Preotul organist mons. Josef Gerstenengst, la 25 de ani de la trecerea în eternitate

 Anul acesta, în ziua de 3 iulie se împlinesc 100 de ani de la nașterea preotului romano-catolic și maestru al muzicii de orgă, Josef Gerstenengst, fost preot vicar parohial la Biserica romano-catolică „Maria Zăpezii” din Reșița, între anii 1946 și 1958, cel care în București a făcut ca orga de la catedrala romano-catolică „Sfântul Iosif” să fie cu adevărat regina instrumentelor. Debutul carierei sale s-a făcut așadar la Reșița, cea care nu l-a uitat și îi păstrează memoria vie până în ziua de astăzi. În data de 31 martie 2017, Consiliul Local al Municipiului Reșița a luat hotărârea de a-l declara Cetățean de Onoare post mortem pentru activitatea sa pusă în slujba muzicii la Reșița.

Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița și Asociația Filateliștilor din Caraș-Severin marchează împlinirea celor 100 de ani de la nașterea preotului-organist Josef Gerstenengst, printr-un plic filatelic ocazional și o ștampilă adecvată. Întreaga corespondență care va fi trimisă de la Oficiul Poștal Reșița 1 în ziua de 3 iulie 2020, va fi obliterată cu această ștampilă.

În data de 3 iulie 2020, în curtea Bibliotecii Germane „Alexander Tietz” din Reșița, va fi organizat, începând cu orele 16.30, un scurt concert aniversar dedicat mons. Josef Gerstenengst. Programul va cuprinde:

  • Improvizație (pian) / Cristian Roșoagă;
  • Jean-Marie Leclair (1697 – 1764), Sonata op. 9, nr. 3 pentru vioară și pian; Partea 1 – Un loc o Andante, Partea a doua – Allegro / Robert Cristea, vioară – Mihály Cristea, pian;
  • Johann Sebastian Bach (1685 – 1750), Preludiu și Fugă în Sol Minor, nr. 16 BWV 861 (Din Clavecinul Binetemperat, volumul 1) / Mihály Cristea, pian;
  • Serghei Prokofiev (1891 – 1953), Studiul op. 2, nr. 4 / Mihály Cristea, pian;
  • Franz Liszt (1811 – 1886), Rapsodia Ungară nr. 6 în Re Bemol Major / Mihály Cristea, pian.

Duminică, 5 iulie 2020, la Biserica Romano-Catolică „Maria Zăpezii” din Reșița va avea loc de asemenea o scurtă evocare a personalității preotului și organistului Josef Gerstenengst.

Erwin Josef Ţigla

GABRIELA ȘERBAN – „Pandemia cărții” la Anina

Marți, 30 iunie 2020, la Anina – Caraș-Severin – s-a desfășurat, timid, un nou eveniment cultural dedicat cărții.

Intitulat „Pandemia cărții”, proiectul Casei de Cultură „Virgil Birou” Anina și Cenaclului „Gheorghe Azap – Mihai Moldovan” Oravița dă startul unor serii de manifestări cultual- literar-istorice, propunând iubitorilor de carte noi lecturi interesante și binefăcătoare pentru minte, inimă și suflet în orice vreme.

Coordonatorii evenimentului au fost Mihai Chiper (Anina) și Ion Gheorghe Chiran (Oravița), cei doi invitând, pentru această primă întâlnire post pandemie, două nume importante, reprezentative pentru cele două zone aliate în proiect: poetul Ion Rășinaru din Anina alături de poetul, istoricul, cercetătorul, criticul și istoricul literar Ionel Bota, personalitate marcantă a Oraviței și nu numai. Ambii și-au dăruit, cu acest prilej, cele mai recente volume.

