
• Vei anunța medicul de familie pentru a fi luat în evidență.

Vei discuta zilnic despre starea ta de sănătate  cu medicul tău de familie prin consultații la distanță (telefon, internet).

– Ce fac dacă pe parcursul izolării starea mea de sănătate se agravează brusc?

• Vei apela urgent serviciul 112.

– Ce trebuie să știe persoanele sănătoase, familia, carantinate în aceeași locuință, sau cei declarați contacți direcți?

• Cei care aleg să rămână împreună cu tine vor primi o decizie de carantinare  pentru întreaga perioadă cât tu ești persoana izolată pentru COVID-19, dacă ai declarat în ancheta epidemiologică făcută de DSP aceste persoane.
• Vor respecta strict distanțarea față de tine pentru a reduce riscul de îmbolnăvire deoarece, mai ales în primele zile de boală, ești mai contagios.
• Își vor urmări atent starea de sănătate pentru a depista repede eventualele semne de boală.
• Vor contacta serviciul 112 sau medicul de familie dacă apar semnele unei boli respiratorii sau alte semne care pot fi caracteristice pentru COVID-19.
• Contactul direct este persoana apropiată de bolnavul COVID 19 (ați locuit împreună sau ați muncit împreună. Cei care, la rândul lor au venit în contact doar cu o persoană declarată ca fiind „contact direct”, nu cu un bolnav, nu vor fi carantinați chiar dacă locuiesc la aceeași adresă sau sunt colegi de muncă sau școală cu aceștia.

– Când trebuie să mă retestez după ce am fost diagnosticat?

• Conform reglementărilor în vigoare NU este necesară retestarea .
• Indiferent de rezultatele unui alt test, persoana bolnavă nu mai este considerată contagioasă la încheierea celor 14 zile de izolare, dacă nu prezintă simptome.

– Când și cum mă pot reîntoarce la muncă/școală?

• Te poți reîntoarce la activitatea anterioară după 14 zile, dacă nu mai prezinți simptome, fără a fi necesar un test pentru aceasta.
• Vei respecta în continuare toate regulile de protecție (obligatoriu cu mască în primele zece zile).

– Cum obțin documentele necesare pentru perioada de carantină sau izolare?

• Este esențială decizia de izolare/carantinare (după caz) emisă de DSP.
• Dacă ai ieșit din perioada de izolare de 14 zile (ai fost bolnav COVID-19), vei transmite medicului tău de familie decizia de izolare emisă de DSP și vei primi certificatul de concediu medical.
• Dacă ești elev sau student, vei primi un document util pentru motivarea absențelor și un aviz epidemiologic pentru reintrare în colectivitate.
• Dacă ai stat în carantină, fiind contact apropiat cu o persoană bolnavă COVID-19, vei prezenta medicului de familie decizia de carantinare emisă de DSP în baza căreia îți va fi eliberat concediul medical pentru perioada consemnată în decizie.
• IMPORTANT! Concediile medicale se eliberează retroactiv, în termen de 30 de zile de la ieșirea din izolare sau carantină.

Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/UZPR

Orice poveste are un final. Mai mult sau mai puţin fericit. La fel şi cum povestea în sine poate fi frumoasă sau foarte frumoasă. Mulţumim Domnului Profesor, colaborator al Radio România Reşiţa din 1996. La Radio Reşiţa a realizat rubricile: „Aşa… vă place istoria?”, „Să vorbim româneşte”, „Cuvinte bătrâneşti sau din istoria graiurilor bănăţene”. Vasile C. Ioniţă, un îndrumător pe calea corectă a limbii române.

Semnatar al sute de articole de specialitate în lingvistică şi nu numai, autor a peste zeci de volume, Vasile C. Ioniţă, sau Doctor-ICĂ aşa cum se autodenumea şugubăţ, ne-a lăsat amintiri frumoase. Domnia-sa a este şi autorul volumului „Lecturi interzise”, apărut în 2009, la Editura Banatul Montan Reşiţa. Autorul acestui volum, prof. Dr. Vasile C. Ioniţă, colaborator al Studioului Radio Reşiţa, deşi a debutat timpuriu într-o publicaţie provincială, a încredinţat primul său volum târziu, în 1972, volum modest ca întindere, insolit însă în privinţa conţinutului, acesta cuprinzând datele unei ample anchete întreprinse în judeţul Caraş-Severin (Glosar toponimic. Caraş-Severin). Şi-a declarat astfel interesul, devenit treptat pasiune, pentru cercetarea lingvistică (onomastică, pentru graiurile subdialectului bănăţean şi implicit pentru etimologie, folosindu-se de discipline conexe fără de care cele dintâi nu pot fi studiate). Glosarul, prefaţat de învăţatul Ioan Pătruţ şi bucurându-se de o bună primire în rândul cercetătorilor, i-a facilitat susţinerea tezei de doctorat cu o temă despre toponimia cursului superior al văii Timişului bănăţean, la Universitatea „Babeş Bolyai” din Cluj-Napoca.

