Guvernul a aprobat. Va da 40 de milioane de euro pentru presă. Jumătate pentru TV. Ce face presa pentru acești bani? Totul despre cum se vor aloca banii

BANI PENTRU PRESĂ. Guvernul va aloca 40 de milioane de euro pentru presă, în următoarele patru luni (200 de milioane de lei). Adică 10 milioane de euro pe lună.Peste jumătate din bani se vor duce către televiziuni, iar un sfert către site-uri.

Ce va face presa pentru acești bani? Cum se vor împărți? Cine și cum îi va putea accesa?

Toate detaliile din Ordonanța de urgență pe care Guvernul a adoptat-o astăzi.

Varianta finală a fost adoptată după o serie de consultări cu jucătorii din piață (reprezentanți ai posturile de televiziune, radio, publicații online și publicitate, prin organizațiile acestora – BRAT, ARCA, IAA).

Chiar și în ședința din această seară au fost făcute câteva (ultime) ajustări față de primele variante (bugetul pentru online e 23%, față de 25% inițial, dar site-urile au un prag maxim mai mare, iar în cazul televiziunii a crescut prețul pe spot).

Cât? 40 de milioane de euro

Suma totală alocată de Guvern este de cel mult 200 de milioane de lei, pentru o perioadă de patru luni.

Ce face presa pentru acești bani? “Campanie de informare”

Ajutorul de la Guvern vine sub forma unei “campanii de informare publică privind măsurile de prevenire și limitare a răspândirii coronavirusului, precum și campanii de informare publică privind modul de reluare a activităților economice și sociale după încetarea stării de urgență”.

Campanie se va derula în perioada 1 mai – 31 august.

Cum se împart banii? Televiziunile iau jumătate

Cea mai mare parte a banilor este alocată posturilor de televiziune. Un sfert din sumă se duce către publicațiile online.

Mai exact:

• 55% pentru televiziuni (47% pentru cele naționale și 8% pentru cele locale)
• 23% pentru publicațiile online (în varianta inițială erau 25%)
• 12% pentru posturile de radio (8% posturile naționale și 4% cele locale)
• 5% pentru presa scrisă (ziare, reviste)
• 4% pentru outdoor
• 1% pentru creația materialelor campaniei

Cine? Condiții pentru a accesa banii

Guvernul a stabilit mai multe condiții pentru ca o companie media să primească banii.

• Nu au obligații fiscale restante către bugetul de stat
• Au cel puțin 2 angajați pe perioadă nedeterminată sau cu contracte de drepturi de autor pe perioada ultimelor șase luni anterioare decretării stării de urgență
• Funcționează neîntrerupt de cel puțin șase luni înainte de declararea stării de urgență.
• Publicațiile online trebuie să prezinte dovada că operează legal domeniul de internet.
• În cazul societăților aflate în insolvență, respectă planul de reorganizare admis de instanță.

TVR și Radioul public nu vor aplica, ci vor da gratuit campania. La fel companiile “finanțate de alte autorități publice sau instituții religioase”

Cum va lua fiecare companie banii? Costuri clare: 1 euro mia de afișări

Campania Guvernului punctează exact și prețurile pentru fiecare difuzare.

TV. La televiziune, un punt de rating (GRP) va fi plătit cu 450 de lei, adică în jur de 95 de euro. Pentru posturile mari (Pro TV sau Antena 1) prețul este mult mai mic decât cel comercial (de câteva sute de euro).

Posturile TV vor da un spot pe oră în intervalul orar 6.00-19.00 și cel mult șase spoturi în Prime-Time.

Un calcul groso modo arată că o reclamă dată la Pro TV sau la Antena 1 va fi plătită de Guvern cu un preț între 500 și 1000 de euro.

Posturile de radio măsurate vor primi banii proporțional cu cotele de piață.

RADIO ȘI TV LOCALE. Posturile radio și TV nemăsurate (canalele locale intră în această categorie), vor fi plătite cu 50 de lei pe spot.

ONLINE. Publicațiile online vor da campania la un preț de 5 lei pentru 1.000 de afișări (adică în jur de un euro). Suma este limitată la 150.000 de lei pe lună pentru un site.

