Având la bază liniile directoare emise de Institutul de Sănătate Publică din Marea Britanie (https://www.gov.uk/government/publications/covid-19-decontamination-in-non-healthcare-settings/covid-19-decontamination-in-non-healthcare-settings) – după cum ne informa Sorin Gabriel ISTRATE (în foto), consilier – ITM Hunedoara vine cu noi recomandări ce se adresează angajatorilor din sectoarele non medicale, care trebuie să asigure servicii de curăţenie în unităţi. Scopul vine în sprijinul angajatorilor pentru luarea unor măsuri de prevenire şi protecţie, acestea necesitând a fi adaptate la unicitatea și specificitatea fiecărei întreprinderi/unități.

Potrivit Legii nr. 319/2006, actualizată, angajatorul are obligaţia de a asigura securitatea și sănătatea lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă. De asemenea, lucrătorii trebuie să-şi îndeplinească sarcinile de muncă în conformitate cu instrucţiunile primite din partea angajatorului, astfel încât să nu se expună la pericol de infecție cu noul Coronavirus (SARS-CoV-2) şi să prevină expunerea altor persoane care ar putea fi afectate de acţiunile/omisiunile lor.

La reluarea activităţilor din sectoarele non medicale trebuie respectate măsurile pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor şi a altor participanţi la procesul de muncă şi trebuie luate măsuri suplimentare pentru prevenirea răspândirii noului coronavirus (SARS-CoV-2).

Activităţile de curăţenie se desfăşoară în toate întreprinderile/unităţile şi pot implica expunerea lucrătorilor la riscuri profesionale. Pentru a preveni infecția cu noul coronavirus în cursul realizării acestor activităţi, angajatorii trebuie să pună în aplicare măsuri tehnice, organizatorice, igienico-sanitare sau de altă natură care să vizeze securitatea şi sănătatea în muncă.

Riscul de infecţie cu noul coronavirus pentru lucrătorii ce desfăşoară activităţi de curăţenie depinde de mai mulți factori, dintre care se menţionează: tipul suprafeţei contaminate; cantitatea de virus diseminată; timpul de expunere la virus al persoanei contaminate.

Riscul de infecție cu noul coronavirus din mediul de muncă ce a fost contaminat, scade în timp. Nu se poate şti cu exactitate momentul în care riscul de contaminare cu noul coronavirus dispare, însă se consideră că acesta scade semnificativ după 72 ore.

Angajatorii trebuie ca, atunci când lucrătorii ajung la locul de muncă şi înainte de începerea activităţii, să organizeze luarea temperaturii corporale şi să admită la lucru numai persoanele sănătoase.

De asemenea, angajatorii pot lua următoarele măsuri de prevenire şi protecţie: Instruiţi lucrătorii cu privire la prevenirea și limitarea îmbolnăvirilor cu noul Coronavirus la efectuarea activităţilor de curăţenie, pe baza recomandărilor autorităţilor competente; Informaţi lucrătorii şi alţi participanţi la procesul de muncă referitor la obligativitatea respectării instrucţiunilor proprii de SSM şi la păstrarea unui comportament preventiv, inclusiv prin afişarea unor informații furnizate de autoritățile medicale competente privind prevenirea răspândirii noului Coronavirus (spre exemplu: la intrare, în cele mai vizibile locuri, transmiterea prin e-mail sau prin intermediul altor instrumente de comunicare); Asiguraţi echipamente individuale de protecţie (spre exemplu: măști de protecţie, mănuși de protecție etc.) şi verificaţi corecta utilizare a acestora iar, în cazul degradării sau al pierderii calităţilor de protecţie, acordaţi echipamente individuale de protecţie noi care să protejeze lucrătorii împotriva COVID-19; Stabiliţi măsuri igienico-sanitare, cu consultarea medicilor de medicina muncii; Instruiţi lucrătorii cu privire la asigurarea unei igiene respiratorii corecte conform recomandărilor autorităţilor din domeniul sănătăţii; Acordaţi, în mod gratuit, materiale igienico-sanitare (săpun, prosoape hârtie, dezinfectanţi etc.) care să prevină răspândirea infecției cu noul Coronavirus; Limitaţi contactul dintre persoane, luaţi măsuri pentru păstrarea distanţei de siguranţă, evitaţi activitățile colective (evitați expunerea lucrătorilor la contact direct/interacțiune cu un număr mare de persoane, formarea zonelor aglomerate în cadrul proceselor de muncă etc.); Asiguraţi controlul medical periodic al lucrătorilor, conform cerinţelor legale şi având în vedere dispoziţiile direcţiilor de sănătate publică judeţene.

