Astăzi, când toată suflarea românească stă cu ochii pe ecranele televizoarelor pentru a afla cum s-a votat acasă la marele nostru aliat strategic și cine va fi viitorul președinte al Statelor Unite ale Americii, și aici, la București s-a dat un vot deosebit de important. Camera Deputaților a adoptat, cu 175 de voturi „pentru”, 33 de voturi „contra”      și 87 de abțineri, Legea prin care ziua de 4 iunie este instituită ca Zi a Tratatului de la Trianon. Vot care, după cum consemna într-o postare scrisă la cald, sub impactul emoțional al evenimentului, senatorul Titus Corlățean, inițiator al acestei legi alături de senatorul Șerban Nicolae, reprezintă ”un semn de respect pentru sacrificiul și pentru faptele de glorie ale înaintașilor noștri care au pus mai presus de orice interesele naționale ale românilor și au făcut posibil actul Marii Uniri de la 1 decembrie 1918 și, respectiv încheierea Tratatului de Pace de la Trianon”.

 Repet și întăresc, în condițiile în care opinia publică din România( mai corect spus: și opinia publică din România) este focusată pe subiectul alegerilor prezidențiale din SUA, a discuta despre votul de azi din Camera Deputaților în urma căruia această atât de necesară și, totuși, controversată lege a fost adoptată ar fi un semn că lansăm un subiect asupra căruia este prematur să ne pronunțăm. Ceea ce poate fi adevărat  dacă ținem  cont de faptul că, urmează să mai fie parcurse alte etape procedurale până când legea respectivă va fi promulgată de către președintele Klaus Iohannis și apoi publicată în Monitorul Oficial și care numai după aceea își va produce efectele. Motiv pentru care, foarte probabil, subiectul nu a figurat pe fluxul știrilor și,cu atât mai puțin, s-a bucurat de atenția președintelui Klaus Iohannis pentru a figura printre temele tele- recitativului de astă seară.

 Cu toate acestea, mă încumet să cred că atât votul de astăzi din Camera Deputaților cât și modul în care vor reacționa președintele Klaus Iohannis și clasa politică după acest vot reprezintă un test deosebit de semnificativ pentru maturitatea și consistența instituțiilor democrației din scumpa noastră patrie. Să începem cu repartizarea voturilor, adică să vedem cine a fost pentru, cine contra, dar și cine s-a abținut. Așadar, „pentru” au votat 175 de deputați de la PSD, PRO România, PMP, de la minoritățile naționale, ca și deputați cu titlu individual, iar „împotrivă” 23 de deputați ai UDMR. Surprinzător de mare, 85, fiind numărul deputaților care s-au abținut, deși, dacă vedem că aceștia provin din rândurile PNL și USR, nu cred că mai avem motive de mare mirare. Și asta pentru că, deși prin abținerea la vot respectivele persoane au vrut să se declare neutre, argumentul nu rezistă. Într-adevăr, cum puți să fii neutru, adică nici cu „da” , nici cu „nu” atunci când este vorba despre consfințirea unei zile de omagiere a Tratatului care- după cum atât de sugestiv scrie prof.univ. dr.Adrian Năstase în „Cuvântul înainte” la recenta ediție a revistei „Perspective” apărută sub egida Fundației Europene Titulescu și consacrată Tratatului de Pace de la Trianon-, marchează recunoașterea internațională a „dreptului românilor de ai fi o singură țară, pe considerente de neam, limbă și credință”? Cu atât mai mult cu cât, după cum remarca  tot Adrian Năstase, premierul în al cărui mandat România a negociat cu succes admiterea în Uniunea Europeană, „după terminarea războiului, Aliații(cu care fusese semnat Tratatul de Alianță dintre România și Antantă din august 1916 n.n.) nu au mai ținut cont de acest Tratat”. Nerecunoaștere sau, mai grav, contestare îndârjită a Tratatului de la Trianon care a devenit obsesie a unor politici revizioniste dintr-un anumit stat vecin. Și atunci mai poți să te declari „neutru” față de asemenea răstălmăciri grosolane, care contestă însăși identitatea  statului nostru național,unitar, indivizibil și independent?  Iar dacă, împotriva tuturor adevărurilor istoriei,  continui să spui că „da”, cu ce preț o faci?