Ion Rășinaru a venit în fața publicului iubitor de carte cu un nou volum de poezie intitulat „Versul uitat”, volum apărut la finele anului 2019, la Clubul Mittelruropa din Oravița, în colecția „Accente lirice, Oravița”. Este cel de-al 13-lea volum de autor al lui Ion Rășinaru, alături de volume precum: „Cioburi de silabe” (Reșița: TIM, 2006); „Suntem” (Oravița: Tipo Art, 2006); „Mugur de veghe” (Oravița: Tipo Art, 2008); „Lângă tâmpla râului” (Oravița: Clubul Mitteleuropa, 2008); „Anotimpuri în 17 picături” (Oravița: Clubul Mitteleuropa, 2009); „Ultimul îngheț” (Oravița: Clubul Mitteleuropa, 2011); „Cu lamura trecerii” (Oravița: Clubul Mitteleuropa, 2011); „Ecoul clipei” (Cluj-Napoca: Grinta, 2012); „Rânduri pentru râu” (Timișoara: Eubeea, 2013); „Translucid de rouă” (Timișoara: Eubeea, 2014); „Cearcănele Saharei” (Cluj Napoca: Grinta, 2015); „Cu zâmbetul prin Munții Banatului” (Reșița: TIM, 2016).

Prezent în diverse antologii de versuri și volume colective, Ion Rășinaru colaborează cu importante reviste ale vremii din Timișoara, Pitești, Craiova, Sibiu, Iași, București, Focșani, Lugoj, Reșița, Bocșa, Anina, Bozovici, precum și din Serbia și Italia.

Despre cartea lui Ion Rășinaru, Ionel Bota scrie: „La Ion Rășinaru avem o poezie prin spirit și soluții. Excelența evenimentului sufletesc, aici, acoperă superlativul „camuflării” destinului în semn, în indeniabilul oricăror „epigonisme” ale existenței. Dar eul auctorial, un eu reactiv întotdeauna, stabilește foarte „zgârcit” hotarele meditației („În universul alb/ tâmpla bate în silabe/ visele sunt litere ce dor/ sufletul se sufocă/ în corsetul prea strâns al pieptului”), își exprimă devoțiunile ca pe demersuri polarizând „energiile” sufletului candriu. Multe astfel de „disecții”, în fapt, o realitate în diacronie.”

„Versul uitat”, un volum frumos marca Ion Rășinaru, un  volum prefațat și  ilustrat de talentatul artist, de astă dată, Ionel Bota, un volum care merită lectura și felicitările cititorilor.

Cea de-a doua carte propusă la evenimentul din 30 iunie 2020 de la Anina aparține istoricului Ionel Bota și este un studiu monografic intitulat: Oravița și Țara Carașului în preistorie și antichitate”.