La efectuarea activităţilor de curăţenie la locurile de muncă unde a desfăşurat sarcini de muncă un lucrător suspectat de COVID-19 sau confirmat că ar avea această boală, se va folosi obligatoriu echipament individual de protecţie, care trebuie să cuprindă mănuşi şi mască de protecţie. După utilizare, acestea se vor arunca şi nu se va încerca decontaminarea şi refolosirea lor. Ulterior, mâinile se vor spăla cu săpun şi apă minim 20 de secunde.

Ioan Vlad

Georgeta-Ileana Cizmaș

 

În întreaga Episcopie a Devei și Hunedoarei – după cum ne informa recent Pr. Consilier Social Dumitru DINIȘ –  sub directa îndrumare a Preasfințitului Părinte Gurie, Episcopul Devei și Hunedoarei, preotului consilier, părinților protopopi și a preoților responsabili cu asistența socială, în fiecare protopopiat s-au constituit comitete de acțiune, formate din preoți și credincioși voluntari din toate parohiile, care au intrat în legătură cu Comitetele locale pentru situații de urgență de la nivelul primăriilor din zona Protopopiatului respectiv, pentru identificarea modalităților de spijin umanitar din partea Bisericii.

De asemenea, prin intermediul consilierului social eparhial s-a organizat la Centrul Socio-Medical Sf. Nectarie din Deva, o ,,celulă de criză” cu funcționare permanentă, pentru primirea solicitărilor de la Patriarhie prin TelVerde, spre a le redirecționa pentru rezolvare în teritoriu.

Ajutoarele (acolo unde au existat posibilități) au fost distribuite după următoarea prioritizare: persoanele autoizolate sau în carantină, persoanele bolnave, persoane vârstnice, persoane care nu au resurse materiale pentru susținere sau nu au aparținători. Acestea au fost acordate punctual, iar sprijinul a constat în hrană caldă, pachete cu alimente, materiale igienico-sanitare de primă necesitate, consiliere, efectuarea de cumpărături ș.a.

În acest context au mai fost încheiate parteneriate între  autoritățile locale, protopopiate sau parohii, fundații sau asociații care au putut să vină în sprijinul acestui program de intervenție.

În cadrul programului, au fost sprijinite 694 de persoane izolate, 1057 de persoane vârstnice rămase singure din cauza măsurilor impuse de starea de urgență și 1110 cazuri sociale, în total însumând 2861 de solicitări de sprijin onorate cu ajutorul angajaților din Biserici și a voluntarilor din fiecare parohie.

Au fost donate unui număr de 11 centre rezidențiale pentru copii și adulți cu sau fără dizabilități precum și unui număr de 5 spitale din județ și fiecărui preot din eparhie, materiale igienico-sanitare și echipamente de protecție.

În Episcopia Devei și Hunedoarei s-a derulat un program special de ajutorare a elevilor, prin acordarea a 250 de tablete, în vederea facilitării participării elevilor la Școala Online, iar pe parcursul anului școlar 2019/2020, ajutoarele către elevii aflați în dificultate s-au cifrat la suma de  peste 130000 de lei reprezentând atât tabletele distribuite ficărui elev în parte, cât și rechizitele școlare oferite la începutul anului școlar.

            Tabletele au fost distribuite de consilierul cu probleme de tineret și învățământ și consilierul social, în toată eparhia, fiind înmânate personal fiecărui elev.

