Zi: 28 iulie 2020

REVISTA  REFLEX – 20 DE ANI DE APARIȚIE

/ uzpcarasseverin / Scrie un comentariu

Cu 20 de ani în urmă, în iulie 2000, la Reșița apare revista de artă cultură și civilizație REFLEX, serie nouă. Redactor șef: poetul Octavian Doclin, redactor: criticul Ada D. Cruceanu. Mai apăruse, o publicație cu acest titlu, dar a avut o apariție episodică. Doar vreo trei numere. Era înainte de decembrie 1989 și avea format de ziar. Altfel, această primă apariție a abordat teme curajoase pentru acele vremuri, inedite chiar. Dacă aș invoca doar subiectul deportării în Bărăgan, sub semnătura unui scriitor țăran, și ar fi edificator. Însă, tradiția culturală a Banatului – remarcată și apreciată, de la istoricul Nicolae Iorga, la scriitorii Goga, Camil Petrescu sau Lucian Blaga -, un prezent cultural activ, cu implicarea scriitorilor, muzicienilor, a artiștilor plastici, inclusiv peisajul publicistic, impuneau o permanență.
Primul număr din revista REFLEX, serie nouă, nu lasă să se înțeleagă ambiții prea mari. Nici ceea ce va deveni cu adevărat în cei 20 de ani de apariție: o adevărată pagină de istorie culturală a Banatului cu deschidere spre țară, spre Europa valorilor și spre lumea în care trăim. Pășind, odată cu anumiți colaboratori, și peste Ocean.
Curând însă urma să ne lămurească redactorul șef, poetul Octavian Doclin. Argumentația sa pentru traiectul acestei reviste (REFLEX, Anul I /serie nouă/, nr.3, decembrie 2000), a pornit de la peisajul bogat al presei culturale din Banat. „Mai întâi să reamintim că în Banat, azi, apar mai multe reviste: cunoscutul Orizont timișorean, apoi, tot în metropola Banatului, Orient Latin și Anotimpuri Literare și, poate dacă nu ar fi inutil și păgubos politizată Vrerea (serie nouă) – cunoscută pe … vremuri revistă a regretatului nostru cărășean, Ion Stoia Udrea, uica Nițu, cel care împreună cu Romul Ladea și Virgil Birou, forma petale mândre ale trifoiului cărășean -, Semenicul reșițean, Confluențe (Oravița), Interferențe (Caransebeș), Almăjana (Bozovici). Să mai amintim și dispărutele, pe traseele potrivnice revistelor culturale ale ultimului deceniu, Meridianul Timișoara și Dreptul la timp (Timișoara) și mai recent, Paralela 45, suplimentul ziarului Renașterea Bănățeană, cu foarte multe servicii pentru cultura și literatura acestui spațiu”. Bogat peisajul și totuși… „Pentru cunoscători este inutil să spunem că aceste publicații, sunt aproape în întregime, literare. Banatul, în momentul de față, nu are o revistă cu un profil mai larg de cultură (să nu se înțeleagă, Doamne ferește, că literatura nu-i parte din domeniul culturii – și ce parte!). Dar în perioada interbelică a avut – și nu una oarecare! Chiar cu titlul BANATUL. Revistă trilingvă (română, germană, maghiară), Banatul s-a bucurat de colaboratori, bănățeni sau nu, care au făcut, fac și vor face fală culturii române: Lucian Blaga, G. Călinescu, Camil Petrescu, Aron Cotruș – să-i amintim doar pe aceștia. Imediat după decembrie ’89 a avut loc o încercare de editare în serie nouă a respectivei reviste, dar ea a fost repede sufocată de numeroasele efemeride ce au invadat România în acele zile”. Ei, în acest peisaj publicistic își anunță Octavian Doclin proiectul: REFLEX (serie nouă) va fi „o revistă despre arta, cultura și civilizația Banatului de azi și din totdeauna, scrisă de oamenii lui, dar deschisă și celor care au ceva de spus despre o tradiție și statut cultural mai aparte (doar ne aflăm în Mitteleuropa, nu?), decât al celorlalte provincii românești, dar nu străin de ele”.(REFLEX, Anul I /serie nouă/, nr.3, decembrie 2000).
Timp de 20 de ani, Revista REFLEX a dat formă și fond acestui proiect. Lucrurile s-au complicat frumos și în paginile sale s-au adunat la sfat: tradiția folclorică (prima sosită) și etnografia cu tradiția industrială a Banatului Montan, critica poeziei cu poezia criticii, cercetarea în domeniile umaniste cu cercetarea industrială și științifică, istoria, sociologia, artele plastice. Subiectele care țin de credință și spiritualitate. Au fost abordate teme de mare importanță pentru Banatul de astăzi și din totdeauna: Paul Iorgovici – primul semiotician al culturii române; Nicolae Stoica de Hațeg – 250; Centenarul Romul Ladea (1901-2001) – comemorare și aniversare pusă în legătură cu o altă personalitate a spiritualității românești: Lucian Blaga; 230 de ani de metalurgie la Reșița; Banatul și Marea Unire ș.a. Au fost publicați poeții și scriitorii Banatului. S-au născut rubrici care au pus în evidență valorile și personalitățile bănățene, unele dintre ele uitate de contemporaneitate, cum a fost Cornel Grofșoreanu „un intelectual provincial al Mitteleuropei” (dr. Carmen Albert). Altele care se prelungesc în eventuale apariții editoriale: „O propunere de istorie a poeziei din Banat” de Ghe. Secheșan. S-a vorbit despre: Reșița -„Orașul cu poeți”; Reșița filologică.
Îndemnul cronicarului Nicolae Stoica de Hațeg „… și ține-te de Banat”, a devenit într-un alt mod, cel contemporan, motto-ul revistei și al unor demersuri din interiorul său. Interesat de modul în care sunt percepute istoria, tradițiile și cultura Banatului, Octavian Doclin face, chiar pe la începuturile apariției revistei REFLEX, o anchetă în rândul creatorilor. Iată ce răspunde poetul Vasile Dan, redactor șef al revistei ARCA, din Arad: „…percep Banatul ca un areal cultural mai bine prin actualitatea temporal apropiată, dacă nu contemporană. O realitate populată de nume grele și inconfundabile ale literaturii și culturii române: Romul Ladea, Sorin Titel, Livius Ciocârlie, Cornel Ungureanu, Mircea Martin, Petre Stoica, până la inițiatorul acestei reviste și anchete”. Toate aceste „ nume grele și inconfundabile” și-au găsit locul în paginile revistei. Pe lângă însă se mai regăsesc și alte personalități. Scriitorul Ioan Marin Almăjan e prezent în revistă, de la primul număr până la cel de azi. Cornelia Ștefănescu, regretatul Toma George Maiorescu, Radu Ciobanu, Alexandru Ruja, Adrian Dinu Rachieru, Adriana Babeți sau Marcel Corniș Pop, sunt semnături care aduc un plus în paginile celor 20 de ani.
Fără să fie concentrată excesiv și în exclusivitate pe ideea bănățeană, Revista REFLEX a abordat și subiecte care țin de conectarea noastră la Europa valorilor: „A treia Europă”, „Ideea europeană”.