 Pentru toate aceste motive, consider că electoratul românesc, fără deosebire de vârstă, profesiune, credință, apartenență politică și indiferent din care anume provincie istorică a țării provine, trebuie să țină foarte serios cont de această așa-zisă abținere. Care, de fapt, nu este decât o lașă și perfidă dezertare de la datoria de apăra și respecta Interesul Național al României Europene.

 După cum menționam mai înainte, Legea Zilei Tratatului de la Trianon , în forma adoptată de către Camera Deputaților, urmează să ajungă pe masa președintelui Klaus Iohannis. Care, de data asta, nu mai are loc de întors și trebuie să o promulge în termen de 10 zile. Trebuie să o promulge, fiindcă nu o mai poate retrimite la Curtea Constituțională sau la Parlament. Poate, însă, să pretexteze promulgarea legii invocând eventuale contestări ale legii depuse  de entități politice sau de personaje cu patent în specialitate.

 În aceste împrejurări, mă raliez , în mod deschis și pe deplin, acelor voci responsabile ale societății românești care îi cer președintelui Klaus Iohannis să promulge cu maximă celeritate Legea Zilei Tratatului de la Trianon. Practic, mai devreme de termenul de 10 zile cât prevede Constituția. Demersuri între care se remarcă în mod deosebit mesajul transmis azi de către Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, asociația profesională de creație a publiciștilor și jurnaliștilor din țară și din comunitățile românești de peste hotare. Fapt demn de menționat și pe care uniunea noastră profesională și de creație îl menționează în mod expres, un asemenea demers nu este făcut doar în numele nostru, al jurnaliștilor și al publiciștilor, ci vine după ce segmente reprezentative ale opiniei publice ne-au cerut să îl demarăm și să îl  transmitem până sus, în Dealul Cotrocenilor. Acolo unde își are biroul președintele Klaus Iohannis, cel care poate și trebuie să dea, în timp real, răspuns clar solicitării. Prin aceasta, domnia sa aflându-se în fața unui adevărat și extrem de sever test, putând să ne demonstreze dacă recunoaște sau nu consacrarea prin lege a Zilei Tratatului de la Trianon. O lege „care reprezintă, cu adevărat, o simbolistică esențială pentru identitatea românească și pentru statul român”.

 Am citat, recunosc, din mesajul pe care l-a postat, astăzi, senatorul Titus Corlățean. Domnia sa fiind, după cum am menționat, inițiator al legii, alături de senatorul Șerban Nicolae, dar, după cum la fel de bine știm, una dintre personalitățile politice față de care președintele Klaus Iohannis are o aversiune declarată și înverșunată. Fapt care, indiscutabil, vine în contradicție cu imparțialitatea și echidistanța politică la care îl obligă  statutul funcției de Președinte al României. Dar care aș vrea să cred că nu va afecta, în mod negativ, răspunsul domnului Klaus Iohannis la cererea de a promulga cu maximă celeritate Legea Zilei Tratatului de la Trianon.

Șerban Cionoff

Excelenței Sale Klaus Werner Iohannis,

Președintele ROMÂNIEI 

Domnule Președinte,

Astăzi, Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a aprobat cu o largă majoritate Legea  prin care ziua de 4 iunie este declarată Ziua Tratatului de la Trianon. Prin acest act legislativ solemn, Parlamentul României consfințește recunoașterea importanței istorice a Tratatului de pace semnat la Trianon în ziua de 4 iunie 1920, care a marcat recunoașterea juridică internațională a unirii Transilvaniei cu Patria Mumă, România, înfăptuită la 1 Decembrie 1918.

Având în vedere prevederile Constituției României, textul acestei legi vă va fi înaintat spre promulgare, urmând ca, după publicarea în Monitorul Oficial, să intre în vigoare. Cunoaștem, desigur, faptul că, anterior, dumneavoastră, domnule președinte ați transmis această lege spre examinare Legislativului, dar, în egală măsură, cunoaștem că obiecțiile pe care le-ați formulat au fost respinse după ce au fost examinate în comisiile de specialitate ale celor două Camere ale Parlamentului, de aici decurgând și temeiul juridic al votului de azi din Camera Deputaților.

