În următoarele 9 zile, 8 – 16 mai 2020, pe pagina de Facebook a Bibliotecii Judeţene „Paul Iorgovici” Caraş-Severin şi a Forumului Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin (adresa: Demokratisches Forum der Banater Berglanddeutschen) vor apărea scurte prezentări a 9 monumente şi situri din judeţul Caraş-Severin, care oglindesc nu numai o valoare locală a acestora, ci ne reprezintă atât ca regiune cât şi ca comunitate pe plan european.

Acesta este un proiect al Consiliului Judeţean Caraş-Severin, al Bibliotecii Judeţene „Paul Iorgovici” Caraş-Severin, al Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraş-Severin şi al Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa, cu sprijinul dr. Ada Cruceanu-Chisăliţă.

1. Peștera cu oase: Homo europaeus (preistoric)
2. Caransebeș: Tibiscum (sec. II-VI AD)
3. Băile Herculane: centrul istoric / ansamblu (începând cu sec. XVIII / datarea epigrafică 153 AD – informație istorică privind întemeierea băilor „AD MEDIAM”)
4. Oravița: Teatrul Vechi „Mihai Eminescu” (1817)
5. Semmeringul bănățean (începând cu 1847)
6. Reșița: Muzeul de locomotive (începând cu 1872 – ca și fabricație de locomotive)
7. Caransebeș: Primăria (1903)
8. Reșița – Văliug: Sistemul hidro (1903 – 1907)
9. Rusca Montană: Monumentul Turismului (1936)

„Denkmäler der Geschichte und Fundstätten der Kultur

im Banater Bergland, Rumänien“

Ein Projekt, dem Europatag, 9. Mai 2020, gewidmet

 

In den nächsten 9 Tagen, zwischen dem 8. und 16. Mai 2020, werden auf den Facebook-Seiten der Kreisbibliothek „Paul Iorgovici” Karasch-Severin und denen des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen kurze Beschreibungen von 9 Denkmälern der Geschichte und Fundstätten der Kultur aus dem Banater Bergland, Rumänien erscheinen, die nicht nur von lokalem Wert sind, sondern vielmehr, sind sie eine Bereicherung für die Region, fürs Land und für Europa.

Dieses Projekt bildet eine Zusammenarbeit vom Kreisrat Karasch-Severin, der Kreisbibliothek „Paul Iorgovici” Karasch-Severin, des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen und  des Kultur- und Erwachsenenbildungsvereins „Deutsche Vortragsreihe Reschitza”, mit Unterstützung von Dr. Ada Cruceanu-Chisăliţă.

 

1. Die Höhle mit den Knochen: Homo europaeus (prähistorisch)
2. Karansebesch: Tibiscum (II.-VI. Jh. AD)
3. Herkulesbad: das historische Zentrum (beginnend mit dem XVIII. Jh. / epigraphische Datierung: 153 AD – historische Information betreff der Gründung der Bäder „AD MEDIAM”)
4. Orawitza: das Alte „Mihai Eminescu”-Theater (1817)
5. Der Banater Semmering / Anina – Orawitza: Montane Eisenbahnlinie (beginnend mit 1847)
6. Reschitza: das Dampflokomotiven-Freilichtmuseum (beginnend mit dem Jahr 1872 – als Fabrikationsjahr der ersten Dampflokomotive)
7. Karansebesch: das Rathaus (1903)
8. Reschitza – Franzdorf: das Hydro-System (1903 – 1907)
9. Russberg: das Tourismus-Denkmal (1936)

 

„Historic Monuments and Sites of Cultural Heritage

in the Mountainous Banat, Romania”

A Project to celebrate Europe Day – 9 May 2020

 

The next 9 days, from 8^th to 16^th of May 2020, short presentations of 9 monuments and sites of cultural heritage in Caras-Severin County might be seen on the platforms: Biblioteca Judeţeană [County Public Library] ”Paul Iorgovici” and Demokratisches Forum der Banater Berglanddeutschen [Democratic Forum of the Germans in the Mountainous Banat]. Apart from their local cultural value, theese ones might be taken for representing us as a particular region and community in Europe.