Volumul a apărut la finele anului 2019 la editura Tipo-Art din Oravița, în cadrul proiectului „Monografia orașului Oravița și a Țării Cărașului”. De altfel, Ionel Bota este cunoscut ca unul dintre cei mai harnici și prolifici cercetători, realizatori de studii monografice deosebit de importante și utile din Banat.  Între lucrările remarcabile elaborate amintim doar câteva care au tangență cu istoria, cartea, literatura: „Muntele și Poezia: eseu asupra poeziei lui Octavian Doclin” (Reiția: Timpul, 1997); „poemele îngerului bețiv” (Cerașu: Scrisul Prahovean, 1998); „Visul și inorogul – eseu asupra poeziei lui Nicolae Sârbu” (Reșița: Timpul, 1999); „Privirea și semnul – eseu despre poezia lui Gheorghe Zincescu” (Reșița: Timpul, 2000); „Bibliotecile din Banat între 1850-1918”(Reșița: Timpul, 2000); „Restituirea unei provincii (istoria liberal cărășană)” (Reșița: Timpul, 2000); „Povestitorul și provocarea destinului – eseu despre proza Ninei Ceranu” (Reșița: Timpul, 2001); „Eminescu și Oravița” (Reșița: Timpul, 2001); „Nostalgia arhaicului sau triumful narațiunii: eseu asupra prozei lui Nicolae Danciu Petniceanu” (Timișoara: Eurostampa, 2002); „Fals tratat despre „întemeierea” melancoliei – eseu asupra poeziei lui Iosif Băcilă” (Reșița: Timpul, 2002); „Istoria Teatrului Vechi din Oravița” (în volume: Reșița: TIM, 2003/ 2005); „În căutarea timpului – poveste. Eseu despre proza lui Marcu Mihail Deleanu (Reșița: Timpul, 2004); „Frigul postum” (Timișoara: Marineasa, 2005); „Drum de fier, cale bătrână…: contribuții tehnice românești la civilizația Europei. Prima cale ferată, Oravița-Iam-Baziaș (1854) și prima cale ferată de munte, Oravița-Anina (1863) (Reșița: TIM, 2006); „Ademenirea cuvintelor” (Reșița: TIM, 2006); „Proza lui Mircea cavadia – eseuri critice” (Timișoara: Marineasa, 2009); „Chipul melancoliei și alte mitologii subversive: despre cărțile lui Titus Crișciu” (Oravița: Clubul Mitteleuropa, 2009); „Zădărnicia punctului” (versuri; Oravișa: Clubul Mitteleuropa, 2009);„ Cartea despre povestea cuvintelor în anotimpul natal: poezia lui Nicolae Irimia” (Oravița: Clubul Mitteleuropa, 2009); „George Enescu la Oravița” (Reșița: TIM, 2011); „Mirajul provinciei: despre discursul identitar în opera lui Gheorghe Luchescu” (Reșița: TIM, 2011); „Banatul Montan și Independența României. Solidarități de ideal național la 1877 – 1878” (Reșița: TIM, 2012); „Contribuții la istoria barocului muzical în Mitteleuropa. Compozitori, interpreți și turnee muzicale în Banatul imperial, 1720 – 1800. Cazul Oravița” (coautor; Reșița: TIM, 2018) etc.

Personalitate complexă, Ionel Bota colaborează la numeroase reviste din țară și străinătate, dar este și inițiatorul câtorva prestigioase astfel de publicații.

Despre volumul prezentat, autorul afirmă: „ Cei care își încearcă harul condeiului în trecutul istoric, nu fac decât să realizeze regăsirea generațiilor și al efortului colectiv în memoria unui loc. De aceea, poate, de la premisa amintirii la împlinirea memoriei în scris, orice carte pe această temă reprezintă o provocare în căutarea timpului pierdut/regăsit prin confesiune. Dar este la fel de adevărat că exploatarea unei realități istorice presupune un discurs aparte, poate chiar unul exemplar, atunci când e vorba de a lua în calcul aspectele unui studiu aplicat. De la rădăcinile unei lumi în expansiune cultural-spirituală pe harta contoinentului la eflorescențele vitaliste ale spiritului aceluiași loc în lumea contemporană, textul comentariului istoric și acest tip special al discursului istoriografic, monografia orașului Oravița, un oraș românesc din Mitteleuropa, înseamnă un text ivit din dragoste. Altminteri, chiar și istoria acestui loc mirabil au scris-o, cu viața lor, oamenii, generațiile. ”

Oravița și Țara Carașului în preistorie și antichitate” este un volum atent ticluit, serios documentat, străjuit de note bibliografice, după cum ne-a obișnuit istoricul și scriitorul Ionel Bota. Un volum pentru care autorul merită felicitări, deoarece face cinste Oraviței și Țării Carașului!