În aceste împrejurări, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, asociația profesională a publiciștilor și jurnaliștilor din România și din comunitățile românești de peste hotare, se face putător al numeroaselor mesaje primite din partea unor entități și personalități reprezentative ale mediului politic, academic științific și cultural și vă cere să promulgați cu celeritate Legea privind celebrarea Tratatului de la Trianon. Vă transmitem cererea de a promulga legea înainte de a se scurge termenul de 10 zile prevăzut în Constituție, având în vedere faptul că, în această perioadă, la nivel central și local, se află în curs de elaborare proiectele manifestărilor culturale și educative consacrate Marii Noastre Sărbători Naționale de la 1 Decembrie, în marja cărora se regăsesc, în mod firesc și necesar, cele referitoare la importanța istorică și semnificațiile actuale ale Tratatului de la Trianon. 

 Noi, membrii UZPR, ziariști care ne desfășurăm activitatea în România sau peste hotare, suntem pe deplin conștienți de faptul că există anumite cercuri de interese și de influență care insistă ca Legea Zilei Tratatului de la Trianon să nu fie promulgată și chiar întreprind demersuri insistente în acest scop. La fel de bine, suntem conștienți de faptul că, din păcate, asemenea demersuri sunt sprijinite de către unele formațiuni politice sau din societatea civilă, cărora le-ar conveni ca dumneavoastră, domnule președinte, să amânați, poate chiar sine die, promulgarea legii adoptate astăzi. Aceasta fiind singura soluție, dat fiind faptul că Legea Fundamentală a Țării nu vă mai îngăduie să o retrimiteți Parlamentului sau Curții Constituționale și, pe cale de consecință, vă obligă să o promulgați.

 Având în vedere  toate aceste motive, vă solicităm, domnule președinte Klaus Iohannis, să promulgați cât mai curând Legea Zilei Tratatului de la Trianon, act de voință și de conștiință  pentru care vă asigurăm că veți avea respectul deosebit și deplina susținere a tuturor celor care se identifică, în mod irevocabil, cu marile opțiuni și aspirații ale României Europene.        

UNIUNEA ZIARIȘTILOR PROFESIONIȘTI DIN ROMÂNIA

De ani de zile, cimitirele romano-catolice din Banatul Montan sunt în 2 noiembrie, în ziua de comemorare a răposaților, tot mai sărace în vizitatori și în lumânări aprinse. Despre aceasta s-a amintit de foarte multe ori în revista lunară reșițeană de limbă germană „Echo der Vortragsreihe” = „Ecoul Asociației”.

La citirea unui asemenea articol, dr. Herwig Brandstetter din Graz / Stiria, membru de onoare al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților din Reșița, a luat inițiativa să lanseze un proiect numit „Ziua morților, 2003”. Era vorba despre „mai multe lumânări pe morminte de ziua de comemorare a morților”, după cum a spus dr. Brandstetter. La apelul lui către conducerea firmei „DRAUCH” din Hausmannstätten / Austria, care produce renumitele lumânări JEKA, pentru o sponsorizare, aceasta a donat spontan lumânări pentru cimitir.

Astăzi putem spune că ideea de atunci a fost un succes, dacă ne-am uitat la cimitirele noastre în anii de după demararea inițiativei, perioadă în care proiectul a continuat. Inițiativa din 2003 a avut continuitate și în 2020, deoarece dr. Herwig Brandstetter, fiind un om activ, a realizat un nou proiect și pentru acest an, chiar dacă situația pandemică în care ne aflăm a îngreunat cu mult acest lucru.

Lumânările donate au luminat iarăși, pe 1 și 2 noiembrie, de ziua de comemorare a morților după calendarul romano-catolic, în cimitirele germane din Bocșa, Dognecea, Sasca Montană și în Reșița (Cimitirul nr. 2-3). De aceasta au avut grijă adulții activi din localitățile amintite, bineînțeles respectându-se toate măsurile sanitare din perioada aceasta de pandemie (mască și mănuși de protecție, grupurile fiind formate din maximum 4 persoane).

Mulțumiri dr. Herwig Brandstetter, firmei „DRAUCH“, cât și adulților care au avut  grijă ca acest proiect să se realizeze și ca astfel multe lumânări să lumineze din nou în cimitirele germane din Banatul Montan.

Erwin Josef Ţigla