PRESA SCRISĂ. Prețurile sunt în funcție de tiraje:

• 50.000 de lei pe lună (adică în jur de 10.000 de euro) – tiraj peste 20.000 de exemplare
• 30.000 de lei pe lună – până în 20.000 tiraj
• 10.000 de lei pe lună – periodice de peste 1.000 de exemplare
• 15.000-20.000 pe lună – publicații locale cu tiraje între 500 și 2.500 de exemplare.

Poate lua oricine oricât? Sume limitate după mărime

Din cei 10 milioane de euro lunar, companiile media nu poat lua mai mult decât le permit performanțele de audiență.

Cum se accesează banii? Cerere online

Companiile de media care vor să acceseze bugetele campaniei de la Guvern vor face o cerere pe platforma online lansată special pentru acest proiect. Platforma va fi lansată în perioada următoare.

În cerere vor puncta publicațiile cu care participă la campanie, dar și datele de audiență și trafic, cu sursa acestor date.

Plus date de identificare și ale contului bancar.

Termenul limită: cinci zile de la data lansării platformei

Cum se virează banii? În tranșe lunare cu avans prima lună

Banii vor fi virați de Guvern în fiecare lună. Pentru prima lună de campanie, banii vor fi dați în avans.

Cine face reclamele?

Materialele din campanie vor fi realizate, spune Ordonanța, de “o structură de creație în care asociațiile profesionale (UAPR, IAA) pot delega membri din mai multe agenții pe bază de voluntariat și/sau plătiți de beneficiary și/sau de asociații”

Cine urmărește rezultatele? Banii înapoi dacă nu sunt cifre

Campania va fi monitorizată de Autoritatea pentru Digitalizarea României prin servicii proprii și/sau cu sprijinul celor care se ocupă de măsurători de audiență din media.

Guvernul spune “pe baza serviciilor furnizae de specialiștii desemnați de structurile associative ale industriei ”(BRAT – pentru traficul site-urilor și tiraje, Asociația pentru Radio Audiențe, IAA – International Advertising Association, ARCA – Asociația Română pentru Comunicații Audiovizuale).

Dacă nu sunt rezultate, banii se returnează.

Din ordonanță:

În situația în care în urma monitorizărilor se observă că execuția campaniei publicitare nu a corespuns pe deplin specificațiilor, se vor aplica următoarele corecții financiare:

• Suma alocată unei publicații va fi diminuată cu un procent proporțional cu gradul de neafișare al campaniei.
• Suma alocata unui portal web va fi diminuată cu un procent proporțional cu gradul de neafișare al campaniei.

Autor: Petrişor Obae petrisor.obaepaginademedia.ro

Pe 3 Mai vom celebra Ziua Mondială a Presei

Pe 3 Mai vom celebra Ziua Mondială a Presei, într-un context nu tocmai fericit. Pandemia de COVID 19 a devenit motivul (sau pretextul) ca libertatea presei să fie pusă între paranteze. Mai brutal spus, libertatea presei a devenit parodia propriei imagini. O batjocură chiar. Măștile anti-coronavirus seamănă din ce în ce mai mult cu o botniță, nu doar în aspect, ci și în sens. Sub pretextul protecției populației, comentariile sau atitudinea presei care nu se „aliniază” unei direcții stricte, impuse (nici nu știm dacă de la Guvern sau din altă parte) e taxată ca fake-news și sancționată prin radiere, de Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM). Cazul cel mai „spectaculos” este cel al revistei online „Justițiarul” care, în interval de o săptămână, a fost închisă de două ori: o dată din „greșeală”, a doua oară din răutate, a doua zi după ce s-a redeschis. În orice caz, cu o ușurință care amintește de anii ’50, când în orice clipă puteai fi arestat pentru „uneltire contra ordinii sociale”. Trăim vremuri staliniste, nu numai în România, ci în toată lumea. Pericolul a fost sesizat și la nivelul Consiliului Europei, de unde Marija Pejcinovic Buric, secretarul general al Consiliului, a tras un semnal de alarmă. Mesajul ei a fost preluat de site-ul „Lumea Justiției”, într-un articol semnat de Valentin Busuioc, articol pe care-l prezentăm și noi. (Miron Manega)

Joi, 30 aprilie 2020, Marija Pejcinovic Buric, secretarul general al Consiliului le-a atras atenția autorităților de pe tot globul să nu invoce criza  coronavirusului că pretext pentru a pune botniță presei. Mesajul vine în contextul în care se apropie dată de 3 mai – Ziua Mondială a Libertății Presei.