Vernisajul expoziției de artă plastică „Reșița 249: Timp și contratimp“

Vineri, 3 iulie 2020, ora 16.30, curtea Bibliotecii Germane „Alexander Tietz” Reșița:

  • Vernisajul expoziției de artă plastică „Reșița 249: Timp și contratimp“, cu lucrări ale următorilor artiști plastici (în ordine alfabetică): Luciana Cristina Ionescu (București), Nik Potocean (Bocșa), Angelica Chici (Jimbolia), Elza Kaba (Jimbolia), Sandra Leila Coroian (Reșița), Viorica Ana Farkas (Reșița), Livia Frunză (Reșița), Niculina Ghimiș (Reșița), Adina Ghinaci (Reșița), Flavia Beatris Grădinaru (Reșița), Doina Hlinka (Reșița), Gustav Hlinka (Reșița), Eleonora Hoduț (Reșița), Gabriel Hoduț (Reșița), Gheorghe Molin (Reșița), Maria Tudur (Reșița), Tatiana Țibru (Reșița), Lia Popescu (Timișoara), Reghina Țîrnoveanu (Timișoara), precum și al unor elevi participanți de-a lungul anilor la Concursul cu caracter internațional „Copiii desenează ținutul natal”;
  • Premierea concursului online „Reșița 249“, desfășurat în perioada 22 mai – 1 iulie, dedicat iubitorilor istoriei și ai mediului înconjurător al municipiului nostru, avându-l coordonator pe prof. univ. dr. Gheorghe Popovici;
  • Mini-concert realizat cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la nașterea, la 3 iulie 1920, la Ciacova, a organistului de talie internațională, mons. Josef Gerstenengst, care a concertat de nenumărate ori în perioada 1946 – 1958 la Reșița, unde a slujit ca preot romano-catolic, Cetățean de onoare post mortem al Municipiului Reșița; coordonator: prof. Cristian Roșoagă.

Din Programul concertului:

Improvizație (pian) / Cristian Roșoagă;

Jean-Marie Leclair (1697 – 1764), Sonata op. 9, nr. 3 pentru vioară și pian; Partea 1 – Un loc o Andante, Partea a doua – Allegro / Robert Cristea, vioară – Mihály Cristea, pian;

Johann Sebastian Bach (1685 – 1750), Preludiu și Fugă în Sol Minor, nr. 16 BWV 861 (Din Clavecinul Binetemperat, volumul 1) / Mihály Cristea, pian;

Serghei Prokofiev (1891 – 1953), Studiul op. 2, nr. 4 / Mihály Cristea, pian;

Franz Liszt (1811 – 1886), Rapsodia Ungară nr. 6 în Re Bemol Major / Mihály Cristea, pian.

În vederea asigurării sănătății tuturor participanților, vor fi luate toate măsurile necesare conform Măsurilor și regulilor pentru evenimentele / acțiunile culturale organizate în aer liber, pe perioada stării de alertă, pentru prevenirea răspândirii COVID-19, așa cum sunt ele stipulate  de către instituțiile abilitate în acest sens, cuprinse în cadrul Ordinului nr. 2.941 / 1.120 / 2020 privind măsurile pentru prevenirea contaminării cu noul coronavirus SARS-CoV-2 și pentru asigurarea desfășurării activităților în condiții de siguranță sanitară în domeniul culturii, publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 531 din 19 iunie 2020.

Astfel, participanților la finisaj l-i se va măsura la intrarea în zona delimitată a evenimentului temperatura, prin termometru non contact și se va efectua triajul observațional, se va asigura, de asemenea, la intrare covor saturat cu dezinfectanți autorizați, vor fi puse la dispoziția participanților dezinfectanți de mână, iar în curte se va păstra distanța obligatorie de 2 metri între participanți. Nu în ultimul rând, vor fi separate intrarea în și ieșirea din locația evenimentului – din curte. De asemenea, este obligatoriu ca toți participanții să poarte măști de protecție la nivelul gurii și nasului, pe tot parcursul evenimentului.

Reșița, la 249 de ani de industrie

Astăzi se sărbătoresc 249 de ani de la aprinderea primelor două furnale la Reșița, „Josephus” și „Franziskus”, 3 iulie 1771 – momentul 0 a ceea ce astăzi este Reșița.