This is a project of Caras-Severin County Council, the County of Caras-Severin Public Library ”Paul Iorgovici”, the Democratic Forum of the Germans in the Mountainous Banat and the German Association for Adults’ Culture and Education Resita, with dr. Ada Cruceanu-Chisăliţă’s help.

1. Cave with Bones: Homo Europaeus (Human prehistory)
2. Caransebes: Tibiscum, Roman castra and municipium (2^nd– 6^th century AD)
3. Baile Herculane: the old center of the resort in the 19^th – 20^th century (beginning with 153 AD – epigraphical dating of the Roman AD MEDIAM resort)
4. Oravita: The Old Theater ”Mihai Eminescu” (1817)
5. The Banat Semmering / Anina – Oravita: High Railroad (beginning with 1847)
6. Resita: Steam Engines Museum (open air): 16 engines, including the first one made in Resita, 1872
7. Caransebes: The Town Hall (1903)
8. Resita – Valiug: The Hydro energetic System (1903 – 1907)
9. Rusca Montana: Monument of Tourism (1936)

„Monuments historiques et sites du patrimoine culturel

dans le Banat montagneux, Roumanie”

Un projet pour célébrer la Journée de l’Europe, le 9 mai 2020

Pendant 9 jours, du 8 au 16 mai 2020, de brèves présentations de 9 monuments et sites du patrimoine culturel du département de Caras-Severin paraîtront sur la page Facebook de la Bibliothèque départementale „Paul Iorgovici” et du Forum Démocratique des Allemands (adresse: Demokratisches Forum der Banater Berglanddeutschen). Outre leur valeur culturelle locale, ceux-ci nous représentent à la fois en tant que région et en tant que communauté en Europe.

Il s’agit d’un projet du Conseil du département de Caras-Severin, de la Bibliothèque départementale „Paul Iorgovici”, du Forum Démocratique des Allemands de Caras-Severin et de l’Association Allemande de Culture et d’Education des Adultes Resita, avec le soutien de Dr Ada Cruceanu-Chisăliţă.

 

1. La grotte aux os: Homo europaeus (préhistorique)
2. Caransebes: Tibiscum (IIe – VIe siècle après JC)
3. Baile Herculane: Le Centre historique (à partir du XVIIIe siècle / datation épigraphique 153 après JC – informations historiques concernant la fondation des thermes „AD MEDIAM”)
4. Oravița: Le Vieux Théâtre „Mihai Eminescu” (1817)
5. Le Semmering du Banat (depuis 1847)
6. Resita: Le Musée des Locomotives (1872 – la fabrication de la première locomotive)
7. Caransebes: L’Hôtel de Ville (1903)
8. Resita – Valiug: Le Système hydroélectrique (1903 – 1907)
9. Rusca Montana: Le Monument du Tourisme (1936)

În ședința de Consiliu Local al comunei Belinț (jud. Timiș) din 28 octombrie 2019 a fost aprobată conferirea Titlului de Cetățean de onoare bocșeanului Dorel Viorel Cherciu, renumit cercetător științific profilat pe istoria bisericii bănățene, acesta realizând și donând bibliotecii comunei Belinț cărți și lucrări istorice despre toate cele patru sate arondate comunei.[1]

Înmânarea Titlului de către primarul comunei Belinț, Florin Gheorghe Laza, a avut loc în data de 9 decembrie 2019, la sediul Primăriei, alături de membrii Consiliului Local.

Despre omul Dorel Viorel Cherciu, despre importanta sa activitate și despre volumele dedicate Belințului, au vorbit primarul Florin Gh. Laza, prof. Simion Dănilă, cel care a realizat și expunerea de motive la propunerea acordării Titlului, muzicologul Constantin Tufan Stan, om al locului și Cetățean de onoare și al comunei Belinț, precum și Gabriela Șerban, unul dintre colaboratorii importanți ai acestora. De asemenea, lui Dorel Viorel Cherciu i-a fost alături preotul bocșean Valentin Costea.