În cadrul protopopiatului Deva, pe lângă parohia Nădăștie funcționează Asociația D.A.R. – Dăruiește, Ajută, Răsplătește care a încheiat protocol de colaborare cu DGASPC în vederea ajutorării celor aflați în nevoi. Protocolul s-a încheiat pentru a sprijini persoane aflate în dificultate din cauza virusului SARS-CoV-2 cu pachete cu alimente și produse igienico sanitare.

Parohia Hațeg I prin parteneriat cu Restaurant Rustic și Restaurant Yasmin a desfășurat un program de acordare a unei mese calde zilnic unui număr de 10 familii aflate în nevoie.

Centrul de îngrijire bătrâni ,,Bunicii Văii Jiului” s-au aflat în izolare timp de 14 zile împreună cu tot personalul, fiind ajutate de către Protopopiatul Petroșani cu alimente neperisabile.

Brutăria „Happy Bread” din Hunedoara și Brutăria „Panaur” din Deva, Moara „Boromir” din Deva, Spitalul „Andivet” din Deva, depozitul „Caminico” S.R.L. Deva au sprijint împreună cu Sectorul Social al Episcopiei Devei și Hunedoarei, Spitalul de Urgență Deva și Casa familială pentru copii cu dizabilități Hunedoara, Centrul de Asistență pentru bătrâni din Brănișca, cu produse de panificație, apă îmbuteliată, alimente, fructe și materiale igienico-sanitare.

Asociația „Sf. Apostoli” din Petroșani, coordonată și susținută consistent de domul Toma Gheorghe, în parteneriat cu Protopopiatul Petroșani, prin voluntarii de la Crucea Roșie, au oferit masa caldă zilnic unui număr de peste 70 de persoane.

Cantina socială a Episcopiei Devei și Hunedoarei a oferit alimente pentru prepararea mesei la domiciliu, pe tot parcursul stării de urgență, precum și desert pentru beneficiarii Adăpostului de Noapte din Deva.

Dorim să mulțumim tuturor celor implicați pentru că, deși credincioșilor le-a fost interzis să participe la sfintele slujbe fiind ținuți departe de Sfântul Altar, în cadrul programului de ajutorare a celor afectați de pandemie, Eparhia Devei și Hunedoarei a oferit, prin jertfa lor, ajutoare solicitanților în valoare de 332157 de lei, iar tot acest efort depus de credincioșii și preoții eparhiei noastre s-a desfășurat sub atenta îndrumare a Preasfințitului Părinte Gurie, Episcopul Devei și Hunedoarei.