Anul trecut am primit din partea arhivistului Diecezei Romano-Catolice Timișoara, dr. Claudiu Sergiu Călin, copia înregistrării în matricolă a sfințirii celor două cuptoare. Înregistrarea se găsește la: „Matricula Baptisatorum, Copulatorum, Defunctorum 1758-1773 [et Conversorum, cum Status Animarum et informationes historicae] Paroeciae Karassova” (pagină nenumerotată, spre finalul volumului).

Textul în original în latină și traducerea în limba română și germană:

Annô ut Supra [1771] die 3ia Julÿ primavice benedictae sunt Cæ[sare]o Regiæae ustrinæ seu Hochöfen in Neo-erecto loco Montano Reschiza dicto per me Patrem Michaëlem Grosdich Administratorem Parochiæ Carashoviensis

(În anul de mai sus [1771], ziua 3-a a lui iulie, au fost binecuvântate cuptoarele cezaro-crăiești sau Hochöfen în nou întemeiatul loc montan Reșița [binecuvântare] rostită de mine Pater [=preot-călugăr] Michaël Grosdich, administrator parohial [=paroh] de Carașova)

(Im oben angegebenem Jahr [1771], am 3. Juli wurden die Kaiserlich-Königlichen Hochöfen im neu-gegründeten Montanistischen [Berg-] Ort Reschitza von mir Pater Michaël Grosdich Pfarradministrator in Karaschowa gesegnet).

Pentru a marca evenimentul, Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin împreună cu Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița și Asociația Filateliștilor din Caraș-Severin au editat un plic filatelic ocazional. De asemenea au realizat o ștampilă ocazională, aprobată de Federația Filatelică Română și de POȘTA ROMÂNĂ. Întreaga corespondență care pleacă astăzi de la Oficiul Poștal Reșița 1, va fi obliterată cu aceasta.

 

Erwin Josef Țigla,

INVITAȚIE

2020-07-02_085400

Joi, 2 iulie 2020, ora 21.30, curtea Universității „Eftimie Murgu” Reșița:

  • Proiecție de filme documentare dedicate Reșiței, în organizarea Muzeului Cineastului Amator; coordonator: Andrei Bălbărău.

Vineri, 3 iulie 2020, ora 16.30, curtea Bibliotecii Germane „Alexander Tietz” Reșița:

  • Vernisajul expoziției de artă plastică „Reșița 249: Timp și contratimp“, cu lucrări ale următorilor artiști plastici (în ordine alfabetică): Luciana Cristina Ionescu (București), Nik Potocean (Bocșa), Angelica Chici (Jimbolia), Elza Kaba (Jimbolia), Sandra Leila Coroian (Reșița), Viorica Ana Farkas (Reșița), Livia Frunză (Reșița), Niculina Ghimiș (Reșița), Adina Ghinaci (Reșița), Flavia Beatris Grădinaru (Reșița), Doina Hlinka (Reșița), Gustav Hlinka (Reșița), Eleonora Hoduț (Reșița), Gabriel Hoduț (Reșița), Gheorghe Molin (Reșița), Maria Tudur (Reșița), Tatiana Țibru (Reșița), Lia Popescu (Timișoara), Reghina Țîrnoveanu (Timișoara), precum și al unor elevi participanți de-a lungul anilor la Concursul cu caracter internațional „Copiii desenează ținutul natal”;
  • Premierea concursului online „Reșița 249“, desfășurat în perioada 22 mai – 1 iulie, dedicat iubitorilor istoriei și ai mediului înconjurător al municipiului nostru, avându-l coordonator pe prof. univ. dr. Gheorghe Popovici;
  • Mini-concert realizat cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la nașterea, la 3 iulie 1920, la Ciacova, a organistului de talie internațională, mons. Josef Gerstenengst, care a concertat de nenumărate ori în perioada 1946 – 1958 la Reșița, unde a slujit ca preot romano-catolic, Cetățean de onoare post mortem al Municipiului Reșița; coordonator: prof. Cristian Roșoagă.