Au urmat celelalte lucrări, cărora li s-au adăugat articole în presa de specialitate, limitându-se strict la filologie. Invitat în anul 1991 la Colocviul Romanitate-Românitate organizat de Sorbona 4, a surprins pe cei care îi cunoşteau preocupările că a prezentat o comunicare la secţiunea de politologie: „Consecinţele ofensivei totalitarismului împotriva literaturii”, scrie Doru Dinu Glăvan pe coperta 4.

MAI MULT CA LINGVISTUL – articol semnat de publicistul Nicolae Sârbu:

Scriind, zilele trecute, la un reportaj despre Anina, simțeam nevoia să cunosc etimologia unui nume de personaj, despre care bănuiam că are o semnificație ascunsă. Și la cine era să apelez, dacă nu la un specialist recunoscut cu care mă pot lăuda că am relații de amiciției Luat așa pe nepregătite, Moș Ioniță de pe Nergăniță, cum se alintă, promițându-mi să mai caute, să aprofundeze problema. Poate că aș fi trecut în rezervă, ca atâtea altele, bucuroasa noastră convorbire telefonică, dacă nu mi-ar fi ieșit în cale o altă fericită întâmplare. În deschiderea revistei „Bocșa culturală”, pe care o fac profesionist de niște ani buni, Gabriela Șerban și Gheorghe Jurma, foarte vizibil, un titlu: „Prof. Dr. Vasile C. Ioniță, la ceas aniversar”. Prin care revista consemna o manifestare omagială, pe care Biblioteca „Tata Oancea” din Bocșa îl aniversa pe unul din principalii săi donatori de carte. O personalitate proteică, trecută din păcate în uitare de cei din jur și de instituii culturale. Ni se reamintea, prin revista bocșeană, că lingvistul și condeierul, profesorul și memorialistul C. Ioniță a împlinit de curând venerabila vârstă de 85 de ani. Iar cărțile sale, dar și întreaga lui personalitate, spiritul tânăr și stilul direct de a spune unele adevăruri, uneori incomode, deranjante, merită un popas aniversar și urările noastre de bine. Iar din partea mea, în plus o duioasă recunoștință. Pentru câteva colaborări, amintite în treacăt aici. Mai mult decât anii de gazetărie la „Flamura”, cred că ne-au apropiat mai întâi numele profesorilor Ioan Pătruț și Romulus Todoran, lingviști de marcă din Cluj, unde Vasile C. Ioniță și-a luat doctoratul. Recunosc, i-am citit mai ales cărțile de proz șiI amintiri. Mai puțin pe cale de specialitate, toponimia și onomastica nefiind între pasiunile mele de forță. Și totuși, când am avut îndelungatul și stupidul proces cu o judecătoare din Reșița, pentru că m-am adresat ei, într-un titlu de ziar, cu „Fă”, am apelat la autoritatea lingvistică a domnului Ioniță. Îmi amintesc cum mi-a înmânat atunci o expertiză de patru pagini dactilografiate, pe care am depus-o fără succes la dosarul cauzei. Și cum aș Putea trece vreodată cu vederea faptul că „De o sută de ori Banat”, una din cărțile mele de suflet este „blindată” cu o caldă și competentă Prefață semnată de dr. Vasile C. Ioniță. Sau cronică de întâmpinare, publicată în revista „Reflex”, la o altă carte a mea: „La Paradisul mineral Gruescu”. Multă receptivitate, un stil direct și sincer.
Avem și o neîmplinire a colaborării noastre. Dar au existat explicații, dialog de bună-credință, astfel că nu s-a ajuns la ruptură. Așa cum a pățit-o cu alți foști prieteni. Dl Ioniță a donat Bibliotecii județene „Paul Iorgovici”, pe vremea când eram directorul instituției, un număr mare de scrisori, din valoroasa lui corespondență cu mari personalități ale lingvisticii românești. Am dat dispoziție ca ele să fie luate în inventar și fișate corespunzător, într-o mapă specială. Ulterior, donatorul a constatat că unele scrisori au dispărut. Ba i s-a insinuat cu perfidie că eu aș fi avut Doamne ferește, asemenea slăbiciuni de prestidigitator. Evident nu acesta era adevărul și dl Ioniță nu a crezut infamia și sentimentele reciproc amicale, iată, dăinuie și azi.
Îmi amintesc cât îl afectă faptul că, la 8o de ani, era ignorat în Cara? – Severin, dar continua să fie apreciat la Suceava, în bucovineanul său loc de baștină. A trăit și activat o viață în Banat unde nu merită să fie tratat ca o nevrednică „vinitură”. Cartea sa de debut din anul 1972, se intitulează „Glosar toponimic Caraș – Severin”. În 1976, sub egida Bibliotecii Județene Caraș – Severin, scoate o plachetă numită explicit „Banatul, parte integrantă și individualitate distinctă în contextul istorico-geografic și al spiritualității românești. Contribuții bibliografice. 1 Graiul bănățean”. Tot cât se poate de explicit este titlul cărții din 1982, de la Editura „Facla”: „Nume de locuri din Banat”. Pentru ca la aceeași editură să apară, în 1985, volumul „Metafore ale graiurilor bănățene”. În anul 1997 tipărește, la editura „Timpul” din Reșița, „Monografia localității Câlnic” și eseul monografic „Sabin Păutza”, dedicat marelui muzician româno-american, care trăiește azi în cartierul vecin, Moniom. Fără să-mi propun a face acum o bibliografie exhaustivă a lucrărilor sale dedicate lingvisticii, unele rod al colaborării cu Radio Reșița, pe vremea când director era acolo Doru Dinu Glăvan, trebuie amintite, la același capitol, „Contribuții lingvistice. Onomastică. Lexicologie”, din anul 2002, sau, cu un conținut mai larg cultural, „Dicționar de evenimente și personalități din Banatul istoric”, vol 1, 2007, „Memento. Evenimente și personalități din Banatul istoric”, vol 2, 2008, „Memoria cuvintelor”, editura „Banatul Montan”, 2010.
Un loc aparte în bibliografia lui Vasile C. Ioniță, unde regăsim omul, cu biografia, întâmplările, obsesiile? I visele sale, îl ocupă amintirile („Capricii”, editura „Timpul”, 1999), proza și memorialistică:
Aripi frânte” (2oo4), „Oglinzi infidele” și „Meandre” (editura „Intergraf”, 2005). Descoperim aici, pe lângă talentul de povestitor, spiritul polemic și dorința de a restabili adevărul ale „împuternicitului” (în care unii vedeau nedrept un cenzor fără scrupule), insinuări și înscenări care l-au scos de la catedră, pentru a se pensiona în 1990, ca traducător la dispărutul Institut de cercetări, unele adversități urmărindu-l până în ziua de azi.