***
Începând cu 12-13 iulie 2001, pe lângă revistă și în completarea ei, la Băile Herculane se organizează Colocviile REFLEX. Împreună, colocviile – la început cu participare națională, apoi internațională – și revista dobândesc forța unui adevărat fenomen cultural – Fenomenul REFLEX. Prima temă pusă în dezbaterea participanților la colocvii a fost: „Banatul – topos al interferențelor culturale”. În ediția din 2002, regină a fost tot istoria: „Banatul, o istorie ignorată”, cu participarea a trei personalități: Academicianu Mircea Martin și istoricii: Valeriu Leu și Nicolae Bocșan. Temele care au urmat au fost cât se poate de diverse. De la „Conceptul de geografie literară”, susținut de Cornel Ungureanu, la „Rugul Aprins”, o abordare pornind de la prezentarea Prea Onoratului Părinte Protopop Vasile Petrica, sau o dezbatere interesantă, provocatoare, despre „Arta contemporană”, ilustrată cu opera maestrului Silviu Oravitzan, artist plastic cu recunoaștere europeană. Un colocviu care s-a făcut remarcat, ba chiar a devenit remarcabil, și prin prezența criticului de artă Pavel Șușară, cu a cărui opinie îmi face plăcere să închei aceste rânduri: „Contemporan este cel care face altceva decât au făcut în mod tradițional artiștii și cel care duce la disoluția formei tradiționale”.

Dorina SGAVERDIA / UZPR

Finisaj al miniexpozițieei retrospective „Zoltán Falusy”

/ uzpcarasseverin / Scrie un comentariu

În data de 29 iulie se vor împlini 115 ani de la nașterea unei figuri emblematice a mișcării plastice reșițene din a doua partea a secolului trecut. Este vorba despre pictorul și făuritorul de tinere talente Zoltán Falusy. El este cel care a plămădit generații întregi de artiști plastici pe scena picturii reșițene, i-a făcut să îndrăgească pânza, penelul și culorile. Și astăzi mai sunt mulți reșițeni iubitori în ale picturii, care provin din școala creată de Zoltán Falusy și care își manifestă recunoștința pentru ceea ce au învățat de la el.