Chiar dacă Pejcinovic l-a exprimat în termeni diplomatici, motivul pentru care Consiliul Europei a luat atitudine este unul evident: guvernele se pot deda la o serie de nereguli sau acte de corupție sub paravanul gestionării crizei COVID-19. De aceea, este datoria jurnaliștilor să demaște aceste manevre. La rândul lor, ziariștii ar trebui să își facă meseria cu responsabilitate, evitând relatările panicarde, a adăugat secretarul general al Consiliului Europei, sugerându-le reprezentanților mass media să nu ignore exemplele pozitive ale cadrelor medicale care se luptă cu coronavirusul. 

Iată mesajul secretarului general al Consiliului Europei:

„În contextul în care sărbătorim dreptul fundamental la liberă exprimare, cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei, guvernele de pe tot globul se confruntă cu provocări fără precedent pe durata crizei COVID-19. Unele drepturi au fost restrânse, pentru a putea lupta mai bine împotriva pandemiei.

Dar situația nu trebuie folosită pentru a-i reduce la tăcere pe jurnaliști sau a le îngreuna activitatea. Mass media trebuie să fie libere să relateze despre toate aspectele crizei. Jurnaliștii au un rol-cheie și o responsabilitate specială pentru a-i furniza publicului informații în timp real, exacte și de încredere. Ei trebuie să poată investiga în detaliu deciziile pe care autoritățile le iau ca reacție la pandemie.

De asemenea, prin relatări responsabile, jurnaliștii pot preveni răspândirea panicii și pot evidenția exemplele pozitive de solidaritate din societățile noastre. Personal, am fost impresionată și încurajată de multele relatări mediatice privind cetățeni care se ajută reciproc, precum și în ceea ce privește infirmieri, asistenți, doctori și alți eroi de pe frontul crizei.

În același timp, sunt îngrijorată de ceea ce a descoperit Platforma Consiliului Europei pentru Protecția Jurnalismului și Siguranța Jurnaliștilor – mai exact, o tendință de violență și intimidare împotriva jurnaliștilor în ultimul an. Vom face tot ce putem ca să inversăm această tendința. De asemenea, sunt conștientă de situația economică dificilă în care mulți jurnaliști se găsesc astăzi.

Încurajez toate statele să protejeze rolul jurnaliștilor de „câini de pază” și de parte importantă în mecanismele de control și echilibru ale societăților democratice. De Ziua Mondială a Libertății Presei, aducem un omagiu muncii esențiale a jurnaliștilor, în special în vreme de criză”.

România a pierdut o poziție în clasamentul libertății presei 

În 21 aprilie 2020, ONG-ul Reporteri Fără Frontiere (Reporters Sans Frontieres – RSF) a publicat ediția din acest an a Indicelui Libertății Mondiale a Presei. România a coborât de pe locul 47 pe locul 48 față de 2019, organizația non-guvernamentală acuzând inclusiv cenzura din partea autorităților. Deasupra României se clasează, în această ordine, Senegal, Papua Nouă Guinee, Statele Unite ale Americii și Organizația Statelor Est-Caraibiene (care cuprinde 9 mici țări insulare situate în Antile). Alte state care ne-au depășit la capitolul „libertatea presei” sunt Botswana (locul 39), Burkina Faso (poziția 38), Ghana (30) și Samoa (21).

Cu aceeași ocazie a lansării Indicelul Libertății Mondiale a Presei, secretarul general al RSF, Christophe Deloire, a avertizat că „epidemia este ocazia pentru statele cel mai jos clasate să aplice „strategia de șoc” teoretizată de Naomi Klein: ele profită de stupoarea publică și de slăbirea mobilizării pentru a impune măsuri imposibil de adoptat în vremuri normale”, relatează Agerpres, citând AFP.