Din Programul concertului:

Improvizație (pian) / Cristian Roșoagă;

Jean-Marie Leclair (1697 – 1764), Sonata op. 9, nr. 3 pentru vioară și pian; Partea 1 – Un loc o Andante, Partea a doua – Allegro / Robert Cristea, vioară – Mihály Cristea, pian;

Johann Sebastian Bach (1685 – 1750), Preludiu și Fugă în Sol Minor, nr. 16 BWV 861 (Din Clavecinul Binetemperat, volumul 1) / Mihály Cristea, pian;

Serghei Prokofiev (1891 – 1953), Studiul op. 2, nr. 4 / Mihály Cristea, pian;

Franz Liszt (1811 – 1886), Rapsodia Ungară nr. 6 în Re Bemol Major / Mihály Cristea, pian.

În vederea asigurării sănătății tuturor participanților, vor fi luate toate măsurile necesare conform Măsurilor și regulilor pentru evenimentele / acțiunile culturale organizate în aer liber, pe perioada stării de alertă, pentru prevenirea răspândirii COVID-19, așa cum sunt ele stipulate  de către instituțiile abilitate în acest sens, cuprinse în cadrul Ordinului nr. 2.941 / 1.120 / 2020 privind măsurile pentru prevenirea contaminării cu noul coronavirus SARS-CoV-2 și pentru asigurarea desfășurării activităților în condiții de siguranță sanitară în domeniul culturii, publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 531 din 19 iunie 2020.

Astfel, participanților la finisaj l-i se va măsura la intrarea în zona delimitată a evenimentului temperatura, prin termometru non contact și se va efectua triajul observațional, se va asigura, de asemenea, la intrare covor saturat cu dezinfectanți autorizați, vor fi puse la dispoziția participanților dezinfectanți de mână, iar în curte se va păstra distanța obligatorie de 2 metri între participanți. Nu în ultimul rând, vor fi separate intrarea în și ieșirea din locația evenimentului – din curte. De asemenea, este obligatoriu ca toți participanții să poarte măști de protecție la nivelul gurii și nasului, pe tot parcursul evenimentului.

INVITAȚIE

2020-07-01_080549

Miercuri, 1 iulie 2020, ora 17.30, curtea Bibliotecii Germane „Alexander Tietz” Reșița:

  • Finisajul expoziției de artă plastică Elena Șămanțu (Deta) și Viorica Ana Farkas (Reșița).

În vederea asigurării sănătății tuturor participanților, vor fi luate toate măsurile necesare conform Măsurilor și regulilor pentru evenimentele / acțiunile culturale organizate în aer liber, pe perioada stării de alertă, pentru prevenirea răspândirii COVID-19, așa cum sunt ele stipulate  de către instituțiile abilitate în acest sens, cuprinse în cadrul Ordinului nr. 2.941 / 1.120 / 2020 privind măsurile pentru prevenirea contaminării cu noul coronavirus SARS-CoV-2 și pentru asigurarea desfășurării activităților în condiții de siguranță sanitară în domeniul culturii, publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 531 din 19 iunie 2020.

Astfel, participanților la finisaj l-i se va măsura la intrarea în zona delimitată a evenimentului temperatura, prin termometru non contact și se va efectua triajul observațional, se va asigura, de asemenea, la intrare covor saturat cu dezinfectanți autorizați, vor fi puse la dispoziția participanților dezinfectanți de mână, iar în curte se va păstra distanța obligatorie de 2 metri între participanți. Nu în ultimul rând, vor fi separate intrarea în și ieșirea din locația evenimentului – din curte. De asemenea, este obligatoriu ca toți participanții să poarte măști de protecție la nivelul gurii și nasului, pe tot parcursul evenimentului.