• 

• 

• 

• 

Joi 20 august 2020 membrii U.Z.P.R. au omagiat, în localitatea Orșova, personalitatea marelui gazetar român Pamfil Șeicaru, în cadrul unui mai amplu program de acțiuni periodice, inițiat cu timp în urmă, de către Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, având drept scop rememorarea acestei distinse personalități a jurnalismului din România.

Considerat unul dintre cei mai de seamă gazetari români, care și-a desfășurat activitatea între cele două războaie mondiale, Pamfil Șeicaru este și unul dintre fondatorii Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, în urmă cu 101 ani, 11 ianuarie 1919 marcând data constituirii acestei organizații profesionale, ce avea ca prim deziderat ,, profesionalizarea prin creaţia publicistică de mare ţinută, la nivel occidental”.

Evenimentul s-a desfășurat la Mănăstirea Sf.Ana, din Orșova, acest locaș sfânt fiind ctitorit chiar de către marele jurnalist, Hramul ,,Sfânta Ana”, fiind inspirat de numele mamei sale. Alegerea și importanța locului este dată și de faptul că Mănăstirea Sf.Ana este și locul de veci al lui Pamfil Șeicaru, din anul 2005, când s-a reușit aducerea și reînhumarea trupului său, pentru veșnică odihnă, în pridvorul sfintei mănăstiri.

La eveniment au participat membrii ai U.Z.P.R. din București și județele apropiate: Caraș Severin, Mehedinți, Gorj, Dolj, Timiș, în frunte cu președintele uniunii Doru Dinu Glăvan. Din partea filialei ,,Ștefan Naciu” – Caraș Severin, au participat: d-na Cecilia Vaipan, prof.dr. Ilie Cristescu și ing. Constantin Vlaicu.

Constantin VLAICU,

membru U.Z.P.R.–filiala ,,Ștefan Naciu” Caraș Severin

„…Der Lenz hat Rosen angezündet

An Leuchtern von Smaragd im Dom;

Und jede Seele schwillt und mündet

Hinüber in den Opferstrom.”

(Nikolaus Lenau)

„…În dom ard trandafirii roșii

Pe cruguri de smaragd și curg

Prinos jertfindu-i credincioșii

Din zori de zi până-n amurg.”

(trad. Șt.O. Iosif)

La ceas de încă pandemie și mijloc de lună august, iubitorii de artă și poezie și-au dat întâlnire la Centrul German „Alexander Tietz” din Reșița pentru un eveniment de suflet menit să emoționeze prin culoare, sunet și cuvânt.

Miercuri, 19 august 2020, în curtea Centrului German „Alexander Tietz” din Reșița, a avut loc un eveniment complex intitulat generic „Confluențe în luna lui secerar”.

Organizatorul și moderatorul Erwin Josef Țigla a propus iubitorilor de cultură două expoziții vernisate de criticul de artă Ada D. Cruceanu și pictorul Gustav Hlinka – o expoziție de  fotografie prilejuită de Ziua Mondială a Fotografiei și realizată de Erwin Josef Țigla, reprezentând imagini din orașul Split din Croația; cea de-a doua expoziție a aparținut pictorului bocșean Nicolae Potocean și a constat în peisaje, fiind cea de-a 14-a personală a lui Nik Potocean.

Și pentru că arta și culoarea se asortează cu poezia, organizatorii au propus un remember Nikolaus Lenau, poetul romantic austriac născut în 13 august 1802 în Banat, în localitatea Csatád, astăzi Lenauheim, și trecut în eternitate în data de 22 august 1850 la Oberdöbling în Austria.

Despre Nikolaus Lenau și legătura lui cu Banatul a vorbit criticul și istoricul literar Gheorghe Jurma; de asemenea, Erwin Josef Țigla și Viorica Farkaș au recitat versuri ale poetului bănățean în limbile română, germană și maghiară.