         În același număr al revistei „Bocșa culturală”, putem citi un articol „Cangurul și pațachina”, semnat de Vasile Ioniță. Așa cum el însuși declară, autorul preferă să spună lucruri serioase într-o manieră anecdotică, în care etimologia devine o știință interesantă, accesibilă și plăcută la citit. Informație științifică, cu asocieri neașteptate, povestire, umor. Calități nealterate nici azi, la 85 de ani, când folosește mai des cuvinte din sfera medicală, dar scrie la mașină și se bucură de succesele nepoților. (2017) N.. Sârbu

VASILE C. IONIŢĂ este un cunoscut cercetător reşiţean în lingvistică, autor a numeroase cărţi, studii şi articole în revistele de specialitate şi în presa locală. S-a născut în 24 martie 1932, în satul Poiana. Comuna Dolhasca, judeţul Suceava. A urmat cursurile şcolii primare în satul natal şi în oraşul Călăraşi-Târg din Basarabia, apoi Şcoala Normală din Chişinău şi Şcoala Normală „Spiru Haret” din Buzău. A fost învăţător, după care a urmat Şcoala de Ofiţeri Artilerie AA din Braşov. Din anul 1953 până în 1959 a fost ofiţer la regimentul de artilerie AA din Reşiţa, după care s-a retras pe motive de boală şi a revenit în învățământ ca învăţător, director de cămin cultural, în comuna Jebel, judeţul Timiş. După trei ani de stagiu în mediul rural, se înscrie la Institutul Pedagogic din Timişoara, iar după absolvirea acestuia se înscrie la Facultatea de Filologie de la Universitatea din Timişoara. În 1980 obţine titlul de doctor în filologie, avându-l ca îndrumător pe prof. Dr. doc. Romulus Todoran de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. În paralel cu studiile, a funcţionat ca profesor de limba română şi limba franceză la mai multe şcoli din Reşiţa, a fost inspector şi preşedinte al Comitetului pentru Artă şi Cultură din Caraş-Severin, lector (cenzor) al Comitetului pentru Presă şi Tipărituri, redactor la ziarul „Flamura” din Reşiţa, traducător principal de franceză şi rusă la fostul CCSITEH Reşiţa. A publicat consecvent din 1969, articole de lingvistică (onomastică, dialectologie, istorie a limbii, etimologie).

Am mai pierdut un OM.

Ada Botezan /UZPR Caraș-Severin