Autor: Valentin Busuioc

Sursă: Lumea Justiției

certitudinea.ro

• 

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România a luat act cu satisfacție de gestul fără precedent al Președintelui României, Klaus Werner Iohannis, care a amendat, printr-un discurs extrem de dur, atât insolența pretențiilor utopice ale UDMR din „Propunerea Legislativă privind Statutul de Autonomie al Ținutului Secuiesc”, cât, mai ales, inconștienta complicitate a PSD, prin atitudinea lui Ion Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților, care a lăsat să treacă tacit proiectul la Senat. Faptul este de o gravitate extremă, chiar dacă nimeni, niciodată, nu ar fi votat acest proiect în camera decizională. Neavând nici conștiință istorică, nici conștiință națională, nici cunoștințe politologice elementare, Marcel Ciolacu a tratat problema ca pe un troc de tarabă, fără să-și pună problema consecințelor pe termen mediu și lung. Pentru UDMR, aprobarea tacită la Camera Deputaților a proiectului (nu contează în ce circumstanțe) constituie o victorie uriașă și un argument decisiv în fața cancelariilor europene și a UE, pentru legitimarea pretențiilor teritoriale aberante și a „Proiectului Trianon”.

Considerăm însă că vina PSD în chestiune este doar conjuncturală și punctuală. Vina fundamentală a existenței neconstituționale în Parlament, ca partid politic, a unui ONG etnic aparține întregului Parlament al României, pe o durată de 30 de ani. Cu excepția lui Corneliu Vadim Tudor, nimeni nu a ridicat consecvent problema acestei neconstituționalități. Toate partidele au cochetat cu UDMR, care a fost, cu câteva rare excepții, tot timpul la guvernare. Toate partidele parlamentare, inclusiv PNL, au avut și timpul, și posibilitatea să se pronunțe programatic pentru excluderea din Parlament a acestei formațiuni, dar au preferat, legalității constituționale, complicitatea. A venit vremea să deconteze. Pentru început, PSD-ul.

Trebuie să judecăm atitudinea Președintelui prin oportunitatea și eficacitatea lui, nu prin motivele care au determinat-o și să ne bucurăm că, în sfârșit, cineva, de la nivelul celei mai înalte instituții a statului român, a luat atitudine spunând lucrurilor pe nume și arătându-ne că „regele e gol”. Partidele parlamentare nu mai pot ocoli faptul, decât cu riscul de a se „sinucide” electoral. Orice tentativă de compromis cu UDMR-ul, de acum încolo, este, în această perspectivă, mai mult decât riscantă.

Nu mai e un secret pentru nimeni că atitudinea UDMR-ului față de români are reminiscențe hortyste, ceea ce este, cum ar zice președintele, „in-admisibil” și „in-acceptabil”. Prezumăm, de asemenea, că UDMR-ul nu înseamnă ungurii din România, iar reprezentativitatea lor în acest sens este ilicită. UDMR-ul înseamnă mai degrabă guvernul de la Budapesta, plătit însă din banii cetățenilor români, ceea ce este o rușine strigătoare la cer, acceptată și întreținută de întreg Parlamentul României, timp de 30 de ani. În privința populației de limbă maghiară din România, în cea mai nare parte a ei, are oameni civilizați, harnici, pricepuți,  pentru care se cuvine să avem tot respectul și prețuirea. Iar relativ la așa-zisul lor antiromânism, împărtășim, și de data asta, punctul de vedere al lui Mihai Eminescu, care își relevă încă o dată actualitatea: „Vina, în fine, nu e a lor, pentru că generaţiunea ca atare nu are vina falsei direcţiuni a spiritului său. Vina acestei direcţiuni o au descreierații lor de magnaţi, a căror vanitate îi făcea să creadă, cum că în această ţară ei vor putea maghiariza până şi pietrele”.

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România salută, așadar, gestul Președintelui Țării, pe care-l consideră crucial, într-o Românie trădată și pe jumătate vândută. Poate fi începutul unei redeșteptări naționale și transformarea în faptă a primelor două versuri din Imnul Național.

Doru Dinu Glăvan

Președintele UNIUNII ZIARIȘTILOR PROFESIONIȘTI DIN ROMÂNIA