Zoltán Falusy s-a născut la Arad, în 29 iulie 1905, și a trecut în eternitatea în Cetatea de foc de atunci a Reșiței, la 11 aprilie 1976. Realizările sale în ale artei plastice înfrumusețează și astăzi multe case ale reșițenilor, fie că trăiesc aici sau pe alte meridiane.

Amintind câteva date biografice ale sale, Franz K. Schlotter și Marius Barbu au scris în articolul lor, publicat în limba germană în „Banater Berglanddeutsche. Mitteilungsblatt des Heimatverbandes Banater Berglanddeutscher e.V.“, München – Wien, an 16, nr. 93, iulie – august 2000, următoarele: „La 29 iulie 1905 se năștea la Arad Falusy Ágoston (acesta fiind numele maghiarizat al sasului Augustin Folbert), al doilea fiu al unei familii extrem de sărace. Zoltán Falusy a absolvit doar două clase primare și la vârsta de 14 ani a fost nevoit să muncească în uzina din Reșița, ca ajutor de strungar, ca să-și ajute familia. În perioada 1920 – 1922 a fost elev la cursurile fără frecvență ale L’ école de design de Paris, în timp ce învăța limba franceză ca autodidact, limbă de care s-a folosit până la sfârșitul vieții. Cursurile de desen i-au educat concepțiile și simțirile artistice și acestea au dus la hotărârea de a se dedica picturii. Fiind bolnăvicios încă din copilărie, din cauza subnutriției, artistul a hotărât mai târziu să nu se căsătorească niciodată și și-a pus toată priceperea în slujba familiei de origine și a societății. Începuturile talentului său artistic s-au materializat în decorațiunile portului popular din satele cărășene, în desene în cărbune după fotografii de nuntă ale țăranilor, ca și în diferite portretizări. La începutul anilor ᾽30 a preluat decorarea bisericilor din Săcălaz, Bocșa, Teremia Mare, ca și icoanele de altar ale bisericilor din Lipova, Arad și altele. Au urmat anii de război în care și-a împărțit puterea de muncă între artă și depășirea greutăților cotidiene ale familiei. După război a fost pictor la SOVROM, mai târziu la Madosz și apoi, până la pensionare, a activat la Casa de Cultură a Sindicatelor din Reșița.”

O primă manifestare în secolul XXI în amintirea lui Zoltán Falusy a fost organizată la Reșița în toamna anului 2015, la Centrul Social „Frédéric Ozanam”. Repetând această inițiativă, Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița a organizat începând cu data de 17 iulie a.c., la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” o expoziție retrospectivă cu lucrări puse la dispoziție de Maria Fabricky din Reșița.

În data de 29 iulie, începând cu orele 17.00, în curtea Bibliotecii Germane se va organiza un finisaj al acesteia, de data aceasta cu public, la care sunt invitați toți cei care l-au cunoscut pe Zoltán Falusy, o personalitate emblematică și totodată insolită a celei de a doua jumătăți a secolului trecut pe meleagurile reșițene.

Totodată, pe paginile de Facebook ale Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” Caraș-Severin și ale Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin (Demokratisches Forum der Banater Berglanddeutschen) vor fi încărcate imagini cu creații ale celui comemorat, aflate în colecții private ale dr. Gábor Bibza, Mariei Fabricky și ale familiilor Fiat și Balasz.

Cu prilejul împlinirii a 115 ani de la naștere, au fost realizate și totodată aprobate de către POȘTA ROMÂNĂ prin Federația Filatelica Română o ștampila și un plic ocazional care vor aminti în viitor despre evenimentul din 29 iulie 2020.

În vederea asigurării sănătății tuturor participanților, vor fi luate toate măsurile necesare conform Măsurilor și regulilor pentru evenimentele / acțiunile culturale organizate în aer liber, pe perioada stării de alertă, pentru prevenirea răspândirii COVID-19, așa cum sunt ele stipulate  de către instituțiile abilitate în acest sens, cuprinse în cadrul Ordinului nr. 2.941 / 1.120 / 2020 privind măsurile pentru prevenirea contaminării cu noul coronavirus SARS-CoV-2 și pentru asigurarea desfășurării activităților în condiții de siguranță sanitară în domeniul culturii, publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 531 din 19 iunie 2020.

Astfel, participanților la finisaj l-i se va măsura la intrarea în zona delimitată a evenimentului temperatura, prin termometru non contact și se va efectua triajul observațional, se va asigura, de asemenea, la intrare covor saturat cu dezinfectanți autorizați, vor fi puse la dispoziția participanților dezinfectanți de mână, iar în curte se va păstra distanța obligatorie de 2 metri între participanți. Nu în ultimul rând, vor fi separate intrarea în și ieșirea din locația evenimentului – din curte. De asemenea, este obligatoriu ca toți participanții să poarte măști de protecție la nivelul gurii și nasului, pe tot parcursul evenimentului.