Au consemnat: Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș

Suntem într-un an crucial, cu semnificații profunde pentru destinul nostru istoric: se împlinesc 100 de ani de când a avut loc consacrarea juridică internațională a României, prin Tratatul de la Trianon de la 4 iunie 1920. Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România își exprimă bucuria de a semnala faptul că statul român încă există pe hartă, în ciuda presiunilor și asediilor politice exercitate continuu asupra lui, în toată această perioadă de 100 de ani. Ne întristează în același timp comportamentul abulic al clasei politice actuale care, în ultimii 30 de ani, nu a făcut decât compromisuri incalificabile cu forțe politice și economice interne și externe, negociind vânzarea cu toptanul și paralâcul a tot ce a însemnat și înseamnă „Grădina Maicii Domnului”. Iar tolerarea în mediul politic a hibridului UDMR – entitate constituită ca ONG și funcțională ca partid politic – reprezintă cea mai respingătoare promiscuitate a clasei noastre politice. A ÎNTREGII CLASE POLITICE! Așa s-a ajuns la situația rușinoasă în care, chiar înainte de centenarul Trianonului, un proiect secesionist a trecut tacit de Camera Deputaților, încurajând separarea de România a unui teritoriu străvechi românesc: proiectul privind autonomia așa-zisului Ținut Secuiesc.
Faptele sunt consumate. Scandalul de extracție stradală, care a cuprins și legislativul, și executivul României, capătă valoarea unui autodenunț caricatural al propriilor incapacități de înțelegere a problemei naționale. Problemă al cărei arhetip îl reprezintă Marea Unire de la 1918, cu pandantul ei internațional – Tratatul de la Trianon.
Cu îndreptățirea pe care ne-o dă, prin atitudinea publică, implicarea noastră în problemele care frământă societatea și națiunea, noi, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, deplângem modul îndoielnic prin care decidenții noștri au gestionat pregătirea acestui eveniment de mare importanță pentru existența noastră în Europa și în lume: 4 iunie, Tratatul de la Trianon.
Și pentru că acest tratat e atât de contestat de țara „vecină și prietenă” Ungaria, al cărei guvern a investit 300 de milioane de euro în așa-zisul proiect „Trianon 100” (de fapt, „Anti-Trianon 100”) e bine să reiterăm câteva argumente istorice de drept internațional, începând cu Declarația de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918.
În deplină rezonanță cu valul revoluționar și aspirațiile democratice care animau societatea în statele Europei centrale și răsăritene, inclusiv în Austria și Ungaria, poporul român autohton din Bucovina, Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș, etc. și-a exercitat, în 1918, un drept fundamental, în conformitate cu principiile de drept ale popoarelor, recunoscute și în acțiune pe plan internațional. Respingând propunerile ungare, de aceeași factură cu cele făcute anterior de Casa de Habsburg, românii au decis și ei, ca și popoarele slave asuprite, să uzeze de dreptul lor de a-și alege singuri soarta. Votul în unanimitate al delegaților a constituit baza juridică, legalizarea actului, enunțat de președintele Gheorghe Pop de Băsești: „Adunarea Națională a poporului român din Transilvania, Banat și părțile Ungariei (Partium – n.n.) a primit rezoluțiunea prezentată prin Vasile Goldiș în întregimea ei și astfel unirea acestei provincii românești cu țara-mamă… este pentru toate veacurile decisă!”.
Adunarea Națională, având caracter de Constituantă și fiind organ legislativ și al suveranității naționale pentru poporul român trăitor în Ardeal, Banat, Crișana, Sătmar, Maramureș, etc., hotărârile sale au avut putere de lege, păstrată și astăzi, în conformitate cu principiile de drept internațional în baza cărora au fost adoptate. Din punct de vedere juridic așadar, Unirea teritoriilor românești din fost monarhia dualistă cu patria-mamă, decretată de Adunarea Națională Constituantă de la Alba-Iulia, necondiționat, în baza dreptului inalienabil al românilor din respectivele teritorii la autodeterminare și suveranitate națională, a fost cu un an și șase luni anterioară semnării tratatului de pace româno-ungar, un act legiferat, legalizat. Regatul României, ca stat suveran, nu a făcut decât să aprobe, prin organul său constituțional, ca și în cazul „Basarabiei” și Bucovinei, decizia luată de Constituanta românilor din Banat, Transilvania și Partium, teritorii ce-și redobândiseră suveranitatea.