Dorel Viorel Cherciu s-a născut la 22 ianuarie 1954 în localitatea Sacoșu Mare, județul Timiș, din părinții Gheorghe și Veronica.

A urmat cursurile Școlii Generale din localitatea natală (1961 – 1969) și apoi Liceul Agricol, secția Medicină Veterinară, din Lugoj (1970-1974).

După stagiul militar de la Cluj – Comandamentul Armatei a III-a (1974 – 1976), absolvă Institutul Teologic de Grad Universitar din Sibiu (1976 – 1980).

În anul 1982 se căsătorește cu Emilia Mihaela Jeba din Bocșa, județul Caraș-Severin, și este hirotonit întru preot în Protopopiatul Reșița, la Măureni și Gherteniș (1982 – 1994).

Din 1994 până în 1997 este bibliotecar la Biblioteca Eparhială a Mitropoliei Banatului din Timișoara; obține titularizarea la Catedra de Teologie Ortodoxă din Cadrul Universității de Vest din Timișoara în 1997, iar în anul 2002 obține titlul de doctor în istorie la Universitatea Babeș- Bolyai din Cluj-Napoca.

Din anul 2012  este președintele Asociației Culturale ”David Voniga” din Giroc, județul Timiș.

Actualmente îl găsim cercetător științific la Episcopia Caransebeșului.

Viorel Dorel Cherciu desfășoară o importantă activitate cultural-spirituală, dar și editorială. Cărți publicate ca autor:

1. Biserică și Societate. Eparhia Ortodoxă a Caransebeșului sub episcopul Ioan Popasu. Interacțiuni istorice, socio-culturale, confesionale și administrativ-bisericești, Timișoara: Marineasa, 2003, 495 p.
2. Biserica în Modernitate. Episcopia Ortodoxă de Caransebeș. Organizarea canonică după Statutul Organic, Timișoara: Marineasa, 2004, 383 p.
3. Biserica în Istorie. Administrație bisericească și drept canonic ortodox în Banat, Timișoara: Nepsis, 2009, 262 p.
4. Identitatea și Alteritatea în Istorie, Filosofie, Teologie, Timișoara: Nepsis, 2009, 210 p.
5. Biserică, Carte, Lectură și Bibliotecă în Banat. Timișoara: Eubeea, 2011, 469 p.
6. Administrație bisericească în Banat. Secolele XIX – XX. Timișoara: Eubeea, 2011, 248 p.
7. Biserică și comunitate în Banat. Protopopiatul Ortodox Belinț. Documente (1906 – 1936). Timișoara: Eubeea, 2014, 372 p.
8. Corul bisericesc din Bocșa Română. (1875 -2015) (coautor). Reșița: TIM, 2015, 351 p.
9. Subvertirea religiozității în Banat. Timișoara: Eubeea, 2016, 600 p.

Semnează în volume colective, la 25 de volume este colaborator, iar la 5 volume coordonator, susține 19 sesiuni de comunicări științifice naționale și 25 sesiuni de comunicări științifice internaționale (Varșovia, Graz, Novi Sad, Gyula, Zrenianin), publică studii în: ”Analele Universității de Vest din Timișoara. Seria Teologie”; ”Geographica Timisiensis”; ”Altarul Banatului”; ”Studii de istorie a Banatului”; ”Teologia”; ”Banatica”; ”Logos”; ”Datini”; ”Ariergarda”; ”Viața Românească”; ”Pluralitas”; ”Limba Română – Chișinău”; ”Theologia Pontica”; în perioada 1994 – 2009 a fost colaborator al Radio Timișoara, iar din anul 2013 organizează la Giroc, județul Timiș, simpozioane și conferințe internaționale cu tema ”Banat – Europa: Istorie și Cultură” .

Important om de cultură, Dorel Viorel Cherciu este unul dintre colaboratorii de seamă ai Bibliotecii Orășenești”Tata Oancea” Bocșa și ai revistei „Bocșa culturală”, dar și unul dintre cei mai prolifici scriitori ai Caraș-Severinului.

[1] Monitorul Primăriei Belinț. Anul XI, nr. 111, noiembrie 2019.