Tot cu acest prilej, poetul aninean Ion Rășinaru a fost invitat cu cel mai recent volum de poezie apărut în 2019 la Oravița sub îngrijirea istoricului literar Ionel Bota. „Versul uitat” este cel de-al 11-lea volum semnat Ion Rășinaru, volum în care, multe dintre poeme „par tablouri pictate cu râvna unui scenograf pur-sânge pentru o tragedie inspirată  de Strindberg: pe hârtia ce încă miroase a foșnet de frunze/creionez grijile mamei în arșița căutării/ de la capăt de ziuă până la scăpătat de soare/ cu îndemânarea mergătorului pe sârmă/ nopți nedormite în cântec de leagăn/ murmurat până la pietrificarea buzelor/ care amintesc de jertfa anei/în corsetul zidului cel fără de moarte…”, precizează criticul Ionel Bota în „Cuvânt de întâmpinare” la volumul „Versul uitat” (Oravița: Clubul Mitteleuropa, 2019).

Volumul a fost prezentat de criticul și istoricul literar Gheorghe Jurma, iar versuri au recitat Mihai Chiper și poetul Ion Rășinaru.

Evenimentul, care a îmbinat atât de frumos culoarea și cuvântul, a fost presărat cu armonii muzicale susținute de interpreta Elena Cozâltea, acompaniată de Angela Kovacs.

Așadar, Centrul German „Alexander Tietz” din Reșița a dăruit pasionaților de artă o seară a confluențelor culturale, o frumoasă întâlnire a artelor, și, în același timp, o seară a prieteniei și a bucuriei de a fi împreună dincolo de mască și pandemie.

O zi frumoasă de august. Poposim la sediul Primăriei din Teliucu Inferior. Admirăm cu plăcere un dialog sincer și calitativ între primarul ing. Gheorghe Daniel PUPEZĂ (în foto) cu câțiva oameni din satele aparținătoare primăriei, fapt ce se constituie într-o componentă esențială a activității acestuia. Acest moment exprimă competență și spirit de răspundere, o înțelegere benefică a importanței dialogului între primar și oamenii comunității.

Am reținut că aici, la Primărie, o idee se naște cu „viață” în ea pentru că este totdeauna bine gândită de echipa din jurul primarului, ea fiind utilă, interesantă. Aici, ideile se susțin și mențin pentru că se are încredere în ele, în eficiența lor.

Prezent lângă noi, viceprimarul Mircea MODÂRCĂ, cel care are o colaborare „sudată” cu primarul, ne-a prezentat cu mândrie firească câteva proiecte implementate și în curs de finalizare, finanțate prin Ministerul  Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, și anume: alimentarea cu apă potabilă a localității Izvoarele și a străzii Lacului (Cinciș-Cerna), ca de altfel canalizarea menajeră a acesteia. Se mai poate adăuga modernizarea dispensarului medical din comună și reabilitarea Școlii Gimnaziale din Teliucu Inferior. Există ordin de începere pentru amenajarea unui teren de sport în satul Cinciș-Cerna și a unui parc în Teliucu Inferior.

De notat că s-au depus proiecte pentru alimentarea cu gaz metan a satului Cinciș-Cerna, dar și pentru creșterea eficienței energetice în sistemul de iluminat public în întreaga comună.

Am încercat și un dialog cu primarul PUPEZĂ:

– Domnule primar, am înțeles că sunteți din nou candidat, din partea P.N.L., la „fotoliul” pe care acum îl dețineți. Zilele acestea, un fost siderurgist, astăzi pensionar, Gheorghe Junie din satul Cinciș-Cerna ne-a spus „Pentru toare realizările făcute de primarul PUPEZĂ în comuna noastră, merită să fie reales și, cu siguranță așa va fi!” … Deci, cum comentați?

– Pentru mine, contează faptele în folosul comunității. Voi continua implementarea proiectelor începute și voi demara altele noi, promovând în continuare dialogul cu oamenii.

Îmi doresc în comună o curățire a sufletelor, o primenire a preocupărilor de valoare culturală și spirituală, un respect pentru viața de la sat și oamenii acestuia, din rândul cărora până la urmă provenim cu toții.

Doresc să respect omul, țăranul, să fim mai buni, voioși și sănătoși.

 

Ioan Vlad

Georgeta-Ileana Cizmaș