De menționat că întregul proces a fost legalizat, sub aspect juridic, și de deciziile similare ale minorităților alogene: ungurii (parțial), sașii, șvabii, secuii, evreii, țiganii, etc. (în totalitate). Acestea au fost consultate și au subscris, prin hotărâri luate în cadrul unor adunări cu caracter plebiscitar, juridic recunoscute.
Drept urmare, Tratatul de Pace de la Trianon (4 iunie 1920), cu corectivele teritoriale în defavoarea românilor, impuse de interesele regionale ale marilor puteri, nu au făcut decât să consacre acceptul Ungariei, în calitate de stat succesor al defunctului Imperiu dualist, față de acordul încheiat și legiferat între două părți contractante suverane.
Caracterul de drept public al Adunării de la Alba-Iulia a fost în întregime admis și de dreptul internațional public, de Conferința de pace și de stipulațiile tratatelor de pace.
De aceea, Conferința Păcii de la Paris nu a fost în situația de a „crea” un stat român întregit. Acesta fusese deja realizat, ca operă a națiunii române. Conferința a fost chemată doar să dea consacrare juridică internațională noului statut teritorial și politic al statului român, prin recunoașterea în speță a principiului naționalităților și al autodeterminării popoarelor.
Am menționat toate acestea pentru a le aminti, sau reaminti, acelora dintre români care mai cochetează cu autonomia Transilvaniei, că aceasta nu e o problemă asupra căreia să se poată decide la nivel parlamentar, guvernamental sau prezidențial, întrucât Marea Unire a fost decisă, de facto și de jure, în mod plebiscitar. Deci e o chestiune clară de referendum. Chiar dacă, în prezent, organizarea unui referendum pe această temă presupune asumarea unei responsabilități personale uriașe din partea participanților, responsabilitate pe care foarte mulți nu o au și nu o pot înțelege. Căci, vorba lui Nae Ionescu, „opinia publică n-are memorie”. Memoria colectivă se întreține prin școală, iar în școală exact materiile identitar-formative au fost minimizate. Asta în ceea ce ne privește pe noi, românii. Nu și în ceea ce privește UDMR-ul, care acționează masiv și agresiv pentru exacerbarea unei identități configurate mincinos (vezi manualul „Istoria Secuilor”, editată și tipărită, în limba maghiară, pe banii publici ai contribuabililor români).
Așadar, mesajul Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, adresat preponderent clasei politice, în acest an crucial pentru destinul României în lume, este următorul:
Resetați-vă! Nu aveți nici competența, nici legitimitatea de a decide granițele exterioare și interioare ale României. Nu aveți nici măcar dreptul de a le pune în discuție. România nu e o tarabă cu obiecte de patrimoniu. România e un sanctuar păzit de osemintele celor care au murit pentru ca ea să existe. Voi, cei care decideți pentru noi, n-ați sacrificat nimic pentru această țară. Nimic! N-ați pierdut, cum au pierdut sute de mii de români înaintea voastră, niciun copil frate sau părinte. Aveți, în schimb, mâinile pătate de sângele martirilor români al căror model îl ignorați. Învățați de la Viktor Orban și UDMR, dacă de la istoria pe care n-o cunoașteți nu puteți învăța! Ei ai investit într-o utopie 300 de milioane de euro, iar voi n-ați investit nimic într-o realitate istorică. Există o listă uriașă a investițiilor anti-Trianon pe care aceștia le fac de trei ani încoace, pentru materializarea unei ficțiuni, listă care corespunde, simetric, lucrurilor pe care voi NU LE-AȚI FĂCUT!
În speranța că veți deveni mai responsabili sau că vă veți înțelege mai bine menirea, vă reamintim, în acest context, cuvintele lui Mihai Eminescu dintr-un articol publicat în 1870, în ziarul „Federațiunea” de la Pesta, cuvinte cărora voi, clasa politică de azi, le conferiți o dureroasă actualitate: „Oricine a şovăit numai o dată în cariera sa politică, fie el prelat, fie ilustritate, fie magnificenţă, trebue înlăturat cu îngrijire, căci aicea trebuesc oameni ai faptei pe cari să nu-i orbească nici şansele, nici aurul, nici stelele şi ordurile mari, care în genere se pun pe inimi mici! Şi, apoi, cu oameni probi şi de caracter, nu se încapi transacţiuni încurcate. Ei vor cere pentru naţiunea lor cât li va ordona naţiunea ca să ceară […]. Astăzi credem că ar fi venit timpul ca să pretindem şi noi ceia ce ni se cuvine de secoli. E timp să declarăm neted şi clar, că în ţara noastră, noi nu suntem, nici vrem să fim maghiari ori nemţi. Suntem români, vrem să rămânem români şi cerem egala îndreptăţire a naţiunii noastre. Faţă cu orice încercare de deznaționalizare ori suprematizare, întrebăm cu răceală şi conştienţi de drepturile ce ni le dă aborigenitatea noastră şi spiritul secolului: cine sunt aceşti oameni şi ce vor ei în ţara noastră?”

DORU DINU GLĂVAN